Imagine simbol

„Independență” finanțată de Șor? O candidată din Găgăuzia la funcția de primar a publicat actele pe baza cărora a fost percheziționată

Candidata independentă la funcția de primar al satului Chirsova din UTA Găgăuzia, Anna Hohlova, a publicat un ordin judecătoresc și alte documente pe baza cărora a fost efectuată o percheziție în casa ei, pe 26 octombrie. Potrivi documentelor, oamenii legii investighează faptul că Partidul „Șansă” ar fi o clonă a partidului interzis „Șor” și că politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a creat partide din umbră pentru a influența procesele politice din Moldova prin reprezentanții locali. Organele de drept bănuiesc că candidații din Partidul „Șansă” sau cei susținuți de acesta sunt asociați cu un grup infracțional și primesc ilegal bani de proveniență dubioasă, scrie publicația Nokta.

Pe 24 octombrie, în ședință închisă, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a examinat cererea procurorului și a eliberat permisiunea de a efectua o percheziție la domiciliul Annei Hohlova. Două zile mai târziu, pe 26 octombrie, au fost efectuate peste 60 de percheziții în Găgăuzia și alte zone ale țării. Au fost supuși perchezițiilor atât candidați la primărie din partea partidului „Șansă”, cât și unii candidați independenți.

Potrivit ordonanței judecătorești publicate de Anna Hohlova pe pagina sa personală de Facebook, urmărirea penală a fost lansată la 15 august 2023 de către departamentul de urmărire penală a Centrului Național Anticorupție (CNA) în baza art. 181³ din Codul penal al Republicii Moldova privind „finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali, săvârșită de un grup infracțional organizat la scară deosebit de mare.

Oamenii legii presupun că într-o perioadă nedeterminată, dar nu mai târziu de iulie 2023, Ilan Șor ar fi elaborat un plan penal pentru a-și spori influența politică asupra sistemului de guvernare din Republica Moldova, în special asupra activităților legislativului, instituțiilor executive și judiciare ale Republicii Moldova.

Negociatori, curieri și alte roluri

Potrivit sursei citate, care face trimitere la materialele dosarului, Ilan Șor ar conduce un grup infracțional organizat, prin intermediul reprezentanților săi. În textul ordonanței apar două nume: Antonina Belobrova și avocatul Nicolae Bojenco, care ar acționa în interesul unui criminal fugar din Cahul.

Autoritățile presupun că există și alte persoane care sunt implicate în schemă, dar în momentul în care a fost emis mandatul de percheziție pentru Hohlova, acestea nu fuseseră încă identificate.

Instituțiile de aplicare a legii au identificat o serie de roluri care ar fi îndeplinite în grupul condus de Șor:

  • negociatori;
  • curieri;
  • alții îndeplinesc diverse sarcini atribuite de liderul grupului.

Rolurile, conform anchetei, au fost repartizate cel târziu în iulie 2023, iar persoanele care le-au îndeplinit au acționat continuu și continuă să acționeze până în prezent.

„Membri individuali ai grupului au recrutat reprezentanți și lideri de partide, membri ai grupurilor de inițiativă și viitori concurenți electorali, promițându-le sume deosebit de mari de finanțare pentru viitoarele alegeri locale și de altă natură”, se arată în document.

În schimbul banilor, cei care i-au primit trebuiau să promoveze interesele ilegale ale lui Ilan Șor – se mai arată în textul declarației. Potrivit anchetei, fondurile oferite au fost obținute ilegal în urma unor operațiuni speciale de spălare a banilor.

Recrutarea candidaților la primărie

Potrivit Procuraturii, în urma perchezițiilor, interceptării și înregistrării convorbirilor, ascultarea martorilor, etc., s-a obținut dovada că membrii organizațiilor teritoriale ale Partidului „Șor” (recunoscut ca neconstituțional), care este în prezent afiliat Partidului „Șansă”, au primit ilegal recompense bănești lunare de origine dubioasă. În special, înainte de alegerile locale programate pentru 5 noiembrie, Partidul „ansă” ar fi distribuit carduri bancare de tip „PYYPL” candidaților săi la funcția de primar pentru a le transfera în secret bani.

De asemenea, s-a stabilit că candidaților la funcția de primar din cadrul Partidului „Șansă” li se aloca bani pentru achiziționarea lucrurilor protocolare necesare – gadgeturi (tablete) și cartele SIM. Și aceste fonduri au, de asemenea, origini dubioase, deoarece nu există nicio sursă de primire a acestora.

Potrivit organelor de drept, candidatul la funcția de primar din sat. Chirsova Anna Hohlova, a cărei locuință a fost percheziționată pe 26 octombrie, a primit, de asemenea, ilegal fonduri de origine dubioasă. Materialele cazului mai spun că Hohlova are legături cu Partidul „Șansă”, deși este înregistrată ca candidat independent.

Află mai multe informații în materialul Nokta – AICI. Iar AICI poți afla detalii despre perchezițiile efectuate de oamenii legii pe 26 octombrie la candidați „Șansă” și independenți la alegerile din 5 noiembrie și rezultatele acestora.

nokta.md
nokta.md
nokta.md

 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: