Interpretul rus Kirkorov cere anularea interdicției de intrare în Moldova prin contestație la CSJ

Filip Kirkorov, interpretul rus căruia i-a fost interzis accesul în Republica Moldova în 2022, a depus o contestație la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Acesta cere anularea deciziei Curții de Apel Chișinău din noiembrie 2024, care a hotărât că va rămâne fără dreptul de a intra în Moldova.

Contestația a fost înregistrată pe site-ul Curții Supreme de Justiție pe 19 martie.

Pe 28 iulie 2022, Filip Kirkorov a ajuns la Aeroportul din Chișinău cu un avion charter. Poliția de Frontieră i-a refuzat însă intrarea în țară, argumentând că interpretul nu îndeplinea condițiile pentru autorizarea trecerii frontierei de stat. La aeroport, s-a prezentat Aureliu Colenco, avocatul politicianului fugar Ilan Șor, care a precizat că a fost chemat de Kirkorov pentru a-i reprezenta interesele. Potrivit acestuia, Kirkorov ajunsese în Moldova pentru a fi unul dintre martorii în dosarul deputatei Marina Tauber, apropiată a lui Șor.

În mai 2024, refuzul de intrare în Republica Moldova pentru Filip Kirkorov a fost anulat. Decizia a fost pronunțată de magistrata Violeta Chisilița de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Poliția de Frontieră declara că va contesta decizia la Curtea de Apel Chișinău.

În noiembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a admis apelurile Poliției de Frontieră și a anulat hotărârea judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din mai 2024. Curtea anunța că decizia este executorie, însă poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu și Dorin Recean s-au întâlnit cu ministra română de Externe: „România va rămâne o voce pentru R. Moldova în UE”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit marți, 22 iulie, la Chișinău, cu ministra Afacerilor Externe a României, Oana-Silvia Țoiu, aflată într-o vizită oficială în țara noastră.

Șefa statului a mulțumit pentru sprijinul constant pe care România îl oferă Republicii Moldova, atât în procesul de integrare europeană, cât și în dezvoltarea economică și consolidarea instituțiilor democratice.

Potrivit Președinției, discuțiile s-au axat pe cooperarea bilaterală în domenii strategice precum infrastructura și energia. Printre proiectele comune menționate se numără construcția podului rutier de la Ungheni, Autostrada Unirii, modernizarea rețelei feroviare Cantemir–Fălciu, precum și lucrările la liniile electrice Strășeni–Gutinaș și Bălți–Suceava. De asemenea, s-a subliniat necesitatea reducerii timpilor de așteptare la frontieră.

O altă temă a fost securitatea informațională. Oficialii au convenit intensificarea cooperării pentru combaterea dezinformării și au reiterat sprijinul activ pentru Ucraina, în contextul războiului declanșat de Federația Rusă.

Ministra română de Externe a avut o întrevedere și cu prim-ministrul Dorin Recean. În cadrul discuțiilor, cei doi oficiali au abordat modalitățile de aprofundare a parteneriatului strategic moldo-român și de susținere a parcursului european al Republicii Moldova.

„Ne dorim să continuăm să lucrăm împreună, cu încredere, pentru aprofundarea parteneriatului nostru strategic și apropierea ireversibilă de Uniunea Europeană. Progresele Republicii Moldova în parcursul european se datorează și sprijinului constant al României”, a declarat Dorin Recean.

La rândul său, ministra Oana-Silvia Țoiu a menționat, la rândul său, că parteneriatul strategic dintre Chișinău și București este fundamentat pe încredere reciprocă și solidaritate și „România va rămâne o voce pentru Republica Moldova în Uniunea Europeană”.

În domeniul economic, s-a evidențiat că România este principalul partener comercial al Republicii Moldova și ocupă primul loc în topul investitorilor străini, atât ca volum de investiții, cât și ca număr de întreprinderi active.

Premierul Recean a exprimat interesul pentru atragerea investițiilor române în modernizarea sectorului energetic și agroalimentar, în special în echipamente care permit procesarea produselor cu valoare adăugată mare, destinate pieței europene.

Discuțiile au inclus și dimensiunea securității cibernetice, în contextul riscurilor de atacuri cibernetice și campanii de dezinformare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: