Politică

Interziși în Moldova? Mai mulți politicieni străini, inclusiv un deputat european, nu ar fi fost lăsați să vină la o conferință a conservatorilor

Doina Buruiană
| 28 iulie, 2025
10:42

UPDATE: Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a venit cu explicații referitor la interdicția de intrare aplicată mai multor politicieni străini. Potrivit SIS, aceste persoane urmau să participe la un eveniment cu organizatori obscuri, fără transparență de finanțare și cu legături dubioase cu gruparea criminală Șor.

„În baza informațiilor, unii participanți și organizatori au scopul de a promova o agendă extremistă, de subminare a integrității teritoriale și a democrației din Republica Moldova. De exemplu, unul din participanți este un promotor al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar și un susținător fidel al ocupației Rusiei în teritorii ce nu-i aparțin, cu utilizarea narațiunii ostile de „protejare a intereselor cetățenilor ruși asupriți”, referindu-se inclusiv la regiunea transnistreană”, se menționează în comunicatul SIS.

Mai mulți politicieni din UE și SUA nu ar fi fost lăsați să intre în R. Moldova pentru a participa la conferința „Make Europe Great Again” (MEGA), preconizată în perioada 28–29 iulie. Printre aceștia se numără europarlamentarul ceh Ondřej Dostál, care a fost declarat persona non grata și expulzat de autoritățile moldovene. Potrivit organizatorilor, motivul invocat de către autorități ar fi „amenințarea la adresa ordinii publice și a securității naționale”. Solicitați de NewsMaker, reprezentanții Poliției de Frontieră au declarat că vor reveni cu un comentariu la acest subiect.

Într-un comunicat emis de organizatorii evenimentului, se menționează că pe 27 iulie, europarlamentarul ceh Ondřej Dostál, membru al Parlamentului European, ar fi fost reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău, declarat persona non grata și expulzat forțat de pe teritoriul țării. Totodată, acestuia i-ar fi fost confiscat pașaportul diplomatic valabil cu care călătorea și ar fi fost informat că îi va fi returnat la întoarcerea în București.

„Acesta nu este un simplu incident administrativ – este o umilire deliberată a unui oficial european ales, o încălcare flagrantă a normelor diplomatice și o provocare directă la adresa integrității instituționale a Uniunii Europene”, se mai menționează în comunicatul organizatorilor.

Ulterior, europarlamentarul ceh Ondřej Dostál a comentat incidentul pe rețeaua X.

Există un început pentru orice. Chiar și pentru a fi deportat, în calitate de europarlamentar, dintr-o țară candidată la aderarea în UE. Democrație în acțiune”, a scris acesta în postarea sa.

Today I VERY SHORTLY visited Chisinau, Moldova. Like other colleagues, who went there to speak at the conservative "Make Europe Great Again" conference.

There is a first time for everything. Even for being deported, as a MEP, from an EU candidate country. Democracy in action🙃… https://t.co/IWYdFjnmUb pic.twitter.com/vlf3TKHZQ4
— Ondřej Dostál (@dostalondrej) July 27, 2025

De asemenea, organizatorii susțin că în aceeași zi, politicianul Dimos Thanasoulas, purtătorul de cuvânt al partidului suveranist grec NIKI, ar fi fost întors de la frontieră, „fără explicații transparente”.

„Reținerea unui europarlamentar și confiscarea pașaportului diplomatic nu este un incident de frontieră – este un act calculat de intimidare de stat. Dacă acest comportament nu este sancționat, se creează un precedent periculos pentru întreaga Europă. Orice oficial ales ar putea fi redus la tăcere prin simpla semnătură a unui funcționar de frontieră”, mai susțin organizatorii.

Ulterior, și Brian Brown, activist suveranist din SUA, a scris pe rețeaua X că i s-ar fi refuzat accesul în Republica Moldova.

🚨🚨🚨Moldova just denied me entry to the Make Europe Great Again conference. I am in a holding room at airport and they just asked I sign a documeent.

I have been denied entry into Moldova for being an American conservative. This is unbelievable. pic.twitter.com/ZCLSeyN4hl
— Brian Brown (@briansbrown) July 27, 2025

În context, organizatorii au cerut reacții oficiale din partea instituțiilor europene, inclusiv Parlamentul European și Comisia Europeană, solicitând clarificări privind compatibilitatea acestor acțiuni cu statutul de țară candidată la aderare al Republicii Moldova.

Conferința „Make Europe Great”, un eveniment dedicat conservatorilor și suveraniștilor, urma să aibă loc la Chișinău în perioada 28-29 iulie.

Menționăm că Ondřej Dostál este un politician ceh și avocat, ales membru al Parlamentului European în iulie 2024, din partea coaliției Stačilo, un grup electoral eurosceptic și conservator.

Deși și-a început cariera în zona expertizei tehnice și academice – drept medical, bioetică, legislație sanitară – Ondřej Dostál a devenit în ultimii ani un portavoce al curentului conservator eurosceptic, reconfigurându-și imaginea publică și politică.

Dostál se poziționează împotriva ceea ce numește „hegemonia ideologică” a Uniunii Europene în chestiuni de gen, educație, familie și vaccinare. Deși nu neagă complet necesitatea colaborării europene, promovează o viziune suveranistă, în care statele naționale ar trebui să își păstreze controlul deplin asupra politicilor sociale și culturale.

El se autodefinește drept liberal clasic în economie (mai puține reglementări, mai multă inițiativă privată), dar conservator în valori: susținerea familiei tradiționale, scepticism față de educația sexuală în școli, opoziție față de „ideologia de gen”. A participat la proteste împotriva restricțiilor COVID, considerându-le un abuz al autorităților și o limitare nejustificată a drepturilor cetățenilor.

Este un apărător al drepturilor pacientului, dar împotriva „obligativității morale” a vaccinării. Această poziție aparent contradictorie a generat critici chiar din partea fostului său electorat liberal. Deși susține autonomia pacientului și accesul egal la servicii medicale, Dostál a fost unul dintre puținii juriști vocali care au contestat validitatea restricțiilor sanitare în pandemie și au cerut anularea certificatelor COVID. El a argumentat că „obligația morală de a te vaccina” este o formă de manipulare colectivă.

Retorica sa a virat, mai ales după 2022, spre o combinație de discurs antielitist, anti-sistem și pro-familie tradițională, devenind un invitat frecvent la manifestații organizate de grupuri conservatoare sau chiar conspiraționiste. A colaborat cu mișcarea „Stačilo!” și și-a construit capital electoral pe fondul unei neîncrederi crescânde în guvern și UE.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Make Europe Great Again, Ondřej Dostál, top

Știri similare

Politică

Maia Sandu, de Ziua Libertății Presei: „O democrație poate dăinui doar dacă există jurnaliști curajoși”

Sport

Judocanul Victor Sterpu, carabinier moldovean, a obținut medalia de bronz la Grand Slam-ul de la Dushanbe

Politică

„Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om”. Maia Sandu, despre eliberarea lui Balan și reacțiile din societate

Mihaela Conovali
| 3 mai, 2026
09:52

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu regretă decizia de a-l schimba pe fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, în cadrul operațiunii prin care au fost aduși acasă doi ofițeri ai SIS, reținuți anterior în Rusia. Potrivit șefei statului, aceștia sunt „doi cetățeni loiali Republicii Moldova”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Jurnal Politic”, un nou format video publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale. Menționăm că, în urma schimbului de deținuți, Moldova i-a readus acasă pe cei doi ofițeri SIS. În schimb, au fost predați Alexandru Balan și Nina Popova.

În cadrul interviului, Maia Sandu s-a referit la operațiunea internațională, care a implicat, inclusiv, aducerea în Republica Moldova a celor doi ofițeri SIS, reținuți anterior în Rusia. „A fost un stres mare, pentru că este vorba de viața unor oameni nevinovați. (…) Am răsuflat ușurat atunci când am primit informație despre faptul că cetățenii noștri au intrat pe teritoriul Poloniei. Mă bucur că această operațiune a reușit. A fost o operațiune complicată. (…) S-a lucrat mult, au existat multe riscuri”, a comunicat șefa statului.

Solicitată să comenteze unele reacții din societate potrivit cărora, în cadrul schimbului de deținuți, nu ar fi trebuit eliberat fostul adjunct al SIS, pe motiv că acesta a avut acces la informații privind securitatea Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat: „Atunci când se pune la îndoială necesitatea de a oferi un fost angajat al SIS-ului pe motiv că acesta deține informații, eu vreau să vă spun că această persoană a avut până acum foarte mult timp ca să „vândă” informații despre Republica Moldova, din păcate. (…) În ultimii ani s-a lucrat foarte mult pentru ca instituțiile statului și Serviciul de Informații și Securitate să se curățe de persoane care nu sunt loiale statului. (…) Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om pe doi cetățeni loiali ai Republicii Moldova”.

Pe 28 aprilie 2026, la frontiera belaruso-polonă Pererov-Beloveja a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

În urma schimbului de deținuți, Moldova a readus acasă doi ofițeri ai SIS, arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere. De asemenea, Republica Moldova a predat-o Rusiei pe Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse.

Presa internațională a scris că negocierile pentru organizarea schimbului au durat mai mult de jumătate de an. Inițial, acestea s-au desfășurat în format bilateral, între KGB-ul Belarusului și serviciile de informații ale Poloniei. Ulterior, la discuții s-au alăturat serviciile speciale, diplomații și conducerea a șapte state, inclusiv România, Ucraina și Statele Unite. Principalul coordonator și mediator al acordului au fost Statele Unite.

Pe 29 aprilie, Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Balan nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea R. Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă de când a fost demis din funcție. Detalii AICI.

Grațierea și eliberarea fostului director adjunct al SIS, Alexandru Balan, au stârnit reacții în mediul online. Unii au calificat schimbul de deținuți, pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan, drept o „operațiune istorică” și au mulțumit inclusiv conducerii țării, în timp ce alții au spus că aceasta ridică semne de întrebare și „este o provocare de securitate”. Sunt și din cei care au cerut explicații, dar și aducerea în țară a altor persoane. NM a făcut AICI o sinteză a reacțiilor.