Politică

Institutul pentru Studiul Războiului: Moscova speră să folosească Transnistria și UTA Găgăuzia pentru operațiuni hibride

Stela Untila
| 9 martie, 2024
16:09

Moscova speră să folosească regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia „pentru a justifica operațiuni hibride menite să destabilizeze și să polarizeze și mai mult Moldova înaintea negocierilor de aderare la UE ale Moldovei și alegerilor prezidențiale din 2024”. Este concluzia Institutului pentru Studiul Războiului, care a a analizat evoluția din ultima săptămână a relațiilor dintre Moscova și bașcanul Evghenia Guțul, în spatele căreia este Ilan Șor, politician și om de afaceri condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”.

Experții grupului de cercetare cu sediul la Washington au trecut în revistă întâlnirile pe care le-a avut pe parcursul ultimei săptămâni, în Rusia, bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul. Aceștia menționează că Guțul s-a întâlnit cu adjunctul șefului Administrației Prezidențiale Ruse, Serghei Kirienko, în Rusia pe 7 martie, în timp ce autoritățile moldovenești au anunțat că un caz penal împotriva lui Guțul va ajunge în curând în instanță.

Guțul s-a întâlnit cu Kirienko la Festivalul Internațional de Tineret, care a avut loc la Soci și au discutat despre „sprijinul pe care Rusia îl poate oferi Găgăuziei” și „situația politică” din Moldova. Gutsul i-a cerut lui Kirienko să ajute poporul găgăuz să deschidă conturi bancare rusești „pentru proiecte sociale”, să ridice embargoul rus asupra importurilor din Găgăuzia și să ajute la negocierea cu compania de stat rusă de energie Gazprom pentru aprovizionarea Găgăuziei cu gaz la un preț preferențial. Potrivit experților Institutului pentru Studiul Războiului, Kirienko conduce mai multe „comitete ale Kremlinului care desfășoară operațiuni de informare și operațiuni hibride împotriva Occidentului, inclusiv Moldova”.

Guțul s-a întâlnit și cu președintele rus Vladimir Putin în Soci, iar Putin ar fi promis „să sprijine Găgăuzia și poporul găgăuz în apărarea drepturilor, prerogativelor și pozițiilor legitime pe arena internațională”.

„Concentrarea intensificată a Kremlinului asupra relațiilor cu Găgăuzia, după un recent accent asupra celeilalte regiuni pro-ruse a Moldovei, republica separatistă Transnistria, continuă să indice că Kremlinul speră să folosească ambele aceste regiuni pentru a justifica operațiuni hibride menite să destabilizeze și să polarizeze și mai mult Moldova înaintea negocierilor de aderare la UE ale Moldovei și alegerilor prezidențiale din 2024”, este concluzia Institutului pentru Studiul Războiului.

***

Evghenia Guțul a fost învestită oficial în funcția de bașcan pe data de 19 iulie 2023, în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat, inclusiv, vedete din Turcia. Alături de noul bașcan nu au fost însă, nici ex-guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova. Înainte de aceasta, pe 22 mai, Curtea de Apel Comrat a validat alegerile din Găgăuzia, în timp ce oamenii legii au inițiat un dosar penal pe faptul coruperii alegătorilor din autonomie de către partidul lui Șor, în favoarea Evgheniei Guțul. Reprezentanții din cadrul formațiunii sunt acuzați că ar fi oferit câte 15 mii lei pentru fiecare persoană care determina alte 30 de persoane să o voteze pe Guțul la funcția de bașcan – acuzații respinse atât de Șor, cât și de Guțul.

Pe 6 martie, procurorul general interimar Ion Munteanu a anunțat că au fost acumulate suficiente probe pentru a demonstra implicarea bașcanului Găgăuziei Evghenia Guțul în fapte infracționale. Potrivit lui Munteanu, cauza penală în care Guțul este vizată este la etapa de finalizare și în scurt timp va fi adoptată o soluție. Precizările au fost făcute de Munteanu la o emisiune TV, după ce Guțul a publicat o poză în care dă mâna cu Vladimir Putin, iar procurorul general interimar a fost solicitat să ofere detalii despre dosarele în care bașcanul este vizat.

Pe 5 martie, în cadrul unui briefing de presă, șeful Serviciului de Informație și Securitate Alexandru Musteața a declarat că Serviciul a intrat în posesia mai multor date care indică că Federația Rusă ar dori să compromită aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin implicarea în procesele electorale din 2024 și 2025. În aceste acțiuni, Rusia va implica 3 categorii de actori: actorii politici deschis declarați pro-Federația Rusă, actori politici declarați pro-stataliști și actori politici conectați la grupurile criminal organizate. Se planifică generarea mai multor crize inclusiv în regiunea din UTAG sau stânga Nistrului, amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a Republicii Moldova – cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă fiind gruparea lui Ilan Șor, dar și organizarea protestelor la Chișinău.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

guțul, Institutul pentru Studiul Războiului., top

Știri similare

Viață

Podul peste Nistru, ținta a trei atacuri cu drone în 24 de ore: victime, restricții la frontieră și rute de ocolire spre Odesa

Viață

Două picturi murale, inaugurate pe fațada celei mai mari grădinițe din țară (VIDEO)

Politică

Socialiștii și Tarlev, întâlnire la parlament cu un artist francez, susținător al Rusiei. Dodon: Viziune alternativă asupra Europei

Ana-Maria Dolghii
| 19 decembrie, 2025
17:49

Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a avut pe 19 decembrie o întâlnire cu muzicianul și activistul francez Francis Lalanne, care se află într-o vizită la Chișinău. Politicianul a comunicat că a discutat cu Lalanne despre „pluralismul de opinii în spațiul european”. Liderul socialiștilor a declarat că valorile promovate de artist, care este un susținător al invaziei ruse din Ucraina și anterior a făcut apel la armata franceză să-l îndepărteze de la putere pe președinte Emmanuel Macron, se aliniează, „în mare parte”, cu cele ale socialiștilor din Republica Moldova.

Igor Dodon l-a găzduit pe Francis Lalanne în incinta Parlamentului. La întrevedere au fost prezenți și alți deputați socialiști și parlamentarul neafiliat Vasile Tarlev.

Potrivit liderului PSRM, participanții au avut un dialog privind „pluralismul de opinii în spațiul european” și „rolul dezbaterii critice în democrația parlamentară”.

„Am menționat că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova susțin cooperarea cu Uniunea Europeană, însă, în același timp, pledează pentru suveranitatea economică și dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu alte centre de putere globale, inclusiv Rusia, China și alte state importante”, a comunicat Dodon.

Președintele PSRM, care îl prezintă pe Lalanne drept „un reprezentant al mediului politic și cultural european” și „un intelectual public francez”, a spus că i-a transmis că valorile pe care le promovează sunt „în mare parte în consonanță cu pozițiile socialiștilor moldoveni”.

„Mi-am exprimat convingerea că vizita lui Francis Lalanne la Chișinău va contribui la extinderea dialogului și va permite prezentarea unei viziuni alternative asupra Europei, bazate pe pluralismul de opinii, respectul pentru suveranitatea statelor și dezbaterea democratică. Sperăm că această vizită va deschide calea și pentru alți reprezentanți ai mediului public și politic european, dispuși la un schimb deschis și onest de opinii”, a spus Igor Dodon.

Cine este Francis Lalanne

Francis Lalanne s-a născut pe 8 august 1958 în orașul Bayonne, Franța.

Acesta este cel mai bine cunoscut pentru cariera sa muzicală, devenind popular la sfârșitul anilor 1970. Cel mare hit al său este „On se retrouvera”, lansat în 1988.

Pe lângă muzică, el este cunoscut și pentru activism.

Francis Lalanne a susținut mișcarea „vestelor galbene” din Franța, care a început în noiembrie 2018, inițial ca reacție la creșterea taxei pe combustibil, dar care s-a transformat rapid într-o contestare mai largă a politicilor economice și sociale ale Guvernului. Astfel, reprezentanții mișcării solicitau la început anularea taxei pe combustibil, iar ulterior și reducerea costului vieții, majorarea salariului minim și, uneori, demisia președintelui Emmanuel Macron. Mișcarea „vestelor galbene” s-a manifestat prin proteste săptămânale, mai ales în zile de sâmbătă. În această perioadă, la Paris au avut loc demonstrații masive, uneori violente, cu ciocniri cu forțele de ordine și distrugeri.

Lalanne, care s-a proclamat public „o vestă galbenă printre milioane”, a încercat să folosească mișcarea în scopuri politice. Acesta a propus să structureze și să sprijine financiar implicarea mișcării în politică, oferindu-se inclusiv să finanțeze o campanie pentru intrarea în alegeri. În acest context, el a menționat sume de 800 000 de euro.

Ulterior, a contribuit la crearea unei liste de candidați pentru alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, care includea persoane asociate cu mișcarea și era denumită „Alliance Jaune”. Candidații, în frunte cu Francis Lalanne, au participat la scrutin și au acumulat doar 0,5% din voturile valabil exprimate, neobținând niciun mandat.

Francis Lalanne a fost, de asemenea, un opozant al politicilor împotriva pandemiei de Covid-19. În 2022, la înmormântarea fraților gemeni Igor and Grichka Bogdanoff – ambii nevaccinați și decedați din cauza Covid-19 – Lalanne a declarat că și el a ales să nu se vaccineze împotriva virusului și a numit vaccinurile „experimentale”. „Nu este un vaccin, ci un tratament experimental care nu oferă imunitate. Să-l numești vaccin este publicitate înșelătoare”, a spus el.

Francis Lalanne s-a remarcat de-a lungul timpului inclusiv pentru retorica anti-establishment.

În ianuarie 2021, pe fondul pandemiei de Covid-19, el a publicat un articol de opinie pe site-ul France Soir, în care a acuzat Guvernul de „lovitură de stat” sub pretextul măsurilor împotriva virusului și a cerut destituirea lui Emmanuel Macron, făcând apel la conducerea armatei.

„Fac apel la cei mai înalți demnitari ai armatei franceze să vină în ajutorul poporului și să pună capăt tulburărilor sociale și politice de care națiunea a suferit prea mult timp. Pentru a face acest lucru, cer celor mai importanți lideri militari francezi, în numele poporului francez, să suspende pe cei care au comis lovitura de stat. Și, prin urmare, să încheie mandatul actualului președinte al Republicii”, a scris Lalanne.

Ulterior, Parchetul din Paris a inițiat o investigație pentru a stabili dacă materialul constituia „provocare la săvârșirea de infracțiuni împotriva intereselor fundamentale ale națiunii”. Lalanne a fost audiat la începutul lunii februarie 2021 în cadrul anchetei. Cu toate aceste, până în luna aprilie a aceluiași an, investigația a fost clasată, fără a fi înaintate învinuiri.

Francis Lalanne este, de asemenea, un susținător al invaziei ruse din Ucraina și al președintelui Rusiei, Vladimir Putin.

În iunie 2025, artistul a lansat, împreună cu interpreta rusă Elena Maximova, un cântec care elogiază Federația Rusă. O lună mai târziu, ambasadorul Rusiei în Franța, Alexei Meșkov, i-a înmânat lui Lalanne un portret semnat al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea Ucrainei.

De-a lungul timpului, Francis Lalanne a recurs la narative adesea folosite de propaganda rusă pentru a descrie războiul din Ucraina, cum ar fi prezentarea invaziei drept o acțiune pentru „a salva rușii din Donbas”. De asemenea, acesta a criticat sprijinul Franței pentru Ucraina și a pledat pentru păstrarea „prieteniei franco-ruse”.