La Guvern 16 mii de lei, la BNM – 100 de mii? Gavrilița: „Este mai puțin. Am avut un salariu mai bun când am lucrat în Londra”

Fostul premier Natalia Gavrilița susține că avea un salariu de 16 mii de lei când lucra la Guvern. În calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Gavrilița primește „un salariu mare pentru Moldova”. Întrebată dacă primește 100 de mii de lei la BNM, Gavrilița a spus că „nu este adevărat”. „Sunt poziții importante pentru care în toată lumea este o luptă acerbă de talente”, a adăugat în schimb Gavrilița. „Nu vreau să spun că… că nu este modest, că sunt o minte luminată, dar pot să vă spun că am avut un salariu mult mai bun atunci când am lucrat în Londra”, a menționat fostul premier, actual membru al Consiliului de Supraveghere BNM. 

La emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Gavrilița a spus că primea în calitate de premier 16 mii de lei.

Solicitată să comenteze dacă este adevărat că la BNM primește 100 de mii de lei, Gavrilița a menționat: „Nu, nu este adevărat. Am auzit foarte multe cifre. Este mai puțin. Este un salariu mare pentru Moldova, dar eu întotdeauna am spus-o chiar dacă nu este popular chiar și atunci când eram politician și prim-ministru: noi trebuie mai puțin să ne uităm doar la salariu și să vedem care este performanța și productivitatea în relație cu salariul primit. Mai mult ca atât, sunt poziții importante pentru care în toată lumea este o luptă acerbă de talente. Deci toate țările dezvoltate, și acum și mai puțin dezvoltate, vânează minți luminate. Nu vreau să spun că… că nu este modest, că sunt o minte luminată, dar în același timp pot să vă spun că am avut un salariu mult mult mai bun atunci când am lucrat în Londra”.

***

Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru pe 10 februarie 2023. Cabinetul de miniștri condus de premierul Natalia Gavrilița a depus jurământul de învestire în funcție la 6 august 2021. Odată cu învestirea sa, Gavrilița a reformat structura guvernamentală, fiind create 13 ministere, față de 9 câte au fost până la preluarea guvernării.

Ulterior, Dorin Recean a fost desemnat de către președinta țării Maia Sandu pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.

În iulie 2023, Natalia Gavrilița a fost numită membru al Consiliului de Supraveghere al BNM pe un termen de 7 ani. Tot în iulie, Gavrilița a anunțat că va fi obligată să renunțe la orice afiliere politică, inclusiv să își suspende statutul de membru al Partidului Acțiune și Solidaritate.

În noiembrie 2023, fostul premier Natalia Gavrilița a anunțat despre fondarea organizației „Parteneriate pentru Noua Economie”, împreună cu fostul ministru al justiției Sergiu Litvinenco și comentatorul politic Victor Ciobanu. Organizația va fi o platformă pentru mobilizarea oamenilor și elaborarea soluțiilor pentru o economie moldovenească puternică, a precizat Gavrilița, adăugând că platforma va reuni experți și practicieni din toate sferele, din țară și de peste hotare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Moldova a transmis un mesaj public de susținere față de marșul Pride. Este primul partid din Moldova care declară deschis sprijin pentru comunitatea LGBT.

„Nu pentru ideologii, ci pentru demnitate, libertate și respect”, au declarat reprezentanții formațiunii, precizând că această susținere se întemeiază pe respectarea Constituției, a moralei publice și a valorilor creștine.

„Constituția ne obligă. Morala ne inspiră. Credința ne învață să iubim, nu să judecăm. Creștinismul nu înseamnă ură. Conservatorismul nu înseamnă excludere”, se arată în comunicatul partidului.

Partidul ALDE Moldova, a explicat că deși, „promovează valorile tradiționale, crede că acestea nu sunt în opoziție cu respectul pentru drepturile fiecărui cetățean al Republicii Moldova”.

Partidul a prezentat patru argumente pentru poziția sa:

1. Argument constituțional și juridic
„Constituția garantează egalitatea în fața legii, libertatea de exprimare și dreptul la întruniri pașnice”. ALDE consideră că Festivalul Moldova Pride este „o manifestare legală și pașnică“.

2. Argument moral
„Moralitatea publică nu se bazează pe excludere, ci pe compasiune, respect și conviețuire pașnică”. Potrivit formațiunii, „un stat și o societate morală este una care are curajul să protejeze minoritățile”.

3. Argument creștin
ALDE reamintește că valorile creștine „înseamnă iubire și milă, nu judecată”. „Nu susținem nici ideologia, nici propaganda, dar susținem omul – fiecare om creat după chipul lui Dumnezeu.”

4. Argument politic și liberal
„Liberalismul autentic înseamnă respectul față de libertățile fundamentale. Nu este nimic contradictoriu în a susține o manifestare pașnică și legală a unei minorități, în timp ce păstrăm valorile culturale și religioase proprii”, susține ALDE Moldova.

„ALDE Moldova respinge extremismele, ura și populismul. Ne dorim o Moldovă inclusivă, demnă, europeană, în care fiecare cetățean să aibă șansa de a trăi în pace”, a precizat formațiunea.

***

Amintim că CMC a adoptat pe 15 mai, cu votul a 27 de consilieri, proiectul care interzice organizarea marșurilor LGBT+ în capitală. Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au participat la vot și au părăsit ședința în semn de protest. Decizia a stârnint un val de reacții în societate. Este hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – am explicat AICI.

Cancelaria de Stat a solicitat reexaminarea deciziei CMC, prin care a fost interzisă desfășurarea manifestațiilor organizate de comunitatea LGBTQ+. De asemenea, instituția a cerut Consiliului pentru egalitate să se pronunțe asupra hotărârii adoptate de consilieri pe 15 mai. În notificarea emisă, Cancelaria de Stat solicită CMC să reexamineze și să abroge decizia din 15 mai. Totodată, instituția cere ca rezultatul examinării să-i fie comunicat în termen de 30 de zile. În argumentare, se menționează că doar instanța de judecată are competența de a interzice sau de a limita desfășurarea unei întruniri publice.

Într-o reacție publică, edilul a declarat că nu va da curs solicitării Cancelariei și că orice tentativă din partea guvernării de a interveni în decizia CMC va fi contestată.

Consiliul pentru egalitate consideră că decizia Consiliului Municipal Chișinău de a interzice manifestațiile organizate de comunitatea LGBTQ+ instituie o „situație de discriminare directă” pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: