Între „focar de ură” și „ofensivă împotriva credinței”: reacții la Marșul Pride vs al Familiei

Mai mulți politicieni și reprezentanți ai societății civile au reacționat după evenimentele care s-au desfășurat duminică la Chișinău: Marșul Pride în susținerea drepturilor persoanelor LGBTQ+, Marșul Familiei organizat de PSRM și un protest al preoților și credincioșilor ortodocși. În special, discuții și controverse a provocat cazul bărbatului cu un copil în brațe, care a încercat să forțeze cordonul MAI la Marșul Pride. În timp ce unii l-au criticat pe bărbat, menționând că ar face parte din categoria de persoane care „trag societatea înapoi și sunt un focar necontenit de ură”, Mitropolia Moldovei a menționat că faptul că tatăl a ieșit cu copilul său în stradă este „o expresie a prețuirii familiei”.

„Este vorba de manifestarea unor emoții. Omul a ieșit la acel protest pentru a manifesta, pentru a-și exprima poziția sa fermă, ortodoxă cu referire la asemenea acțiuni. Faptul că a ieșit cu copilul său este o expresie a prețuirii familiei, pentru că la marșul Familiei, care la fel a fost organizat ieri, au ieșit adulți, părinți cu copiii lor și acest bărbat a ieșit împreună cu copilul său la protest sau la manifestarea pentru susținerea familiei noastre creștin-ortodoxe. Într-adevăr, sunt reacții diferite și polarizate”, a declarat pentru NewsMAker, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei, Ioan Moșneguțu.

Pe de altă parte, cu un mesaj a venit liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), premier Ion Chicu, care susține că poliția ar purta vina în acest caz. „Faptul că un tată inconștient și-a luat copilul la protest și l-a expus pericolului, nu înseamnă că miliția are dreptul să-l dea cu capul de asfalt. Care era necesitatea unui asemenea tratament brutal?”, a fostul premier într-o postare pe Facebook.

Expertul Watchdog, Ștefan Bejan, a declarat că creștinii care au protestat ieri sunt „focar necontenit de ură”.

„Cre(ș)tinii adunați azi în centru Chișinău sunt exact acești oameni care înjură și amenință pe internet. Ei nu sunt doar împotriva homosexualilor, ei urăsc tot ce nu pot înțelege și ce le este străin. Astăzi pot sări la beregata unui gay, mâine la cineva care este îmbrăcat „necorespunzător”, poimâine la o femeie și peste o săptămână la unul care scrie corect gramatical. Ăștia sunt indivizii care își bat soția si copii. Ăștia sunt cei care parazitează statul, trag societatea înapoi și sunt un focar necontenit de ură. Acest val de ură nu ar fi însă atât de puternic dacă în fruntea lui nu ar sta politicienii. Dodon, Ceban, Chicu și alții instigă zilnic la ură, în timp ce interesul lor este să își burdușească buzunarele cu bani murdari veniți de la Kremlin”, susține Ștefan Bejan.

Caricaturistul Alex Buretz a ironizat bărbatul care a venit la contramanifestația Marșului Pride cu copil în brațe și a încercat să forțeze cordonul de polițiști.

Președintele Partidului Social Democrat European, Tudor Ulianovschi, a declarat că ieri, „în stradă s-a văzut clar: Moldova nu vrea reeducare cu forța, vrea respect pentru familie, credință și rădăcinile ei”.

„Tot mai des vedem cum valorile noastre simple, cum sunt familia, credința, respectul, sunt luate peste picior. Sunt date la o parte ca și cum ar fi ceva rușinos, iar în locul lor ni se bagă pe gât niște modele străine, care nu au nimic în comun cu sufletul și viața noastră de aici din Moldova. Eu nu sunt împotriva nimănui, dar sunt pentru mamă și tată, pentru copii crescuți cu bun simț în familie”, a mai declarat Ulianovschi într-o înregistrare video.

O reacție a venit și din partea deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate, Dorian Istratii, care subliniat că poliția a reușit să oprească destabilizările în masă.

„Atunci când cretinii se dau Creștini. Încă odată poliția a reușit să oprească destabilizările în masă create de trimișii Kremlinului pentru a le face agenda”, a menționat parlamentarul.

Partidului Politic „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a declarat că evenimentele de ieri, din centrul Chișinăului, „sunt o ofensivă deschisă împotriva credinței, moralei și viitorului țării noastre”.
 
„Pe principala stradă a capitalei, poliția păzește o paradă care promovează decăderea morală și distrugerea familiei tradiționale. Iar în același timp, un preot ortodox și un tată cu copilul în brațe sunt trântiți la pământ, ca niște infractori, doar pentru că au rostit numele lui Hristos. Acesta este adevăratul chip al regimului, unde credința este persecutată, Dumnezeu este interzis, spiritualitatea este umilită, păcatul și imoralitatea primesc protecția statului. Spunem clar: ajunge. Nu vom îngenunchea în fața celor care cultivă ură față de Dumnezeu și de popor. Moldova este un pământ ortodox. Și ea se ridică”, a scris Furtună într-o postare pe Telegram.

***

Amintim că pe 15 iunie, la Chișinău, a avut loc Marșul Pride, organizat în susținerea drepturilor persoanelor LGBTQ+. În reacție, reprezentanții PSRM au organizat „Marșul Familiei”. În același timp, mai mulți credincioși și preoți au ieșit la protest, în centrul capitalei, în contextul evenimentului în sprijinul comunității LGBTQ+.

După mai bine de o oră de protest în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt, manifestanții s-au deplasat spre locația unde se desfășura Marșul Pride. Acolo s-au înregistrat îmbrânceli între, pe de o parte, preoți și credincioși ortodocși și, pe de altă parte, forțele de ordine. Tensiunile au izbucnit în momentul în care primii au încercat să treacă de cordonul poliției pentru a ajunge la participanții marșului. În altercații a fost implicat și un bărbat care ținea un copil în brațe. 

Pentru NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției, Mariana Bețivu, a declarat că integritatea fizică a minorului a fost pusă în pericol în contextul îmbrâncelilor. Astfel, reprezentanta poliției a precizat că bărbatul a fost imobilizat pentru a preveni posibile consecințe mai grave. Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, a anunțat că va solicita organelor de drept investigarea cazului, iar autorității tutelare – evaluarea situației copilului și a familiei acestuia.

În seara zilei de 15 iunie, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a declarat că peste 10 polițiști și carabinieri au fost agresați în timpul îmbrâncelilor. Instituția a adăugat că astfel de comportamente nu pot fi tolerate și vor fi sancționate conform legii. Potrivit MAI, grupuri de enoriași care au încercat să forțeze cordonul poliției la Marșul Pride au fost mobilizate în mod organizat. Ministerul s-a referit și la implicarea unor slujitori ai bisericii „în acțiuni de instigare la confruntare”, menționând că privește acest fapt „cu îngrijorare”. „Informațiile deținute indică o mobilizare dirijată și influențe externe menite să alimenteze tensiuni sociale și să slăbească încrederea în instituțiile statului”, au comunicat reprezentanții ministerului. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: