noi.md

La Teatrul „A. Cehov” se fac scene. Din ce cauză a apărut scandalul la Teatrul Național Dramatic Rus din Moldova

La Teatrul Național Dramatic Rus „A. Cehov” s-a iscat un scandal care se cocea de mult. Din toamna anului trecut, după o plângere semnată de un grup de actori pe numele lui Constantin Haret, directorului teatrului, acolo s-au efectuat numeroase verificări. Încălcări financiare nu s-au depistat, dar s-a descoperit un conflict de interese. Haret afirmă că oponenții săi doresc să distrugă teatrul și „să destabilizeze atmosfera de creație”. Iar autorii plângerii susțin că Haret a creat „propriul imperiu” în teatru, ținând actorii în frică și urzind intimidarea celor incomozi. Cei de la Ministerul Culturii deocamdată tac.

Verificările

Constantin Haret, directorul Teatrului „A. Cehov”, a comunicat în cadrul unei conferințe de presă din 3 iunie că din luna septembrie trecut, în teatru s-au efectuat numeroase verificări. Potrivit afirmațiilor lui Haret, verificările au început după ce plângerile au fost expediate în diferite structuri, directorul teatrului fiind acuzat de furt și irosirea mijloacelor financiare pentru echipamente sportive. Haret a subliniat că organele de control nu au depistat încălcări financiare și că doar Autoritatea Națională de Integritate a descoperit un conflict de interese.

Conflictul de interese

Conform documentului publicat la 2 mai pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI), instituția a recunoscut că, fiind în funcția de director al Teatrului „A. Cehov”, Constantin Haret nu a declarat în termenul prevăzut de lege conflictul de interese și a încheiat acorduri cu persoane apropiate. Decizia a fost luată la 4 mai.

Potrivit informațiilor ANI, la acest teatru mai activează soția lui Constantin Haret, soacra acestuia, fiul și ginerele. Haret a încheiat contractele de angajare a fiului și ginerelui în anul 2013 și, respectiv, 2015.

De menționat că Haret a ocupat funcția de director interimar al teatrului în anul 2010, iar în 2012 a devenit director. Contractul de muncă al lui Haret expiră în luna octombrie 2020.

Autoritatea Națională de Integritate a dispus ca în decurs de 5 zile după emiterea deciziei, Haret să fie demis din funcția de director al teatrului și să fie privat de dreptul de a ocupa funcții publice în următorii trei ani.

Însă Constantin Haret a contestat această decizie a ANI. „În mediul teatral din CSI e acceptat și chiar salutar faptul ca în teatre să activeze dinastii. Eu aparțin unei dinastii teatrale, la fel ca și soția mea. În prezent, în teatrul nostru activează soacra mea, Svetlana Tuz, artistă a poporului, precum și soția mea, Ala Tuz-Haret. Ele activau în Teatrul „A. Cehov” încă până la venirea mea aici în calitate de actor. De când ocup funcția de director, fiul meu Dumitru a început să lucreze la teatru, el fiind absolvent al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice”, a menționat Haret. El nu a spus la conferința de presă, cum s-a angajat la teatru ginerele său.
Însă a comunicat că 96 din cei 115 angajați ai teatrului susțin poziția sa. Actorii au scris o declarație colectivă în susținerea lui Haret, pe care au expediat-o la guvern, parlament, președinție și Ambasada Rusiei în Moldova.

Potrivit lui Haret, consiliul artistic a decis să înlocuiască în spectacole actorii care au scris plângeri, întrucât colectivul nu dorește să lucreze cu ei.

Plângerile

În anul 2019, șapte angajați ai teatrului s-au plâns pe Constantin Haret la Ministerul Educației și Culturii, comisia parlamentară pentru cultură. Centrul Național Anticorupție, Autoritatea Națională de Integritate, Inspecția Financiară și Consiliul pentru asigurarea egalității. Este vorba despre actorii Iurii Andriușcenco, Olga Madan, Irina Tarasiuc, Mariana Drozdova și Natalia Cornigruța, precum și Alisa Cozacenco, maestru de lumini și fostul secretar al directorului.

În opinia lui Constantin Haret, autorii plângerilor vor să distrugă teatrul și „să destabilizeze atmosfera de creație”.

Iurii Andriușcenco a declarat pentru NM că „nu este adevărat”. „Petiția pe care noi am semnat-o a avut scopul ca organele de drept să verifice activitatea unei singure persoane – cea a lui Constantin Haret. Noi nu aveam de gând să denigrăm numele teatrului sau colectivul. Însă nu toți colegii au îndrăznit să semneze această petiție, deși împărtășesc același punct de vedere cu al nostru. Colectivul este speriat și oamenilor le este frică să-și piardă locul de muncă. Printre ei sunt mulți pensionari și persoane noi în teatru”, a spus Andriușcenco.

Potrivit afirmațiilor sale, artiștii au scris plângerea pentru că au pus la îndoială onestitatea directorului. „În zece ani, el și-a creat propriul imperiu în baza Teatrului „A. Cehov”, îi intimidează pe toți cei incomozi, chiar și pentru ceea ce scriu ei pe rețelele sociale. Nu are o atitudine obiectivă față de angajați: dacă îți exprimi nemulțumirea în legătură cu politica directorului, ajungi în dizgrație”, a mai spus Andriușcenco. El a adăugat că după ce colaboratorii teatrului au depus plângerea, au început să fie anulate spectacolele cu participarea lor sau ei sunt înlocuiți cu alți actori.

***

Noi nu am reușit să obținem un comentariu al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în privința situației din Teatrul „A. Cehov”: la momentul publicării articolului, cei de la minister nu au răspuns la solicitarea NM.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: