Interziși în Moldova? Mai mulți politicieni străini, inclusiv un deputat european, nu ar fi fost lăsați să vină la o conferință a conservatorilor

UPDATE: Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a venit cu explicații referitor la interdicția de intrare aplicată mai multor politicieni străini. Potrivit SIS, aceste persoane urmau să participe la un eveniment cu organizatori obscuri, fără transparență de finanțare și cu legături dubioase cu gruparea criminală Șor.

„În baza informațiilor, unii participanți și organizatori au scopul de a promova o agendă extremistă, de subminare a integrității teritoriale și a democrației din Republica Moldova. De exemplu, unul din participanți este un promotor al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar și un susținător fidel al ocupației Rusiei în teritorii ce nu-i aparțin, cu utilizarea narațiunii ostile de „protejare a intereselor cetățenilor ruși asupriți”, referindu-se inclusiv la regiunea transnistreană”, se menționează în comunicatul SIS.

Mai mulți politicieni din UE și SUA nu ar fi fost lăsați să intre în R. Moldova pentru a participa la conferința „Make Europe Great Again” (MEGA), preconizată în perioada 28–29 iulie. Printre aceștia se numără europarlamentarul ceh Ondřej Dostál, care a fost declarat persona non grata și expulzat de autoritățile moldovene. Potrivit organizatorilor, motivul invocat de către autorități ar fi „amenințarea la adresa ordinii publice și a securității naționale”. Solicitați de NewsMaker, reprezentanții Poliției de Frontieră au declarat că vor reveni cu un comentariu la acest subiect.

Într-un comunicat emis de organizatorii evenimentului, se menționează că pe 27 iulie, europarlamentarul ceh Ondřej Dostál, membru al Parlamentului European, ar fi fost reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău, declarat persona non grata și expulzat forțat de pe teritoriul țării. Totodată, acestuia i-ar fi fost confiscat pașaportul diplomatic valabil cu care călătorea și ar fi fost informat că îi va fi returnat la întoarcerea în București.

„Acesta nu este un simplu incident administrativ – este o umilire deliberată a unui oficial european ales, o încălcare flagrantă a normelor diplomatice și o provocare directă la adresa integrității instituționale a Uniunii Europene”, se mai menționează în comunicatul organizatorilor.

Ulterior, europarlamentarul ceh Ondřej Dostál a comentat incidentul pe rețeaua X.

Există un început pentru orice. Chiar și pentru a fi deportat, în calitate de europarlamentar, dintr-o țară candidată la aderarea în UE. Democrație în acțiune”, a scris acesta în postarea sa.

De asemenea, organizatorii susțin că în aceeași zi, politicianul Dimos Thanasoulas, purtătorul de cuvânt al partidului suveranist grec NIKI, ar fi fost întors de la frontieră, „fără explicații transparente”.

„Reținerea unui europarlamentar și confiscarea pașaportului diplomatic nu este un incident de frontieră – este un act calculat de intimidare de stat. Dacă acest comportament nu este sancționat, se creează un precedent periculos pentru întreaga Europă. Orice oficial ales ar putea fi redus la tăcere prin simpla semnătură a unui funcționar de frontieră”, mai susțin organizatorii.

Ulterior, și Brian Brown, activist suveranist din SUA, a scris pe rețeaua X că i s-ar fi refuzat accesul în Republica Moldova.

În context, organizatorii au cerut reacții oficiale din partea instituțiilor europene, inclusiv Parlamentul European și Comisia Europeană, solicitând clarificări privind compatibilitatea acestor acțiuni cu statutul de țară candidată la aderare al Republicii Moldova.

Conferința „Make Europe Great”, un eveniment dedicat conservatorilor și suveraniștilor, urma să aibă loc la Chișinău în perioada 28-29 iulie.

Menționăm că Ondřej Dostál este un politician ceh și avocat, ales membru al Parlamentului European în iulie 2024, din partea coaliției Stačilo, un grup electoral eurosceptic și conservator.

Deși și-a început cariera în zona expertizei tehnice și academice – drept medical, bioetică, legislație sanitară – Ondřej Dostál a devenit în ultimii ani un portavoce al curentului conservator eurosceptic, reconfigurându-și imaginea publică și politică.

Dostál se poziționează împotriva ceea ce numește „hegemonia ideologică” a Uniunii Europene în chestiuni de gen, educație, familie și vaccinare. Deși nu neagă complet necesitatea colaborării europene, promovează o viziune suveranistă, în care statele naționale ar trebui să își păstreze controlul deplin asupra politicilor sociale și culturale.

El se autodefinește drept liberal clasic în economie (mai puține reglementări, mai multă inițiativă privată), dar conservator în valori: susținerea familiei tradiționale, scepticism față de educația sexuală în școli, opoziție față de „ideologia de gen”. A participat la proteste împotriva restricțiilor COVID, considerându-le un abuz al autorităților și o limitare nejustificată a drepturilor cetățenilor.

Este un apărător al drepturilor pacientului, dar împotriva „obligativității morale” a vaccinării. Această poziție aparent contradictorie a generat critici chiar din partea fostului său electorat liberal. Deși susține autonomia pacientului și accesul egal la servicii medicale, Dostál a fost unul dintre puținii juriști vocali care au contestat validitatea restricțiilor sanitare în pandemie și au cerut anularea certificatelor COVID. El a argumentat că „obligația morală de a te vaccina” este o formă de manipulare colectivă.

Retorica sa a virat, mai ales după 2022, spre o combinație de discurs antielitist, anti-sistem și pro-familie tradițională, devenind un invitat frecvent la manifestații organizate de grupuri conservatoare sau chiar conspiraționiste. A colaborat cu mișcarea „Stačilo!” și și-a construit capital electoral pe fondul unei neîncrederi crescânde în guvern și UE.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

noi.md

CEC a modificat lista partidelor care pot participa la alegerile din Găgăuzia. Ce formațiune a fost inclusă în cursă

Comisia Electorală Centrală (CEC) a inclus Partidul Politic Popular Găgăuz, condus de Nicolae Dudoglo, în lista partidelor care pot participa la alegerile locale noi și referendumul local din 1 noiembrie, precum și la alegerile regionale din 15 noiembrie. Decizia a fost luată în cadrul ședinței CEC din 18 septembrie.

CEC a modificat trei hotărâri referitoare la lista formațiunilor politice care au dreptul de a participa la cele două scrutine. În urma modificărilor, Partidul Politic Popular Găgăuz a fost inclus în lista formațiunilor eligibile.

În cadrul aceleiași ședințe, CEC a aprobat și modificări privind Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, constituit pentru organizarea și desfășurarea alegerilor regionale din 15 noiembrie. Comisia a decis degrevarea și convocarea unor membri ai consiliului și a aprobat statul de personal al aparatului de lucru al acestuia.

Totodată, CEC a autorizat desfășurarea unui sondaj de opinie publică de către compania „MAGENTA CONSULTING”. Sondajul va putea fi realizat în perioada 21 septembrie – 18 octombrie, în perioada electorală a alegerilor regionale din 15 noiembrie.

De asemenea, 14 persoane din partea Asociației obștești „Promo-LEX” au fost acreditate în calitate de observatori naționali pentru monitorizarea alegerilor locale noi și a referendumului local din 1 noiembrie.

Amintim că, pe 1 noiembrie, vor avea loc alegeri locale în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, în orașul Costești din raionul Rîșcani, în satul Hăsnășenii Mari din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Chirsova din Găgăuzia. În satul Delacău din raionul Anenii Noi va fi organizat un referendum local.

Pe 15 noiembrie, în Găgăuzia vor avea loc alegerile pentru funcția de bașcan al autonomiei și alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: