Evghenia Guțul/Telegram

Institutul pentru Studiul Războiului: Moscova speră să folosească Transnistria și UTA Găgăuzia pentru operațiuni hibride

Moscova speră să folosească regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia „pentru a justifica operațiuni hibride menite să destabilizeze și să polarizeze și mai mult Moldova înaintea negocierilor de aderare la UE ale Moldovei și alegerilor prezidențiale din 2024”. Este concluzia Institutului pentru Studiul Războiului, care a a analizat evoluția din ultima săptămână a relațiilor dintre Moscova și bașcanul Evghenia Guțul, în spatele căreia este Ilan Șor, politician și om de afaceri condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”.

Experții grupului de cercetare cu sediul la Washington au trecut în revistă întâlnirile pe care le-a avut pe parcursul ultimei săptămâni, în Rusia, bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul. Aceștia menționează că Guțul s-a întâlnit cu adjunctul șefului Administrației Prezidențiale Ruse, Serghei Kirienko, în Rusia pe 7 martie, în timp ce autoritățile moldovenești au anunțat că un caz penal împotriva lui Guțul va ajunge în curând în instanță.

Guțul s-a întâlnit cu Kirienko la Festivalul Internațional de Tineret, care a avut loc la Soci și au discutat despre „sprijinul pe care Rusia îl poate oferi Găgăuziei” și „situația politică” din Moldova. Gutsul i-a cerut lui Kirienko să ajute poporul găgăuz să deschidă conturi bancare rusești „pentru proiecte sociale”, să ridice embargoul rus asupra importurilor din Găgăuzia și să ajute la negocierea cu compania de stat rusă de energie Gazprom pentru aprovizionarea Găgăuziei cu gaz la un preț preferențial. Potrivit experților Institutului pentru Studiul Războiului,  Kirienko conduce mai multe „comitete ale Kremlinului care desfășoară operațiuni de informare și operațiuni hibride împotriva Occidentului, inclusiv Moldova”.

Guțul s-a întâlnit și cu președintele rus Vladimir Putin în Soci, iar Putin ar fi promis „să sprijine Găgăuzia și poporul găgăuz în apărarea drepturilor, prerogativelor și pozițiilor legitime pe arena internațională”.

„Concentrarea intensificată a Kremlinului asupra relațiilor cu Găgăuzia, după un recent accent asupra celeilalte regiuni pro-ruse a Moldovei, republica separatistă Transnistria, continuă să indice că Kremlinul speră să folosească ambele aceste regiuni pentru a justifica operațiuni hibride menite să destabilizeze și să polarizeze și mai mult Moldova înaintea negocierilor de aderare la UE ale Moldovei și alegerilor prezidențiale din 2024”, este concluzia Institutului pentru Studiul Războiului.

***

Evghenia Guțul a fost învestită oficial în funcția de bașcan pe data de 19 iulie 2023, în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat, inclusiv, vedete din Turcia. Alături de noul bașcan nu au fost însă, nici ex-guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova. Înainte de aceasta, pe 22 mai, Curtea de Apel Comrat a validat alegerile din Găgăuzia, în timp ce oamenii legii au inițiat un dosar penal pe faptul coruperii alegătorilor din autonomie de către partidul lui Șor, în favoarea Evgheniei Guțul. Reprezentanții din cadrul formațiunii sunt acuzați că ar fi oferit câte 15 mii lei pentru fiecare persoană care determina alte 30 de persoane să o voteze pe Guțul la funcția de bașcan – acuzații respinse atât de Șor, cât și de Guțul.

Pe 6 martie, procurorul general interimar Ion Munteanu a anunțat că au fost acumulate suficiente probe pentru a demonstra implicarea bașcanului Găgăuziei Evghenia Guțul în fapte infracționale. Potrivit lui Munteanu, cauza penală în care Guțul este vizată este la etapa de finalizare și în scurt timp va fi adoptată o soluție. Precizările au fost făcute de Munteanu la o emisiune TV, după ce Guțul a publicat o poză în care dă mâna cu Vladimir Putin, iar procurorul general interimar a fost solicitat să ofere detalii despre dosarele în care bașcanul este vizat.

Pe 5 martie, în cadrul unui briefing de presă, șeful Serviciului de Informație și Securitate Alexandru Musteața a declarat că Serviciul a intrat în posesia mai multor date care indică că Federația Rusă ar dori să compromită aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin implicarea în procesele electorale din 2024 și 2025. În aceste acțiuni, Rusia va implica 3 categorii de actori: actorii politici deschis declarați pro-Federația Rusă, actori politici declarați pro-stataliști și actori politici conectați la grupurile criminal organizate. Se planifică generarea mai multor crize inclusiv în regiunea din UTAG sau stânga Nistrului, amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a Republicii Moldova – cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă fiind gruparea lui Ilan Șor, dar și organizarea protestelor la Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TVR Info

Un eurodeputat român susține că a fost oprit 40 de minute la intrarea în Republica Moldova. Ce spune Poliția de Frontieră

Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.

„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.

Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.

Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.

Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.

Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.

Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.

Facebook/CLaudiu Târziu

Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Cine este Claudiu Târziu

Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.

În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.

În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.

Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: