„La noi nu s-a întâmplat prăbușirea sistemului de sănătate”. Interviu NM cu ministrul sănătății, Viorica Dumbrăveanu
Full Article 24 minutes read

„La noi nu s-a întâmplat prăbușirea sistemului de sănătate”. Interviu NM cu ministrul sănătății, Viorica Dumbrăveanu

Ar trebui oare ca ministrul sănătății să fie un medic? Care a fost impactul insuficienței medicilor asupra luptei contra epidemiei de coronavirus în Moldova? În ce condiții există riscul că țara va fi din nou în carantină aspră? Ce nu e în regulă cu achizițiile de medicamente? Despre toate acestea ne-a vorbit într-un interviu pentru NM Viorica Dumbrăveanu, ministrul sănătății, muncii și protecției sociale.

x

„Noi nu am avut de ales – să salvăm ori să cedăm un pacient”

Dvs. v-a revenit un rol de neinvidiat. Nu demult ați venit la conducerea ministerului și imediat v-ați confruntat cu pandemia. Mulți v-au criticat pentru faptul că nu aveți studii mediale speciale. Cum ați simțit insuficiența acestor studii și ce ați răspunde la aceste critici?

În primul rând, să nu uităm că sistemul de sănătate este doar o componentă, deși este importantă, de care este responsabil Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Pe lângă aceasta, ministerul răspunde de muncă, demografie, asigurări sociale (un subiect la fel de actual, care ține de bunăstarea populației), dar și asistența socială. De aceea când am acceptat acest post, am acceptat din perspectiva unei funcții manageriale. Și ca o responsabilitate pentru toate aceste domenii în egală măsură. Consider că unul dintre elementele cheie îl reprezintă totuși managementul. Ministrul este un manager, el trebuie să fie un om al echipei.

Dacă e să vorbim concret despre mine, este vorba despre experiența pe care am avut-o în activitatea pe care am realizat-o în sectorul public și anume în cadrul unei autorități centrale. Nu a trebuit să învăț, ce înseamnă proces legislativ, buget, care sunt responsabilitățile unui minister. De aceea m-am încadrat foarte rapid în sarcinile determinate pentru minister.

E clar că în luna ianuarie, noi am fost puși în fața unei provocări la nivel mondial, precum era pandemia. A fost o experiență pe care n-o avea nicio țară, o situație de care nu era pregătit niciun sistem de sănătate, oricât de consolidat ar fi fost. De aceea, atunci nu mă gândeam la studiile, la experiența pe care le am. Am consolidat echipa de experți din cadrul ministerului, din mediul academic, lucrători medicali din instituțiile strategice și am început să ne pregătim de o eventuală provocare pentru Republica Moldova. E clar că în luna ianuarie, noi nu ne-am gândit la aspectele numerice ale contaminărilor care ar putea fi în Moldova, la problemele cu care abia urma să ne confruntăm ca sistem. Dar în mare parte, cred că noi am făcut față acestei provocări. Noi am reușit să consolidăm sistemul spitalicesc. În această perioadă, când noi „activam” sau „dezactivam” anumite instituții medicale, în funcție de situația pandemică, noi am reușit să asigurăm consolidarea resurselor umane. Am mers inclusiv pe reprofilarea unor specialiști. Și în acest caz, ne-au ajutat instruirile care au fost asigurate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). În plină pandemie, am precăutat posibilități în baza asistenței tehnice care este oferită Republicii Moldova, dar și din sursele bugetare pentru a consolida sistemul de achiziție a dispozitivelor medicale. Au fost foarte mari carențe în acest sens. Și nu în ultimul rând, noi am actualizat planul de prevenire și de combatere a COVID-19, pe care specialiștii îl revizuiesc periodic. Și cel mai important: pentru noi, a fost mereu prioritară sănătatea și viața oamenilor.

Elementul forte în acest proces a fost că noi nu am avut prăbușirea sistemului de sănătate, așa cum s-a întâmplat în unele țări, cu sisteme de sănătate dezvoltate, puternice. Noi nu am avut de ales – să salvăm ori să cedăm un pacient. Asistența medicală a fost acordată tuturor. Și eu cred că aceasta este cea mai mare realizare a noastră.

Din punctul de vedere al managementului la minister. La ședințele Comisiei pentru Situații Excepționale participă diferite părți și dvs. trebuie să țineți cont de opinia epidemiologilor care, de regulă, spun că trebuie interzis totul, de părerea mediului de afaceri, care este pentru deschiderea a orice, dar și a politicienilor, în special, a președintelui, care se pregătesc de alegeri și doresc să fie pe placul tuturor. Această presiune vine din trei părți concomitent. Cum luați deciziile și de ce vă conduceți?

Haideți să menționăm toate etapele prin care am trecut. În luna februarie, toate măsurile au fost dedicate sistemului de sănătate publică. Atunci, sistemul medical urma să fie pregătit pentru a face față infecției cu COVID-19. Ulterior, am trecut pe platforma Comisiei pentru Situații Excepționale. Deciziile acesteia se bazau pe aspectul economic și pe cel fiscal, și pe sănătate. Noi veneam la ședințe cu propunerile de rigoare, dar deciziile erau inter-sectoriale.

Până la 15 mai, absolut toate deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale aveau menirea de a preveni răspândirea infecției cu COVID-19. Multe se bazau pe propunerile specialiștilor în domeniul sănătății publice. După o anumită perioadă, toate țările, au trecut la o nouă etapă din mai multe considerente: cetățenii care nu mai puteau fi ținuți în regimul de autoizolare, considerentul economic – trebuia să fie prevenită o criză economică profundă. Același lucru l-am făcut și noi după 15 mai: Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică a început să ia decizii de adaptare, relansare a unor activități economice.

Dar vreau să spun că a prevalat aspectul sănătății publice. De ce? Vă aduceți aminte că, atunci când noi am relansat unele activități economice, de fiecare dată noi veneam cu instrucțiuni foarte clare, care trebuie să fie respectate de agenții economici, dar și de consumatorii acestor servicii. Fie că vorbim despre centrele comerciale sau despre HoReCa. Fiecare din aceste domenii a avut propriile recomandări din partea medicilor epidemiologi, care trebuie să fie respectate și în continuare și pe care noi le reactualizăm periodic. Nicio activitate nu a fost adaptată fără a determina niște măsuri pentru protecția sănătății publice. Acesta este un element esențial. E clar că la deschiderea școlilor, rolul principal îl are Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Dar și în acest caz, nu se vor exclude opiniile specialiștilor în domeniul sănătății publice.

„La noi nu s-a întâmplat prăbușirea sistemului de sănătate”. Interviu NM cu ministrul sănătății, Viorica Dumbrăveanu

Igor Cecan / NewsMaker

„Când sistemul de sănătate va fi la limita posibilităților, toți vor trece la restricționarea măsurilor”

Când la noi au fost instituite măsurile stricte de carantină și s-au interzis plimbările în parcuri, s-au închis multe localuri, numărul zilnic de cazuri era cu mult mai mic – 100-150 de persoane. Dar acum se înregistreaă câte 300-350 de cazuri de contaminări noi în fiecare zi. Iar oamenii continuă să se plimbe în voie, toți au uitat de carantină. Înseamnă oare că măsurile de carantină din primăvară au fost zadarnice? Sau totuși acum facem ceva greșit?

Toate acestea sunt logice. Imaginați-vă, ce s-ar fi întâmplat dacă noi am fi înregistrat zilnic câte 300-500 de cazuri în luna martie, când sistemul de sănătate era în proces de pregătire. Atunci, aceasta ar fi însemnat prăbușirea sistemului de sănătate.

Regimul stării de urgență care a fost instituit ne-a oferit posibilitatea să pregătim etapizat sistemul de sănătate. Nu în zadar am spus că noi am activat spitalele treptat. Inițial, au fost câteva spitale strategice din municipiul Chișinău, apoi am început să „activăm” spitalele raionale. Dar aceasta s-a realizat prin instruirea personalului, prin asigurarea instituțiilor medicale cu echipamente și medicamente. Pe lângă aceasta, am consolidat terapia intensivă care inițial era concentrată doar în instituțiile medicale republicane. Ulterior, am activat secțiile de terapie intensivă și în clinicile municipale și în cele raionale. Acum, noi examinăm posibilitatea de a consolida secțiile de terapie intensivă la nivel regional. Au fost niște măsuri etapizate care ne-au oferit posibilitatea să pregătim sistemul, ca pacienții să primească asistența medicală corespunzătoare.

Eu nu în zadar am menționat că populația a obosit. Sunt și mulți agenți economici care s-au relaxat. Amintiți-vă cât de disciplinați au fost agenții economici la prima etapă. Acum noi într-adevăr vedem o ignorare, o neglijare a unor recomandări ale specialiștilor. Dar vreau să menționez că fiecare dintre noi ar trebui să se gândească în primul rând la sistemul de sănătate și la specialiștii care sunt în prima linie. Aici vorbesc și despre angajații MAI, și despre autoritățile publice locale, care au fost implicați în prevenirea și controlul COVID începând cu luna februarie, iar acum într-adevăr sunt extenuați.

Și aici, vin cu un mesaj către toți, fără nicio excepție: nu înseamnă că noi trebuie să pierdem vigilența care era încă din start. Cu regret, noi vom fi obligați să ne învățăm să trăim cu această infecție de COVID-19. Nu este o situație valabilă strict pentru Republica Moldova. Vedeți ce se întâmplă în regiune și în general, în toată lumea. COVID nu are zile și ore de odihnă. De aceea și noi trebuie să continuăm să acționăm în interesele sănătății și pentru protecția vieții concetățenilor.

Dar există estimări model sau un plan al ministerului care ar indica, în cazul căror cifre și indicatori la noi vor fi introduse iarăși restricțiile stricte?

Sunt niște indicatori și în acest caz nu e vorba neapărat despre cifre absolute privind cazurile noi înregistrate zilnic. Trebuie să privim acești indicatori în complex: câte cazuri grave sunt, câte persoane sunt conectate la aparatele de respirație asistată, care este numărul deceselor. Ținem cont și de indicatorul contagiozității, care nu poate fi ignorat (câte persoane se infectează de la o persoană contaminată).

În perioada pandemiei, noi am parcurs câteva etape. Inițial, am avut doar cazuri de import, apoi am trecut la focarele locale de contaminare, iar acum suntem în plină transmitere comunitară. Respectiv, și cazurile sunt mai multe.

Specialiștii analizează situația în fiecare zi. Și noi știm că după un eveniment organizat – nu contează, e vorba de proteste, acțiuni culturale, ceremonii care, cu regret, se organizează clandestin, în pofida interducțiilor existente – va fi o creștere a numărului de cazuri noi. Cum va evolua situația depinde de fiecare dintre noi.

Nu sunt niște declarații. Cifrele au demonstrat acest lucru. Anume după Paștele baljinilor am avut 500 de cazuri noi timp de o zi. După o anumită perioadă de incubare, noi am avut o creștere bruscă a numărului de îmbolnăviri, care nu a fost condiționată de faptul că noi am închis câteva cimitire. În acest context, salutăm inițiativa autorităților publice locale. Însă oamenii s-au adunat în case, în grupuri. Chiar dacă au fost anumite recomandări în acest sens.

Fiecare creștere de cifre nu vine de la sine. Ea este legată de anumite evenimente. Cel mai riscant în cazurile date este ignorarea recomandărilor de către angajatori și angajați, pentru că noi avem focare în cadrul colectivelor. Dar mai sunt evenimentele cu participarea unui număr mare de oameni, fără respectarea măsurilor care au fost determinate. Acestea generează creșterea numărului de contaminări.

Cât de aproape suntem acum de pragul când iarăși trebuie să batem alarma și să introducem restricții?

Acești indicatori sunt monitorizați încontinuu. Dar cel mai mult depinde de capacitatea sistemului de sănătate de a face față situației epidemiologice din țară. Atunci când sistemul de sănătate nu va fi în stare să facă față ori va fi la limita critică a posibilităților de a acorda asistență tuturor pacienților, absolut toți vor trece la restricționarea măsurilor. Doar aceasta oferă posibilitatea de a echilibra starea de lucruri. Prioritară este sănătatea. Anume de aceea noi prezentăm în fiecare zi aceste cifre: câte persoane sunt în stare gravă, câți pacienți sunt conectați la aparatele de respirație asistată. De fiecare dată, noi luăm decizii reieșind din capacitățile sistemului de sănătate.

„Pandemia a lovit în locurile sensibile ale sistemului”

Într-adevăr, situația din sistemul de sănătate de la noi nu a fost atât de dură ca în Italia, de exemplu. În același timp însă a devenit evidentă insuficiența de specialiști, inclusiv în raioane. Să ne amintim chiar de cazul spitalului din Cahul, unde a fost un singur medic infecționist la 55 de pacienți cu COVID. Și el s-a concediat. În raionul Taraclia, a fost un singur infecționist, dar și această doamnă s-a contaminat cu coronavirus. Iar în clinicile din Chișinău, medicii lucrează în ture de 24 de ore, la limita puterilor. Cum ne descurcăm în această situație, există vreun plan care ar prevedea reducerea poverii asupra medicilor?

Aveți dreptate. În general, în unele raioane nu sunt medici infecționiști. Și când „activăm” spitale, apelăm la ajutorul specialiștilor din alte unități administrativ-teritoriale. În cazul de la Cahul, există avizul comisiei, sunt constatările și recomandările de rigoare. Și mă bucur că acest medic a găsit loc în cadrul altei instituții medicale (el a început să activeze la spitalul din Taraclia – NM).

Cum rezolvăm problema privind insuficiența cadrelor medicale? Așa cum am spus mai devreme, este vorba despre mobilitatea resurselor umane. Noi am realizat reprofilarea unor medici specializați în alte domenii. Am asigurat direcționarea medicilor rezidenți acolo unde cu adevărat e nevoie de ajutor. Dar, desigur, ei pot lucra doar sub ghidarea medicilor specialiști. Aveți dreptate: medicii lucrează cu o intensitate nemaipomenită. Și noi am abordat doar subiectul COVID. Dar să nu uităm că sunt și alte maladii, care nu pot fi lăsate într-o parte și oamenii au nevoie de ajutor.

În aceste condiții, noi am mers pe calea stimulării financiare a personalului. Din luna martie, am început să plătim suplimentele, iar din luna aprilie, salariile s-au majorat cu 10%. De la 1 septembrie, va fi o creștere a salariilor cu încă 30%. Avem deja și calculele pentru o eventuală majorare a salariilor cu încă 30% de la 1 ianuarie.

Într-adevăr, există o epuizare și o ardere profesională, lucruri care nu pot fi ignorate. Și aici, vreau să mulțumesc colegilor de la OMS, care organizează consiliere psihologică online pentru personalul medical din prima linie. Și conducătorilor care au organizat astfel de consultări la fața locului.

Însă acum cea mai mare povară nu este în spitalele raionale. Acolo, situația s-a mai stabilizat un pic. În multe raioane, numărul de cazuri noi este în descreștere. O încărcătură mare revine municipiului Chișinău, spitalelor republicane care activează foarte intensiv începând cu luna martie. De aceea ne-am și propus să activăm încă un spital din Chișinău, pentru a echilibra situația din capitală. Pentru că în Chișinău, numărul de cazuri noi este impunător, dar și numărul de locuitori este foarte mare. În aceste condiții, noi „vom activa” încă un spital raional, la fel, pentru cei bolnavi din Chișinău.

Aș vrea să precizăm datele despre medici. Insuficiența lor se resimte nu doar în pandemie. De exemplu, s-a constatat că în 14-15 raioane ale republicii, nu este niciun cardiolog, chiar dacă bolile cardiovasculare constituie cauza cea mai frecventă a deceselor în Moldova. Există în afara contextului pandemiei un plan care ar prevedea menținerea medicilor în țară? Pentru că după finalizarea studiilor, foarte mulți pleacă în România, unde salariile sunt de câteva mii de euro, iar la noi, în cel mai bun caz – 7-9 mii de lei. Adică majorarea cu 10% nu prea salvează situația.

Noi ne propunem ca până în anul 2021, majorarea salariilor să ajungă la 100%. Deci, să se dubleze. Ați menționat corect că una dintre cauzele plecării lucrătorilor medicali din sistem este cea financiară. De aceea noi ne propunem o majorare continuă a salariilor pentru lucrătorii medicali. Ca să fie niște salarii nu doar decente, dar demne pentru munca pe care o depun.

Un alt obiectiv al nostru este îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrătorii medicali. Încă până la declanșarea pandemiei, noi am efectuat evaluarea situației din instituțiile medicale din Republica Moldova și am constatat că cea mai mare parte a echipamentelor medicale existente au o uzură care nu se mai încadrează în vreun standard internațional. În plus, 50% din aceste echipamente nici nu erau la evidență centralizată. Foarte multe dintre ele nici nu se utilizează, pentru că nici specialiști nu sunt. Și aici apare întrebarea: de ce trebuia achiziționate echipamente în lipsa specialiștilor? Noi vorbim în acest caz și despre specialiștii care trebuie să asigure buna funcționalitate și deservirea tehnică a acestor aparate.

În aceste condiții, noi considerăm că toate instituțiile medicale trebuie să dispună de un pachet minim de echipamente medicale care sunt necesare, vitale pentru actul medical. Noi avem un proiect finanțat de Banca Mondială. Datorită acestuia, noi vom consolida secțiile de boli infecțioase din toate instituțiile spitalicești raionale, ne vom ocupa de reciclarea deșeurilor medicale, care au fost ignorate la acest capitol.

Însă pe lângă motivarea financiară și condițiile de lucru, care sunt esențiale pentru un lucrător medical, să nu uităm și de imaginea lucrătorilor medicali. În ultimii ani, lucrătorii medicali erau adesea blamați, criticați. Chiar și în plină pandemie, au fost foarte multe știri false, rupte din context, cazuri aparte care erau prezentate ca fiind o regulă generală pentru întreg sistemul. Toate acestea reduceau din credibilitatea față de autorități, față de sistemul medical. Pe lângă faptul că a fost delarat Anul lucrătorului medical, ne propunem să avem și o politică de consolidare a rolului lucrătorilor medicali în societate.

E clar că noi nu vom reuși să realizăm toate aceste transformări timp de un an. Pandemia într-adevăr a lovit acolo unde doare foarte tare și unde sunt locurile vulnerabile ale sistemului.

Da, dar nu ne-am dori ca lupta pentru imaginea medicilor să se transforme în renunțarea la orice tip de critică. Pentru că anume pandemia a devenit perioada în care medicii au început pentru prima oară să vorbească cu voce tare despre problemele din sistem. Pe de altă parte, există întrebări și față de calitatea tratamentului. Acum, o parte din cei diagnosticați cu COVID se tratează la domiciliu și unii medici de familie le prescriu la telefon, de exemplu, preparate antivirale care nu și-au demonstrat eficiența.

Vă rog foarte mult, când aflați despre astfel de cazuri, să anunțați ministerul, ca să le rezolvăm.

Tratamentul la domiciliu îi vizează doar pe cei care au vârsta de la 18 până la 60 de ani și care nu au alte probleme de sănătate. În acest caz, este vorba despre un tratament simptomatic ușor – paracetamol. Categoric, nu poate fi vorba despre alte medicamente. Dacă noi vorbim despre alte medicamente – am auzit că se prescriu antibiotice – atunci este vorba despre o agravare a stării de sănătate. Și pacientul nu poate deja să se trateze la domiciliu, el trebuie să fie spitalizat.

De fiecare dată am venit cu îndemnul că dacă știți astfel de situații, să le comunicați ministerului, ca noi să le examinăm și să evităm anumite lacune care ar putea exista în sistem.

Dvs. ați vorbit despre salariu. Dar procentele sunt un lucru relativ. Se poate vorbi despre majorări cu 100%, dar pentru infirmiere aceasta înseamnă majorarea de la salariul de 1000 de lei lunar până la 2000. Deși acum, și ele se confruntă cu virusul sunt supuse riscului exact în aceleași condiții. Care ar trebui să fie, în opinia dvs., salariul medicilor în Moldova în cifre absolute? Ce obiectiv vă propuneți ca manager?

N-aș vrea să jonglez acum cu cifre. Nu este demn pentru nimeni să facă niște promisiuni pe care nu le poate realiza. Așa cum am mai spus, obiectiv de realizare este dublarea salariilor. Mai ales pentru cei care sunt implicați în actul medical. Acest lucru ar trebui să se întâmple până în luna iulie 2021. Majorările vizează și medicii, și asistentele medicale, și infirmierele, și șoferii de ambulanțe care au lucrat foarte intens și la limită în această perioadă.

Pentru determinarea obiectivului comun, ar trebui să înțelegem, care este salariul lucrătorilor medicali din regiune care îi tentează pe medici să plece din țară. Anume acesta ar trebui să fie un obiectiv determinat de clasa politică. Și nu ar trebui să fie pe termen lung, ci pe termen mediu, pentru a menține profesioniștii în sistem și petru oamenii din Republica Moldova.

„Stocurile de medicamente pe care nu reușim să le utilizăm suntem nevoiți pur și simplu să le nimicim”

Dvs. ați amintit despre faptul că acum, o povară mare revine și asupra medicilor care tratează alte boli. Însă în perioada carantinei, multe spitale nu primeau pacienții planificați. Și acum ne-am confruntat cu situația că foarte mulți oameni au complicații din cauza că nu s-au adresat la timp la specialiști. În special, este vorba despre Institutul Oncologic, unde pentru mulți pacienți este vorba de câteva luni, ei nu au făcut o parte din proceduri. Ministerul Sănătății ia în calcul cumva acești oameni? Se face vreo evaluare a acestor pierderi indirecte? Și cum va face față mai târziu sistemul de sănătate fluxului de pacienți?

Asistența medicală planificată a fost sistată nu numai în Moldova. A fost o experiență valabilă în foarte multe țări. Pentru noi, a fost prioritate să protejăm pacienții de o eventuală contaminare în instituțiile medicale.

Dar, pentru că ați făcut referire la pacienții oncologici, vreau să atrag atenția asupra faptului că, indiferent de starea de urgență, noi nu am stopat serviciile medicale esențiale – intervențiile de urgență, radio- și chimioterapia, traumatologia, maternitățile. Toate aceste componente au continuat să fie prioritare și asistența medicală a fost acordată în perioada stării de urgență. Într-adevăr, au fost sistate niște intervenții planificate, de exemplu, intervențiile chirurgicale pentru înlăturarea cataractei și altele care într-adevăr, puteau fi amânate. Noi nu vorbim despre intervențiile a căror amânare ar fi putut afecta sănătatea oamenilor.

Acum, toate acestea s-au relansat. Există o coordonare clară, se stabilesc prioritățile în funcție de problemele de sănătate. Înțelegem că pandemia nu se retrage, de aceea în continuare noi încercăm să îmbinăm și tratamentul COVID, și acordarea asistenței medicale.

O altă problemă specifică pentru Moldova este Transnistria cu care, pentru prima oară în mai mulți ani, a fost o cooperare destul de strânsă în domeniul sănătății. Dar inițial, testele erau efectuate la Chișinău, iar apoi deja și pe malul stâng s-a deschis propriul laborator. Acum, cei de acolo raportează un număr foarte mic de cazuri noi. Și Transnistria restricționează intrarea în regiune motivând prin faptul că ei au făcut față pandemiei, iar celălalt teritoriu al Moldovei – nu. Cum credeți, de ce există această diferență. Aveți încredere în informațiile lor?

Situația este cu adevărat dificilă. Însă ministerul și Agenția Națională de Sănătate Publică a oferit asistență specialiștilor din stânga Nistrului. Dacă vă mai amintiți, noi am avut câteva întrevederi bilaterale. Am făcut schimb de protocoale de tratament, materiale informative care au fost elaborate cu suportul OMS, am asigurat instruirea specialiștilor din laboratoarele din stânga Nistrului în ceea ce ține de testarea persoanelor suspectate de COVID, a pacienților care sunt deja diagnosticați. Noi am manifestat mereu maximă deschidere pentru a acorda asistență medicală pacienților diagnosticați cu COVID și celor care sunt în stare gravă ori sunt în grupul de risc – copii, femei însărcinate, pacienții în stare foarte gravă.

Însă în această perioadă, au fost blocaje în comunicare. Într-adevăr, noi nu cunoaștem cifrele reale. Am realizat transferul la Chișinău al unor pacienți care erau în stare gravă, la solicitarea rudelor lor. Și nu ne-am confruntat cu niciun fel de piedici din parte sistemului de sănătate de acolo. Deci, noi am avut o colaborare eficientă în ce privește asistența medicală. Însă nu cunoaștem situația reală: nici ce se întâmplă în laboratoare, în spitale, nici ceea ce ține de asistența medicală primară.

În continuare, noi ne exprimăm deschiderea și disponibilitatea de a acorda orice suport. O parte din ajutoarele umanitare care au venit în Moldova din partea OMS și UE – mijloace de protecție personală și frigidere pentru laboratoarele din Republica Moldova – a fost redistribuită pentru consolidarea sistemului de sănătate din stânga Nistrului. Din partea noastră, nu există niciun fel de impedimente pentru colaborare, pentru că avem un singur obiectiv – sănătatea cetățenilor.

Apropo despre dotarea spitalelor. În Moldova, adesea apar scandaluri ce țin de achizițiile medicamentelor și echipamentelor. Anul trecut, de exemplu, a fost cazul de rezonanță despre medicamentul Strim pentru bolnavii de diabet. Și în timpul pandemiei, au apărut întrebări despre achiziții. Preconizează ministerul în timpul apropiat să revadă acest sistem? Ce probleme evidente constatați în acest sens?

Într-adevăr, la noi există stocuri de medicamente pe care nu reușim să le utilizăm și suntem nevoiți pur și simplu să le nimicim. Și aceasta nu înseamnă doar nimicirea medicamentelor, dar și irosirea banilor publici. Aceste lucruri nu ne permit să redirecționăm banii respectivi pentru alte necesități ale populației. Și chiar dacă vorbim despre medicamente compensate, până la sfârșitul anului, sunt solduri, dar și nemulțumirea populației în privința medicamentelor compensate.

Mai există și problema privind achizițiile publice. Noi avem rânduri interminabile la unele proceduri: de exemplu, protezări de șold și intervenții chirurgicale de eliminare a cataractei. Sunt niște rânduri care se mențin ani la rând. Și ele generează probleme de sănătate, care uneori se soldează cu grade de dizabilitate.

Totodată, rezultatele licitațiilor sunt mereu contestate. Unele contestări sunt examinate și timp de aproape un an. De aceea, în pofida tuturor eforturilor întreprinse în ultimii ani, uneori, instituțiile medicale obțin echipamentele și medicamentele necesare în luna octombrie sau noiembrie. Și atunci se relansează intervențiile chirurgicale, dar se lucrează deja la cantitate, iar profesioniștii – până la epuizare, deși ar fi putut să lucreze uniform pe tot parcursul anului în interesul populației.

În toiul pandemiei, noi am depistat că medicamentele nu sunt distribuite în instituțiile medicale conform necesităților. Undeva era o necesitate mai mare și noi am fost nevoiți pur și simplu să luăm și să transportăm aceste rezerve în instituțiile medicale strategice, în care acestea erau necesare. Acum, mijloacele de protecție și medicamentele sunt deja distribuite în conformitate cu necesitățile.

Noi considerăm că trebuie să reformăm sistemul de achiziții în sănătate. Să revizuim mecanismul de distribuire a medicamentelor și echipamentelor către instituțiile medicale conform necesităților acestora. Dorim să existe niște sancțiuni mai rigide pentru agenții economici care recurg la aceste contestări. Și pledăm pentru contractele multianuale atunci când este vorba despre implementarea unor programe esențiale pentru populație. Legea cu privire la medicamente este depășită sub toate aspectele. Una dintre prioritățile noastre o constituie elaborarea unei noi concepții despre securitatea farmaceutică în Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: