Игорь Чекан / NewsMaker

Kievul, în dialog cu Chișinăul în cazul întoarcerii „eschivatorilor” în Ucraina. Ambasador: Există întrebări la care nu pot obține un răspuns

Ambasadorul Ucrainei în Moldova Marko Șevcenko a spus că autoritățile ucrainene poartă „un anumit dialog” cu colegii lor moldoveni pe tema întoarcerii în Ucraina a bărbaților cu vârstă de recrutare, care au fugit în străinătate. Potrivit lui Șevcenco, în primul rând este necesar de a rezolva problema cu acei „eschivatori” cărora Moldova le-a refuzat azilul, dar care nu se întorc în Ucraina. 

Potrivit ambasadorului, actuala „legislație și cadrul legal cu privire la problemele refugiaților atât în Europa, cât și în Moldova, nu sunt adaptate la situația cu care se confruntă Ucraina în timpul războiului” și „niciuna din procedurile dezvoltate nu prevedea izbucnirea unui război la scară largă în Europa în secolul 21 și apariția a milioane de refugiați și a celor numiți în popor „eschivatori””.

„În ceea ce privește Moldova, avem un anumit dialog”, a comunicat Șevcenko la emisiunea „Novaya Nedelea” de la TV8, referindu-se la problema întoarcerii în Ucraina a bărbaților de vârstă militară.

Totodată, el a remarcat că această problemă este greu de rezolvat întrucât nu există o statistică veridică cu privire la câți bărbați de vârstă militară au ajuns pe teritoriul Moldovei.

„Există și câteva întrebări la care eu tot nu pot obține un răspuns. De exemplu, sunt aproximativ 100 de persoane (ei pot fi 300 sau 10) care, potrivit datelor Poliției de Frontieră a Moldovei, au trecut ilegal frontiera de stat. Aceste 100 de persoane au solicitat azil, ceea ce le plasează sub protecția convenției internaționale de azil. Dar autoritățile Moldovei oferă azil doar în cazul a 90 din aceste 100 de persoane. În legătură cu aceasta, am o întrebare: unde sunt ceilalți 10 cărora Moldova nu a considerat posibil să le acorde azil? Au fost reținuți? Nu. S-au întors acasă? Nu. Ei fie rămân pur și simplu pe teritoriul Moldovei, fie merg mai departe”, a comunicat ambasadorul. 

Potrivit lui Șevcenko, această situație „vorbește că există probleme care trebuie rezolvate”. „Ei nu merită protecție, dar în același ei ei nu vor să se întoarcă în Ucraina și nimeni nu îi obligă să se întoarcă. Și astfel de nuanțe se întâlnesc destul de des. Și când vorbesc cu colegii mei, spun că dacă nu putem rezolva o problemă mare, haideți să rezolvăm problemele mai mici separat – ce să facem cu acei oameni cărora autoritățile din Moldova le-au refuzat azilul”, a menționat diplomatul.

***

De la începutul invaziei ruse, Ucraina a interzis călătoriile în străinătate ale bărbaților de vârstă militară (18-60 de ani), cu câteva excepții (de exemplu, călătoriile le sunt permise bărbaților cu trei sau mai mulți copii).

Până în data de 24 februarie 2022, în Moldova erau depuse anual aproape 100 de cereri de azil. În 2022, astfel de cereri au fost depuse de 11 218 cetățeni ai Ucrainei, dintre care 811 erau copii și 1 424 femei, restul 8 983 – bărbați. Tot în 2022, Inspectoratul General pentru Migrație a luat 6 682 de decizii de încetare a procedurii de azil în raport cu cetățenii Ucrainei: fie la cererea acestora, fie prin constatarea plecării solicitanților din țară. Din ianuarie până în octombrie 2023 au fost aprobate 5 738 de astfel de decizii. Detalii AICI.

În ianuarie 2024, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a declarat că bărbații ucraineni care au vârsta de mobilizare și au părăsit ilegal țara după începerea invaziei ruse ar trebui să se întoarcă și să ajute Ucraina. Politicianul a menționat că acest lucru nu înseamnă necesar a participa la lupte: ucrainenii pot, de asemenea, să ajute țara prin a merge la lucru și a plăti taxe. Detalii AICI.

Pe 16 aprilie 2024, Zelenski a semnat o lege cu privire la mobilizare. Aceasta prevede, printre altele, că fără actualizarea documentelor militare, ucrainenii aflați la vârsta de recrutare nu vor putea beneficia de serviciile consulare ale țării în străinătate. Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, preciza că dacă un cetățean al Ucrainei se află în străinătate, acest lucru nu îl scutește de îndatoririle sale față de țara sa. Detalii AICI. Ulterior, viceprim-ministrul ucrainean pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică Olga Ștefanișina a menționat că Ucraina nu intenționează să reîntoarcă forțat bărbații aflați la vârsta de recrutare din străinătate. Potrivit ei, furnizarea datelor personale comisariatelor militare și centrelor pentru sprijin social nu înseamnă mobilizarea automată pe front. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

edupedu.ro

România: elevă de clasa a 5-a, în lacrimi, în timp ce ministrul Educaţiei se uita în telefon: „Ne interziceți telefoanele, dar nu ne învățați să le folosim corect”

O elevă de clasa a V-a, care s-a adresat ministrului român al Educației, Mihai Dimian, și celor prezenți la o dezbatere privind sănătatea mintală a tinerilor și elevilor, organizată de Comisia pentru învățământ din Senatul României, a vorbit despre presiunile pe care le resimte din partea școlii, a părinților și a profesorilor și a spus că elevii se simt judecați atât la școală, cât și acasă. „Voi ne interziceți telefoanele, dar nu ne învățați să le folosim corect. Am o profesoară care mi-a dat 27 de cărți de citit din care n-am înțeles niciuna. Eu îmi doresc proiecte, îmi doresc lucruri din care să învăț”, a spus Ilinca. În timpul discursului elevei, ministrul Educației era atent la telefon, relatează edupedu.ro.

Potrivit sursei citate, pe imaginile din transmisia live se vede cum ministrul Educației stă perioade lungi cu privirea în telefon în timpul intervențiilor elevilor. Momentul a devenit vizibil mai ales la discursul Ilincăi, care a vorbit despre presiunea din școală, lipsa de sprijin și judecățile la care sunt supuși copiii, încheindu-și intervenția în lacrimi și în aplauzele sălii. Moderatorul dezbaterii i-a atras atenția ministrului, aflat cu ochii în telefon, spunând că eleva a avut „un discurs foarte puternic” și că ar vrea să o invite să ia loc la masă, lucru care s-a și întâmplat.

edupedu.ro

Ulterior, când Ilinca a luat loc între ministru și moderatorul dezbaterii, la prezidiu, ministrul poate fi văzut revenind la telefon.

edupedu.ro

Discursul integral al elevei de clasa a V-a la dezbaterea din Parlament:

Aș vrea să încep spre a vă spune că voi ne interziceți telefoanele, dar nu ne învățați să le folosim corect sau ne spuneți că trebuie să facem mișcare, dar nu ne acordați cadre unde putem să facem asta. Ne interziceți tot felul de lucruri și tot în același timp, noi nu știm, de fapt, efectul lor. De ce să-mi spui mie că inteligența artificială nu este bună dacă tu nu-mi explici de ce și de ce credeți că majoritatea copiilor simt o presiune pe ei la școală și urăsc locul acela? 

E foarte simplu: pentru că colegii îi judecă în permanență. Profesorii nu le acordă niciun pic de atenție. Știu că în următoarea săptămână trebuie să dea 10 milioane de teste, în condițiile în care mai au 10 milioane de teste în spate, necorectate și neaduse.

Știu că nu pot să se trezească dimineață fără să se gândească că vor ajunge la școală unde cineva o să-l judece. Știu în permanență că cineva în spate îi spune că nu este ok ce face. Eu sunt un copil care practică consiliere și vă spun din experiență că ne judecă foarte mulți oameni. Eu sunt judecată excesiv și consider că nu este în regulă. 

Și dacă învățăm să ne implicăm un pic și să fim mai empatici cu alții… Dar tot acasă ajungem și părinții ne zic că n-am făcut ceva bine, pun presiune pe noi, ne spun că trebuie să ajungem ceva și tot ei nu știu să ne explice, nu știu să ne ajute când avem nevoie. 

Ajungem extenuați, cu bateriile sociale scăzute rău. Suntem la zero. Avem zile în care pur și simplu ne dorim să nu fim în anumite locuri și suntem obligați, iar în permanență profesorii tot ce vor este să ne încarce.

Am o profesoară de română care anul ăsta mi-a dat 27 de cărți de citit din care n-am înțeles niciuna. Temele sunt din ce în ce mai multe și eu n-am crezut că o să fie așa. Eu îmi doresc proiecte, îmi doresc lucruri din care să învăț. Nu îmi doresc în permanență să-mi stea cineva în spate, să-mi dea teme, teste și tot felul de voci care să se audă din spate spunându-mi că nu sunt cineva și că nu merită această atenție și că sunt zero”.

După discurs, ministrul nu a avut nicio intervenție.

Dezbaterea a avut loc pe 26 mai, în Parlament, în cadrul evenimentului dedicat sănătății mintale a copiilor și tinerilor în educație, organizat la Senat. La discuții au participat elevi, profesori, reprezentanți ai organizațiilor de tineret și ai instituțiilor din educație, tema centrală fiind presiunea resimțită de copii la școală, relația cu profesorii și părinții, precum și lipsa sprijinului emoțional pentru elevi. În cadrul mesei rotunde, mai mulți elevi au vorbit despre anxietate, suprasolicitare și sentimentul de neascultare pe care îl au în școală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: