president.gospmr.org

Krasnoselski i s-a plâns lui Vasnețov că eurointegrarea Moldovei „afectează” locuitorii din regiunea transnistreană. Reacția Chișinăului

Parcursul Republicii Moldova spre integrarea în Uniunea Europeană are până acum efecte „negative”, din punct de vedere al bunăstării și stabilității, asupra locuitorilor din stânga Nistrului. Declarația a fost făcută de liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski în timpul unei întrevederi cu ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova Oleg Vasnețov. În replică, Biroul politici de reintegrare a subliniat că 76% din exporturile regiunii transnistrene se duc spre UE, iar 56% din importuri vin tot de acolo.

Vadim Krasnoselski s-a întâlnit cu Oleg Vasnețov la Tiraspol, pe 6 martie. La întrevedere a participat și responsabilul de relații externe al regiunii transnistrene Vitalii Ignatiev.

În discuții, liderul de facto al regiunii s-a plâns ambasadorului rus pe parcursul european al Moldovei, care ar înrăutăți situația materială a locuitorilor din stânga Nistrului.

Din păcate, mulți diplomați occidentali, acționând ca avocați ai părții moldovenești, încearcă să justifice acțiunile autorităților centrale din Moldova, spunând că aceasta este calea spre Europa. Dar atunci apare o întrebare legitimă: ce este Europa pentru oameni? Este restricționarea activității de întreprinzător, nedeschiderea și blocarea conturilor bancare, dublă impozitare, jefuirea poporului transnistrean. (…) Fiecare stat are propriile valori și noi nu avem pretenția de a le schimba. Dar trebuie să le arătăm oamenilor – dacă Moldova a ales calea europeană și demonstrează tuturor că este bună – că nu este o problemă. Oamenii trebui să simtă că este bine. Iar pentru oamenii din Transnistria, din păcate, drumul spre Uniunea Europeană al Moldovei este până acum foarte negativ, în ceea ce privește bunăstarea și stabilitatea. Bineînțeles, aceste probleme ar trebui discutate pe o platformă normală, cum a fost odată formatul 5+2. Dar cred că partea moldovenească o va stagna până la final. Chiar și pentru că pe această platformă va trebui să răspundă cum a respectat acordurile încheiate anterior, care au fost semnate și încălcate”, a spus Krasnoselski.

La rândul său, în cadrul întrevederii, ambasadorul rus a abordat subiectul cererii autorităților nerecunoscute de la Tiraspol către Consiliului Federației Ruse și Duma de Stat pentru „protecție” față de așa-zise „presiune” din partea Chișinăului.

Acum, după cum știți, discutăm despre documentele care au fost trimise către aceste structuri, către autoritățile executive federale, ținând cont și de faptul că în Transnistria locuiesc 220 000 de cetățeni ai Federației Ruse, ținând cont de unicitatea operațiunii de menținere a păcii și statutul unic de garant și mediator pe care Federația Rusă îl are în procesul de reglementare pașnică. Suntem deja la curent cu reacția conducerii Consiliului Federației, Dumei de Stat. Și presupunem că în viitorul apropiat, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și alte autorități executive, problemele identificate de Congres vor fi discutate în detaliu”, a menționat Vasnețov.

NM a solicitat un comentariu referitor la declarațiile lui Krasnoselski de la Biroul politici de reintegrare.

Din punct de vedere economic, regiunea transnistreană a Republicii Moldova este interconectată la maxim cu Uniunea Europeană, în direcția căreia exporturile companiilor regionale constituie peste 70%, iar importurile – 56%, toate acestea în baza înregistrării și documentării la autoritățile competente din Republica Moldova. În plus, regiunea este beneficiara directă a numeroase fonduri de dezvoltare și măsuri de consolidare a încrederii oferite de UE și de diferite state membre, în cadrul programelor implementate pe teritoriul Republicii Moldova. În ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor, este important de menționat că, în conformitate cu cerințele stabilite, au efecte juridice relevante doar prevederile actelor normative în vigoare în Republica Moldova și ale tratatelor/acordurilor internaționale la care țara noastră a aderat”, se arată în răspunsul Biroului.

***

Precizăm că, în februarie, în cadrul unui forum de business, premierul Dorin Recean a declarat că tactica Guvernul este să treptat populația și companiile din regiunea transnistreană în spațiul economic și fiscal unic al țării. „Vedem că am reușit, de asemenea, să prelungim contractul de furnizare a energiei electrice pentru o perioadă lungă de timp. Acest lucru arată că acolo, pe malul stâng al Nistrului, ei înțeleg perspectivele pe termen lung. De asemenea, observăm o sporire a tempoului de creștere a exporturilor companiilor din Transnistria în Occident, în UE. Iar tactica Guvernului include integrarea treptată a persoanelor și companiilor din Transnistria în spațiul economic și fiscal al Republicii Moldova”, a declarat prim-ministrul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: