EPA-EFE

La Guvern 16 mii de lei, la BNM – 100 de mii? Gavrilița: „Este mai puțin. Am avut un salariu mai bun când am lucrat în Londra”

Fostul premier Natalia Gavrilița susține că avea un salariu de 16 mii de lei când lucra la Guvern. În calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Gavrilița primește „un salariu mare pentru Moldova”. Întrebată dacă primește 100 de mii de lei la BNM, Gavrilița a spus că „nu este adevărat”. „Sunt poziții importante pentru care în toată lumea este o luptă acerbă de talente”, a adăugat în schimb Gavrilița. „Nu vreau să spun că… că nu este modest, că sunt o minte luminată, dar pot să vă spun că am avut un salariu mult mai bun atunci când am lucrat în Londra”, a menționat fostul premier, actual membru al Consiliului de Supraveghere BNM. 

La emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Gavrilița a spus că primea în calitate de premier 16 mii de lei.

Solicitată să comenteze dacă este adevărat că la BNM primește 100 de mii de lei, Gavrilița a menționat: „Nu, nu este adevărat. Am auzit foarte multe cifre. Este mai puțin. Este un salariu mare pentru Moldova, dar eu întotdeauna am spus-o chiar dacă nu este popular chiar și atunci când eram politician și prim-ministru: noi trebuie mai puțin să ne uităm doar la salariu și să vedem care este performanța și productivitatea în relație cu salariul primit. Mai mult ca atât, sunt poziții importante pentru care în toată lumea este o luptă acerbă de talente. Deci toate țările dezvoltate, și acum și mai puțin dezvoltate, vânează minți luminate. Nu vreau să spun că… că nu este modest, că sunt o minte luminată, dar în același timp pot să vă spun că am avut un salariu mult mult mai bun atunci când am lucrat în Londra”.

***

Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru pe 10 februarie 2023. Cabinetul de miniștri condus de premierul Natalia Gavrilița a depus jurământul de învestire în funcție la 6 august 2021. Odată cu învestirea sa, Gavrilița a reformat structura guvernamentală, fiind create 13 ministere, față de 9 câte au fost până la preluarea guvernării.

Ulterior, Dorin Recean a fost desemnat de către președinta țării Maia Sandu pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.

În iulie 2023, Natalia Gavrilița a fost numită membru al Consiliului de Supraveghere al BNM pe un termen de 7 ani. Tot în iulie, Gavrilița a anunțat că va fi obligată să renunțe la orice afiliere politică, inclusiv să își suspende statutul de membru al Partidului Acțiune și Solidaritate.

În noiembrie 2023, fostul premier Natalia Gavrilița a anunțat despre fondarea organizației „Parteneriate pentru Noua Economie”, împreună cu fostul ministru al justiției Sergiu Litvinenco și comentatorul politic Victor Ciobanu. Organizația va fi o platformă pentru mobilizarea oamenilor și elaborarea soluțiilor pentru o economie moldovenească puternică, a precizat Gavrilița, adăugând că platforma va reuni experți și practicieni din toate sferele, din țară și de peste hotare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

nashrezekne.lv

Cărți, jucării, haine și încălțăminte: Letonia interzice importul unor produse din Rusia și Belarus

Parlamentul Letoniei a aprobat, în cadrul unei ședințe extraordinare, interdicția de import a unor produse din Rusia și Belarus. Documentul a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei și aprobat anterior de Guvern. Autoritățile spun că transmit astfel un „semnal politic”, relatează Deutsche Welle.

Sub incidența interdicției ar putea intra cărțile și publicațiile periodice, în primul rând cele în limba rusă, jocurile video, articolele sportive, jucăriile, îmbrăcămintea și încălțămintea. Importul produselor rusești și belaruse este interzis atât direct din aceste două state, cât și prin intermediul unor țări terțe. Tranzitul prin Letonia către alte state ale Uniunii Europene este permis. Modificările sunt introduse în legea „privind sprijinul acordat locuitorilor civili ai Ucrainei”.

Guvernul va trebui să evalueze până la 1 martie 2027 și apoi anual dacă interdicția contribuie la securitatea societății letone și la sprijinirea Kievului.

Ministerul Economiei al Letoniei și-a exprimat anterior îndoiala că interdicția va fi pe deplin eficientă, deoarece nu sunt prevăzute restricții suplimentare privind vânzarea acestor produse în magazine. Totodată, produsele fabricate în Rusia sau Belarus care au fost deja importate legal într-un alt stat membru al UE pot ajunge în Letonia, în baza regulilor pieței unice europene.

Între timp, autoritățile spun că este vorba despre un „semnal politic”.

Potrivit sursei citate, din 2022, importurile Letoniei din Rusia și Belarus s-au redus cu 91%, de la peste 2,1 miliarde de euro în 2022 la 193 de milioane de euro în 2025, ceea ce reprezintă 0,8% din totalul importurilor de mărfuri. Produsele vizate de noua interdicție – cărți, ziare, jocuri video, articole sportive, jucării, îmbrăcăminte și încălțăminte – reprezintă 6,5% din importurile din Rusia și Belarus, adică aproximativ 0,05% din totalul importurilor Letoniei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: