digi24.ro

Kilicdaroglu împotriva lui Erdogan: Care sunt mizele alegerilor prezidențiale din Turcia

Turcii votează duminică, 28 mai, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, având de ales între actualul președinte Recep Tayyip Erdogan şi contracandidatul său Kemal Kilicdaroglu, un scrutin ce va decide dacă președintele își va prelungi domnia într-un al treilea deceniu, scrie Digi24.ro.

Peste 64 de milioane de turci sunt așteptați să voteze la aproape 192.000 de secții de votare, inclusiv peste 6 milioane care au votat pentru prima dată la 14 mai. Există de asemenea 3,4 milioane de alegători din străinătate, care au votat deja în perioada 20-24 mai. Votul de azi va decide nu doar cine conduce Turcia, o țară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize profunde a costului vieții şi forma politicii sale externe.

Un referendum din 2017 a aprobat la limită inițiativa lui Erdogan de a lărgi prerogative președinției, făcându-l pe președinte cu puteri asupra guvernului şi eliminând postul de prim-ministru.  În calitate de președinte, Erdogan stabilește politica privind economia, securitatea, afacerile interne şi internaționale ale Turciei. La mai bine de 20 de ani de la venirea la putere a lui Erdogan şi a partidului său AKP, acesta speră să își prelungească mandatul de cel mai longeviv conducător al Turciei moderne.

Kemal Kilicdaroglu este atât principalul candidat al opoziției, cât şi președintele CHP, partid care a fost înființat de Mustafa Kemal Ataturk – fondatorul Turciei moderne. El a oferit alegătorilor o platformă incluzivă şi a promis o resetare democratică, inclusiv revenirea la un sistem parlamentar de guvernare şi independența sistemului judiciar pe care criticii spun că Erdogan l-a folosit pentru a reprima disidența.

În primul tur de scrutin din 14 mai, Recep Tayyip Erdogan a obținut 49,5% din voturi, fiind la mică distanță de majoritatea necesară pentru a evita un al doilea tur de scrutin, într-un vot văzut ca un referendum asupra regimului său autocratic.  Kemal Kilicdaroglu, candidatul unei alianțe de opoziție formate din șase partide, a primit 44,9% din voturi. Rezultatul a contrazis prognozele sondajelor, care îl dădeau pe Kilicdaroglu în frunte.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce bașcanul Găgăuziei n-a fost inclus în componența Guvernului Munteanu? Premierul desemnat: „N-am candidat”

Prim-ministrul desemnat, Alexandru Munteanu, a declarat că nu a inclus bașcanul Găgăuziei în componența Guvernului pe care-l propune pentru că „nu are candidat la această poziție”. Totuși, el a dat asigurări că autonomia găgăuză este o regiune „importantă” și ar urma să fie unul dintre primele locuri pe care le va vizita, în cazul în care va fi învestit. Precizările au fost făcute pe 31 octombrie, la Parlament.

Munteanu a declarat, în cadrul audierilor în Comisia juridică, numiri și imunități, că bașcanul Găgăuziei, care, conform legii, este membru din oficiu al Guvernului, nu a fost inclus în componența Cabinetului de miniștri pe care-l propune fiindcă „nu are un candidat la această poziție”. „Aș avea nevoie de o opinie juridică în acest sens. Eu n-am propus fiindcă, iarăși, n-am candidat la această poziție”, a spus prim-ministrul desemnat.

Ulterior, în plenul Parlamentului, unde Munteanu se află pentru a cere deputaților vot de încredere pentru programul și echipa sa de guvernare, deputatul socialist Vladimir Odonostalco a sugerat că Găgăuzia nu ar fi o prioritate pentru premierul desemnat. În replică, Munteanu a respins declarația parlamentarului.

Vă rog, nu trebuie să-mi povestiți de Găgăuzia, unde eu am lucrat, am investit, am mulți prieteni și unde am promis deja primarilor că mă voi duce în timpul cel mai apropiat. (…) Găgăuzia este foarte importantă pentru noi, acolo trăiesc cetățenii noștri. (…) O să fie una din primele vizite, o să ne ducem acolo. O să vorbim cu Găgăuzia. (…) Să vedem, să-i ascultăm, să-i ajutăm. Nu trebuie să ne acuzați de faptul că nu vrem să ne ocupăm de Găgăuzia. O să ne ocupăm, cu siguranță”, a spus Alexandru Munteanu.

Precizăm că, potrivit legislației, bașcanul Găgăuziei este membru din oficiu al Cabinetului de miniștri, numit prin decret de șeful statului. Evghenia Guțul, aleasă guvernatoare a autonomiei în urma alegerilor din 2023, nu a fost inclusă în componența Guvernului. Anterior, președinta Maia Sandu a declarat că nu a semnat un decret în acest sens din cauza afilierii lui Guțul cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda bancară”.

Pe 5 august, Evghenia Guțul însăși a fost condamnată în primă instanță la 7 ani de închisoare, după ce a fost găsită vinovată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”. Dosarul în care figurează Guțul se află pe rol la Curtea de Apel Centru, iar bașcana este în arest preventiv până la pronunțarea unei decizii definitive.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: