Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis ca Inspecția Judiciară să analizeze toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață. Potrivit CSM, până în prezent, din totalul celor 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri. Cu toate acestea, Consiliul a adăugat că aplicarea legii amnistiei „a fost o provocare pentru sistemul judiciar” și că „legiuitorul este responsabil pentru reglementarea clară a condițiilor de executare a pedepsei comutate, în scopul protejării drepturilor victimelor și asigurării unei justiții echitabile”.
Consiliul Superior al Magistraturii a declarat că, după adoptarea legii nr. 243/2021 privind amnistia, a fost sesizat de mai multe instituții ale statului „cu privire la neaplicarea de către judecători a prevederilor acestei legi”.
Potrivit Consiliului, în perioada 2021–2023, judecătorii au formulat „mai multe excepții de neconstituționalitate”, care ulterior au fost respinse de Curtea Constituțională.
Ședință dedicată aplicării legii amnistiei asupra condamnaților pe viață
„Pe 10 noiembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a organizat o ședință de lucru dedicată aplicării Legii nr. 243/2021 în privința persoanelor condamnate la detenție pe viață. La această ședință au participat reprezentanți din mai multe instituții, inclusiv Ministerul Justiției, Procuratura Generală, Administrația Națională a Penitenciarelor, Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și judecători”, au relatat reprezentanții Consiliului.
„Aplicarea legii amnistiei – o provocare pentru sistemul judiciar”
Potrivit instituției, la ședință, „judecătorii au subliniat că, prin comutarea pedepsei aplicabile condamnaților la detenție pe viață, aceștia își schimbă statutul din „condamnat la detenție pe viață” în „condamnat la pedeapsa cu închisoarea” pentru o perioadă determinată”.
„Aceasta presupune posibilitatea reducerii pedepsei. (…) Totodată, trebuie menționat că aplicarea Legii nr. 243/2021 a fost o provocare pentru sistemul judiciar, având în vedere complexitatea aplicării sale în contextul diversității situațiilor specifice fiecărui condamnat. De asemenea, s-a subliniat că legiuitorul este responsabil pentru reglementarea clară a condițiilor de executare a pedepsei comutate, în scopul protejării drepturilor victimelor și asigurării unei justiții echitabile. Este important de reținut că judecătorii au obligația imperativă de a aplica legea și de a respecta principiile constituționale”, au menționat reprezentanții CSM.
Amnistia a fost aplicată în 15 cazuri din cele 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17
Potrivit Consiliului, instanțele competente au analizat mai multe cazuri individuale, iar deciziile emise au reflectat atât reglementările legale în vigoare, cât și circumstanțele specifice ale fiecărui caz.
Consiliul a anunțat că, până în prezent, din totalul de 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri, fiind respinsă definitiv în 36 de cazuri. „În continuare, instanțele examinează un număr semnificativ de dosare”, au declarat reprezentanții CSM.
În continuare, Consiliul a oferit detalii privind deciziile luate în cazul unor condamnați:
Cazul Radulov Iurie. Data demersului: 10 martie 2025. Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Rezina. Decizia inițială: Demersul Penitenciarului nr. 17 a fost admis, dispunându-se liberarea condiționată după executarea unui termen de 25 de ani și 6 luni. Recurs: Admis de instanța superioară pe 3 aprilie 2025, depus de Penitenciarul nr. 17, iar instanța a menținut decizia de liberare condiționată cu stabilirea unor obligații suplimentare.
Cazul Spătari Dumitru. Data demersului: 19 noiembrie 2024. Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Rezina. Decizia inițială: Înlocuirea pedepsei cu detențiune pe viață cu 20 de ani de închisoare. Recurs: Modificat de instanța superioară, Curtea de Apel Nord, care a dispus aplicarea muncii neremunerate în folosul comunității și eliberarea condamnatului din penitenciar. Măsură aplicată: Muncă neremunerată de 240 de ore.
Cazul Glec Alexandru. Data demersului: 29 mai 2023, din partea Penitenciarului nr. 17. Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Rezina. Rezultatul inițial: Demersul a fost respins ca neîntemeiat pe 29 mai 2023. Recurs: Admis la 25 ianuarie 2024 de către Curtea de Apel Chișinău, care a dispus rejudecarea cazului. Decizia finală: Pe 8 august 2024, demersul a fost respins de instanța de fond. Recurs final: La 4 decembrie 2024, recursul a fost admis de Curtea de Apel Nord, iar pedeapsa de detențiune pe viață a fost comutată în 30 de ani de închisoare. Liberarea condiționată: Admisă pe 26 februarie 2025 de Curtea de Apel Nord, care a dispus liberarea condiționată în temeiul art. 91 Cod penal, având în vedere comportamentul pozitiv și executarea unui termen de 27 de ani de detenție.
Cazul Sinigur Alexandru. Data înregistrării demersului: 2 septembrie 2022. Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Rezina. Rezultatul inițial: Demersul a fost respins pe 31 mai 2023. Recurs: A fost formulat și admis la 27 februarie 2024, de către Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău. Decizia: În temeiul art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 243/2021, pedeapsa lui Sinigur Alexandru a fost comutată din detențiune pe viață la 30 de ani de închisoare. Cererea de liberare condiționată: Depusă la 25 februarie 2025. Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Rezina, a admis cererea pe 27 martie 2025. Decizia: Liberarea condiționată înainte de termen, având în vedere îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 91 din Codul penal. Recurs: Admis pe 4 aprilie 2025 de către Curtea de Apel Nord, care a casat încheierea din 27 martie 2025 și a respins demersul ca nefondat.
„Consiliul Superior al Magistraturii a decis ca Inspecția Judiciară să analizeze toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață, pentru a stabili motivele care au stat la baza admiterii sau respingerii acestor demersuri”, se mai arată în declarația CSM.
***
Amintim că după ce a fost eliberat din închisoare Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață – în spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei. Deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz. Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri.
Între timp, pe 4 aprilie, Alexandru Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar.
Tot pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”: „Odată introdusă în legea amnistiei posibilitatea comutării detenției pe viață la închisoare pentru 30 de ani – a devenit posibilă aplicarea prevederilor Articolului 91 alin. (4) lit. b), care permit liberarea condiţionată a celor care au ispășit ⅔ din termen. (…) Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme”. În reacție, Stamate a spus că toate acțiunile sale „au fost corecte și legale”. Ulterior, Stamate a declarat că „nu știe” deocamdată dacă își va depune mandatul de parlamentar.
La fel pe 4 aprilie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia imediată a șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor. Potrivit lui Recean, Administrația „este tocmai instituția care trebuie să ia în calcul toate riscurile eliberării deținuților, nu să lase abuzurile să se întâmple”.
