unimedia.info

La Uzina Metalurgică din Râbnița a fost repornită hala de laminare a oțelului? Reacția guvernului

Alexandr Slusari, membru al consiliului de administrație al Energocom, a comunicat pe 11 martie că la Uzina Metalurgică din Râbnița a fost repornită hala de laminare a oțelului. Pe 13 martie, Slusari a menționat că a fost repornit și combinatul de ciment din Râbnița. „Așteptăm reacția prim-ministrului, care se bătea în piept că permitem tranzitul de gaz doar pentru scopuri umanitare”, a comunicat Slusari. În reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a spus că dacă se vor confirma informațiile despre repornire vor fi impuse „taxe de competiție”. Amintim, premierul Dorin Recean menționa anterior că dacă „livrările de gaze vor depăși limita de 3 milioane de metri cubi pe zi și corespunzător vor începe să lucreze industriile mari în regiune, Guvernul de la Chișinău va impozita tranzacțiile”.

Alexandr Slusari, membru al consiliului de administrație al Energocom din partea societății civile, a scris pe o rețea de socializare că pe 11 martie „la Uzina Metalurgică din Râbnița a fost repornită hala de laminare a oțelului”. „Așteptăm reacția prim-ministrului Recean, care se bătea în piept că permitem tranzitul de gaz doar pentru scopuri umanitare”, a menționat Slusari pe 11 martie.

Iar pe 13 martie, Slusari a scris că „a fost repornit și combinatul de ciment din Râbnița”. „La toți doritorii și mai ales, lui Daniel Vodă, pot transmite un video scurt, care confirmă activitatea uzinei, chiar dacă era necesar să fie filmat acest lucru dimineață tare cu mare risc, întrucăt combinatul deocamdată lucrează noapte. Deci, Transnistria cu ajutorul Chișinăului, revine treptat la faza sa tradițională a economiei gri cu industria care activează cu tarife simbolice”, a adăugat Slusari.

În timpul unor declarații de presă din data de 13 martie, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a fost întrebat de un jurnalist dacă este adevărată informația că la Uzina Metalurgică din Râbnița a fost repornită hala de laminare a oțelului „în condițiile în care anterior autoritățile de la Chișinău au anunțat că vor permite livrarea gazului în stânga Nistrului doar dacă este destinat locatarilor și nu întreprinderilor”. „Dacă livrările vor depăși 3 milioane de metri cubi și vor reporni industriile mari din regiune, tranzacțiile vor fi impozitate de Guvern?”, a adăugat jurnalistul.

„Accentuăm – când gazul spre regiunea transnistreană era din banii europeni, adică din ceea ce Chișinăul a negociat cu partenerii europeni, în acest caz am pus condiții foarte importante care erau respectate: cea mai importantă – că gazul va fi folosit doar în scopuri sociale. (…) Propunerea Chișinăului și a Bruxelles-ului, care era disponibilă și este disponibilă până la încheierea sezonului de încălzire, a fost ca acest gaz să fie condiționat cu utilizarea lui la destinație și asta a fost elementul central. Acum gazul care ajunge în regiunea transnistreană, atenție – nu este din bani europeni și nu este din bani moldovenești. Respectiv, așa cum s-a declarat și anterior, în cazul în care se vor confirma aceste informații despre repornire, domnul prim-ministru și responsabilii de la Guvern au vorbit despre impunerea acestor taxe de competiție, pentru că trebuie să aducem într-un cadru de competiție corectă companiile de pe malul stâng și pe malul drept”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Guvernului.

***

Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică după ce, la 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaze naturale către Moldovagaz, care erau direcționate pe malul stâng al Nistrului.

Pe 4 februarie, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat că Uniunea Europeană este dispusă să acorde 60 milioane de euro regiunii transnistrene pentru ca să-și acopere necesitățile energetice până la mijlocul lunii aprilie, însă pentru a beneficia de acest suport i se impun „condiționalități”. Printre acestea – să excludă din pachetul de sprijin consumatorii industriali cu consum mare de energie. Detalii AICI. Pe 10 februarie, premierul Dorin Recean a anunțat că Tiraspolul a refuzat oferta UE.

Tot pe 10 februarie, Recean a anunțat că Tiraspolul a ales ca firma din Ungaria „MET Gas and Energy Marketing AG” să livreze gaz regiunii. Se menționa că firma va fi achitată de „JNX General Trading L.L.C” din Dubai și va livra gazul până la hotarul cu Republica Moldova în baza unui contract încheiat cu Moldovagaz. Costurile de tranzit pentru gazul transportat de la frontiera cu Republica Moldova spre regiunea transnistreană vor fi achitate în avans, conform unui acord dintre Moldovagaz și Tiraspoltransgaz. Detalii AICI. Tiraspolul a acceptat 4 condiții pentru a primi gaz după 10 februarie: „eliberarea deținuților politici, rezolvarea problemei liceului din Rîbnița, păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă, scoaterea posturilor de control instalate în 2022”.

Liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a precizat că livrările de gaze din Ungaria vor fi posibile datorită unui credit acordat de Rusia.

Tot pe 10 februarie, Comisia pentru Situații Excepționale din Republica Moldova a decis să permită tranzitarea gazului către regiunea transnistreană, în baza unui contract semnat de Moldovagaz cu un trader european, cu plata în avans. Se menționa că regiunea va primi zilnic 3 milioane de metri cubi de gaze, iar orice volum suplimentar va fi supus impozitării de către Guvernul de la Chișinău. „În cazul în care livrările de gaze naturale vor depăși limita de 3 milioane de metri cubi pe zi și corespunzător vor începe să lucreze industriile mari, atunci Guvernul de la Chișinău va impozita tranzacțiile”, declara Recean.

Pe 13 februarie, „MET Gas and Energy Marketing AG” a anunțat că, începând cu data de 14 februarie, va începe livrările de gaz pentru regiunea transnistreană. Pe 14 februarie, liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene a confirmat livrările.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Averile fruntașilor PAS care pretind la fotoliul de deputat: compensații mai mari decât salariul, milioane – economii (DOC)

Partidul Acțiune și Solidaritate promite că, până în 2028, Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană și că veniturile populației active vor fi dublate. În 2021, PAS a câștigat alegerile parlamentare anticipate cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea mizează pe un nou succes la scrutinul din această toamnă și intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. NM a analizat ce avere și venituri declară primii cinci candidați de pe lista partidului care a guvernat țara în ultimii patru ani.

Grosu: Două case, apartament și datorii

Igor Grosu/Facebook

Lista PAS pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie este deschisă de Igor Grosu – fost viceministru al Educației, actual președinte al formațiunii și speaker al Parlamentului.

Grosu a raportat pentru anul trecut un salariu de peste 244 de mii de lei de la Parlament, ceea ce înseamnă un venit lunar de circa 20 de mii de lei. În plus, el a beneficiat de diurne și compensații în valoare de peste 131 de mii de lei, achitate de Legislativ.

Soția liderului PAS a avut, la rândul ei, venituri de peste 317 mii de lei, obținute din activități de instruire, prestări de servicii și salariu. Familia Grosu a mai încasat 2 400 de euro (aproximativ 46 de mii de lei) din darea în chirie a unui apartament și peste 64 de mii de lei din alocațiile acordate de statul român pentru cei doi copii minori.

La capitolul proprietăți, familia Grosu deține opt terenuri – șase agricole și două intravilane – dobândite în perioada 2000–2017, dintre care majoritatea prin moștenire sau donație. În plus, dețin un apartament de 47 m², cumpărat în 2000, precum și două case de locuit: una de 82 m², primită donație în 2017, și alta de 121 m², cumpărată în 2011 și evaluată la 1,9 milioane de lei, conform valorii de piață. Tot în declarația de avere figurează și un spațiu comercial de producție, achiziționat în 2011, dar și alte trei imobile – toate dobândite în 2017.

Igor Grosu a declarat și pentru 2024 automobilul de model Volkswagen Touran, fabricat în 2009, pe care familia îl deține din 2017.

În ceea ce privește datoriile, speakerul trece două credite contractate în 2024: unul la o bancă comercială, în valoare de 200 de mii de lei, cu o dobândă de 9,2% și termen de rambursare până în 2028, și un alt credit de la o companie de microfinanțare – 33 570 de lei, fără dobândă, scadent în 2025.

Grosu Igor by EcaterinaNaconecinîi

Recean: vilă, casă, venituri și economii – de milioane

Foto: Elena Covalenco

Pe locul doi în lista PAS se află Dorin Recean – fost ministru de Interne, ex-consilier al președintei Maia Sandu în domeniul apărării și securității naționale, în prezent prim-ministru al Republicii Moldova.

În 2024, veniturile familiei Recean au ajuns la aproape 7 milioane de lei, în creștere față de anul precedent, când au depășit 5,9 milioane de lei. Premierul a declarat un salariu anual de peste 243 de mii de lei (echivalentul a circa 20 de mii de lei lunar), în timp ce soția sa, angajată la o bancă comercială din Moldova, a avut un venit anual de peste 5 milioane de lei, adică mai mult de 435 de mii de lei lunar. În total, doar din salarii, familia Recean a încasat anul trecut peste 5,4 milioane de lei.

La aceste venituri se adaugă peste 96 de mii de lei obținuți din dobânzi bancare și peste 1,3 milioane de lei de la Performa SRL și U.S. Food Network SRL, compania care gestionează restaurantele de tip fast-food KFC în Republica Moldova.

În declarația de avere pentru 2024, Dorin Recean indică și trei terenuri – două intravilane și unul agricol – dobândite prin donație în anii 1996, 2000 și 2021. La acestea se adaugă o casă de locuit, cu o suprafață de 271 m², construită în 1996 și evaluată la 4,5 milioane de lei, o vilă de 91 m², achiziționată în 2021 și estimată la peste 1 milion de lei, precum și „o altă avere imobiliară”, fără detalii suplimentare, declarată la 65 de mii de lei.

În 2025, garajul premierului a fost completat cu un automobil fabricat în 2024, evaluat la 66 de mii de euro. Totodată, familia Recean deține economii semnificative în conturi curente și depozite bancare: peste 127 de mii de euro și 832 de mii de lei.

Recean Dorin by EcaterinaNaconecinîi

Gherman: terenuri, mașini și compensații mai mari decât salariul

Doina Gherman/Facebook

Pe poziția a treia pe lista PAS la alegerile parlamentare se află Doina Gherman, deputată a formațiunii și vicepreședintă a Parlamentului.

În 2024, Gherman a obținut de la Parlament un salariu de peste 240 de mii de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 20 de mii de lei lunar. Tot Legislativul i-a oferit indemnizații și compensații de peste 283 de mii de lei, la care s-au adăugat diurne de peste 43 de mii de lei.

Veniturile familiei au fost completate de soțul Doinei Gherman, care a adus peste 836 de mii de lei din salariu și dividende de la compania „Agrogal-Trans”, pe care a fondat-o. În plus, familia a încasat peste 120 de mii de lei din vânzarea unui automobil marca Skoda, mai mult de 2 400 de lei din închirierea unui teren și puțin peste 7 mii de roni (aproape 27 de mii de lei) din alocațiile oferite de statul român.

Familia Gherman deține zece terenuri agricole, extravilane și intravilane, achiziționate sau primite prin donație în perioada 2011–2021. În plus, în patrimoniul familiei intră și o casă de locuit construită în 2014, cu o suprafață de 212 m², care este estimată la aproape 1,8 milioane de lei.

În garajul vicepreședintei Parlamentului, care candidează pentru un nou mandat de deputat, se află două automobile cumpărate în 2016 și 2024, evaluate la 35 de mii de euro și, respectiv, 16 500 de euro. Parcul auto al familiei este completat de un camion Ford fabricat în 2020, dar cu motorul avariat, evaluat la 5 500 de euro, și o remorcă Schmit din 1991, achiziționată în 2021, cu valoarea declarată de 40 de mii de lei.

Gherman Doina by EcaterinaNaconecinîi

Popescu: fonduri de pensie, venituri de zeci de mii de euro, apartament – de aproape €800 mii

EPC Moldova

Pe poziția a patra în lista PAS se află Nicu Popescu – fost viceprim-ministru și ex-ministru de Externe al Republicii Moldova în guvernele conduse de Maia Sandu, Natalia Gavrilița și Dorin Recean.

Pentru anul 2024, Popescu declară un salariu de aproape 89 de mii de euro pentru activitatea de cercetare desfășurată în cadrul Consiliului European pentru Relații Externe. La acestea se adaugă peste 167 de mii de lei proveniți din salariul și indemnizația pentru eliberarea din funcția publică, precum și pentru zilele de concediu neutilizate în perioada mandatului la Ministerul de Externe. Totodată, el mai declară venituri de peste 62 de mii de euro din activități de predare, studii, cercetări și consultanță desfășurate la Sciences Po Paris, Ministerul de Externe al Franței, Forward Global, IPIS și International Practitioners.

Bugetul familiei a fost completat de veniturile soției, care a obținut peste 63 de mii de euro din activități de analiză și supervizare în cadrul ACPR. Soții Popescu au declarat, de asemenea, câte 9 662 de euro fiecare, încasați în 2024 din chirii.

Familia Popescu deține patru bunuri imobile: trei apartamente și o vilă. Primul apartament – singurul trecut pe numele fostului ministru – a fost cumpărat în 2006, are 42 m² și o valoare declarată de peste 414 mii de lei. În 2011, familia a intrat în posesia unui apartament de 64 m², evaluat la 25 de mii GBP (echivalentul a peste 562 de mii de lei), iar în 2014 a achiziționat o vilă de 105 m², estimată la 85 de mii de euro. Ultimul imobil, un apartament de 72 m², a fost procurat în 2019 și are o valoare declarată de peste 793 de mii de euro.

În ceea ce privește bunurile mobile, familia Popescu are un singur automobil – un Suzuki Vitara, fabricat și cumpărat în 2017, cu o valoare declarată de puțin peste 14 200 de euro.

Candidatul PAS declară și economii importante în diverse valute: aproape 35 de mii de euro în conturi curente și depozite bancare, peste 55 de mii de euro în conturi și fonduri de investiții și mai bine de 33 de mii de lire sterline în două fonduri de pensii.

Pe lângă active, familia Popescu are și datorii. În 2019, Nicu Popescu a contractat un credit de 114 mii de euro, scadent în 2041, și un alt credit în același an, tot scadent până în 2041, în valoare de aproape 393 de mii de euro.

Popescu Nicolae by EcaterinaNaconecinîi

Spatari: fără mașină, dar cu venituri și economii în valută

Facebook/Marcel Spatari

Locul cinci în lista de 104 candidați cu care PAS intră în alegerile parlamentare este ocupat de Marcel Spatari – fost ministru al Muncii și Protecției Sociale în Guvernul Gavrilița.

Pentru anul 2024, Spatari declară venituri de aproape 94 de mii de lei din activitatea de expertiză economică la Syndex Consulting SRL și din administrarea Erudit Studio SRL. Totodată, el a obținut venituri considerabile din servicii de consultanță, formare și moderare, în diferite valute: peste 7 mii de lei românești, mai bine de 1,6 milioane lei moldovenești, 21 de mii de dolari și peste 5 mii de euro.

Bugetul familiei a fost completat și de veniturile soției fostului ministru, care a obținut peste 66 de mii de lei românești, mai mult de 16 mii de euro și peste 48 de mii de lei moldovenești din salarii pentru activități de management și administrare la trei companii.

Familia Spatari deține două apartamente: unul de 71 m², aflat în folosință din 1995, evaluat la peste 348 de mii de lei, și un altul de 83 m², cumpărat în 2013, cu o valoare declarată de 100 de mii de euro.

La fel ca și alți colegi de partid, Marcel Spatari declară și economii în bancă, în mai multe valute: peste 30 de mii de dolari și 116 mii de euro în conturi de economii, dar și peste 11 mii de euro și 16 mii de lei în conturi curente.

Marcel Spatari by EcaterinaNaconecinîi

PAS s-a lansat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare chiar în prima zi de campanie – 29 august. Evenimentul a avut loc în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”. Printre obiectivele majore anunțate de formațiune se numără semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și dublarea veniturilor populației active. Lista completă a candidaților PAS pentru scrutinul din 28 septembrie poate fi consultată – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: