Interpretul rus Kirkorov cere anularea interdicției de intrare în Moldova prin contestație la CSJ

Filip Kirkorov, interpretul rus căruia i-a fost interzis accesul în Republica Moldova în 2022, a depus o contestație la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Acesta cere anularea deciziei Curții de Apel Chișinău din noiembrie 2024, care a hotărât că va rămâne fără dreptul de a intra în Moldova.

Contestația a fost înregistrată pe site-ul Curții Supreme de Justiție pe 19 martie.

Pe 28 iulie 2022, Filip Kirkorov a ajuns la Aeroportul din Chișinău cu un avion charter. Poliția de Frontieră i-a refuzat însă intrarea în țară, argumentând că interpretul nu îndeplinea condițiile pentru autorizarea trecerii frontierei de stat. La aeroport, s-a prezentat Aureliu Colenco, avocatul politicianului fugar Ilan Șor, care a precizat că a fost chemat de Kirkorov pentru a-i reprezenta interesele. Potrivit acestuia, Kirkorov ajunsese în Moldova pentru a fi unul dintre martorii în dosarul deputatei Marina Tauber, apropiată a lui Șor.

În mai 2024, refuzul de intrare în Republica Moldova pentru Filip Kirkorov a fost anulat. Decizia a fost pronunțată de magistrata Violeta Chisilița de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Poliția de Frontieră declara că va contesta decizia la Curtea de Apel Chișinău.

În noiembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a admis apelurile Poliției de Frontieră și a anulat hotărârea judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din mai 2024. Curtea anunța că decizia este executorie, însă poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Alegerile din Găgăuzia, din nou în discuție la Președinție. Maia Sandu s-a întâlnit cu primarii din autonomie

Președinta Maia Sandu a continuat consultările privind organizarea alegerilor în UTA Găgăuzia. După întrevederea de ieri cu deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG), șefa statului a discutat pe 21 iulie cu primarii din autonomie. La întrevedere au participat și reprezentanți ai Parlamentului, ai Cancelariei de Stat și ai Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Potrivit unui comunicat emis de instituția prezidențială, participanții la consultări au discutat despre perspectivele organizării alegerilor în contextul hotărârii Curții Constituționale, care, potrivit sursei citate, „oferă claritate juridică privind delimitarea competențelor și creează premise pentru desfășurarea unui proces electoral în baza unor reguli clare, transparente și egale pentru toți concurenții electorali”.

Președinția informează că participanții au reconfirmat importanța menținerii unui dialog constant și constructiv între autoritățile centrale și cele locale, în vederea identificării unor soluții care să contribuie la dezvoltarea UTA Găgăuzia și să răspundă intereselor locuitorilor regiunii.

Amintim că în autonomie continuă criza electorală. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei au expirat în noiembrie 2025. Alegerile nu pot fi organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat o prevedere comună privind desfășurarea alegerilor, însă Executivul Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acesteia. În paralel, în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două prevederi privind organizarea alegerilor, iar Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie. Anterior, alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional dreptul autonomiei găgăuze de a-și constitui în mod independent organul electoral, precum și de a participa la numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției Justiției din Găgăuzia. De ce a fost lipsită autonomia de o parte din competențe, cum ar putea influența această decizie relațiile dintre Comrat și Chișinău și ce urmează – în materialul NM.

Valentin Gaidarji, ales președinte al Adunării Populare a Găgăuziei pe 3 iulie, la o lună după demisia lui Nicolai Ormanji, a făcut apel în repetate rânduri la conducerea țării pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău. Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că va avea întotdeauna un „dialog deschis” cu reprezentanții Găgăuziei care acționează în interesul cetățenilor și al R. Moldova, însă nu poate „legitima sau negocia” cu persoane asociate grupărilor care servesc interesele fugarului condamnat Ilan Șor și ale Kremlinului.

Pe 21 iulie, la aproape două săptămâni de la decizia Curții Constituționale, conducerea și deputații APG au fost invitați, totuși, la consultări la Președinție. În cadrul discuțiilor s-a propus ca scrutinul pentru APG să se desfășoare conform sistemului proporțional aplicat la alegerea Parlamentului, consiliilor locale și raionale, iar pentru aceasta urmează să fie modificat Codul electoral. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: