unimedia.info

La Uzina Metalurgică din Râbnița a fost repornită hala de laminare a oțelului? Reacția guvernului

Alexandr Slusari, membru al consiliului de administrație al Energocom, a comunicat pe 11 martie că la Uzina Metalurgică din Râbnița a fost repornită hala de laminare a oțelului. Pe 13 martie, Slusari a menționat că a fost repornit și combinatul de ciment din Râbnița. „Așteptăm reacția prim-ministrului, care se bătea în piept că permitem tranzitul de gaz doar pentru scopuri umanitare”, a comunicat Slusari. În reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a spus că dacă se vor confirma informațiile despre repornire vor fi impuse „taxe de competiție”. Amintim, premierul Dorin Recean menționa anterior că dacă „livrările de gaze vor depăși limita de 3 milioane de metri cubi pe zi și corespunzător vor începe să lucreze industriile mari în regiune, Guvernul de la Chișinău va impozita tranzacțiile”.

Alexandr Slusari, membru al consiliului de administrație al Energocom din partea societății civile, a scris pe o rețea de socializare că pe 11 martie „la Uzina Metalurgică din Râbnița a fost repornită hala de laminare a oțelului”. „Așteptăm reacția prim-ministrului Recean, care se bătea în piept că permitem tranzitul de gaz doar pentru scopuri umanitare”, a menționat Slusari pe 11 martie.

Iar pe 13 martie, Slusari a scris că „a fost repornit și combinatul de ciment din Râbnița”. „La toți doritorii și mai ales, lui Daniel Vodă, pot transmite un video scurt, care confirmă activitatea uzinei, chiar dacă era necesar să fie filmat acest lucru dimineață tare cu mare risc, întrucăt combinatul deocamdată lucrează noapte. Deci, Transnistria cu ajutorul Chișinăului, revine treptat la faza sa tradițională a economiei gri cu industria care activează cu tarife simbolice”, a adăugat Slusari.

În timpul unor declarații de presă din data de 13 martie, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a fost întrebat de un jurnalist dacă este adevărată informația că la Uzina Metalurgică din Râbnița a fost repornită hala de laminare a oțelului „în condițiile în care anterior autoritățile de la Chișinău au anunțat că vor permite livrarea gazului în stânga Nistrului doar dacă este destinat locatarilor și nu întreprinderilor”. „Dacă livrările vor depăși 3 milioane de metri cubi și vor reporni industriile mari din regiune, tranzacțiile vor fi impozitate de Guvern?”, a adăugat jurnalistul.

„Accentuăm – când gazul spre regiunea transnistreană era din banii europeni, adică din ceea ce Chișinăul a negociat cu partenerii europeni, în acest caz am pus condiții foarte importante care erau respectate: cea mai importantă – că gazul va fi folosit doar în scopuri sociale. (…) Propunerea Chișinăului și a Bruxelles-ului, care era disponibilă și este disponibilă până la încheierea sezonului de încălzire, a fost ca acest gaz să fie condiționat cu utilizarea lui la destinație și asta a fost elementul central. Acum gazul care ajunge în regiunea transnistreană, atenție – nu este din bani europeni și nu este din bani moldovenești. Respectiv, așa cum s-a declarat și anterior, în cazul în care se vor confirma aceste informații despre repornire, domnul prim-ministru și responsabilii de la Guvern au vorbit despre impunerea acestor taxe de competiție, pentru că trebuie să aducem într-un cadru de competiție corectă companiile de pe malul stâng și pe malul drept”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Guvernului.

***

Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică după ce, la 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaze naturale către Moldovagaz, care erau direcționate pe malul stâng al Nistrului.

Pe 4 februarie, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat că Uniunea Europeană este dispusă să acorde 60 milioane de euro regiunii transnistrene pentru ca să-și acopere necesitățile energetice până la mijlocul lunii aprilie, însă pentru a beneficia de acest suport i se impun „condiționalități”. Printre acestea – să excludă din pachetul de sprijin consumatorii industriali cu consum mare de energie. Detalii AICI. Pe 10 februarie, premierul Dorin Recean a anunțat că Tiraspolul a refuzat oferta UE.

Tot pe 10 februarie, Recean a anunțat că Tiraspolul a ales ca firma din Ungaria „MET Gas and Energy Marketing AG” să livreze gaz regiunii. Se menționa că firma va fi achitată de „JNX General Trading L.L.C” din Dubai și va livra gazul până la hotarul cu Republica Moldova în baza unui contract încheiat cu Moldovagaz. Costurile de tranzit pentru gazul transportat de la frontiera cu Republica Moldova spre regiunea transnistreană vor fi achitate în avans, conform unui acord dintre Moldovagaz și Tiraspoltransgaz. Detalii AICI. Tiraspolul a acceptat 4 condiții pentru a primi gaz după 10 februarie: „eliberarea deținuților politici, rezolvarea problemei liceului din Rîbnița, păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă, scoaterea posturilor de control instalate în 2022”.

Liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a precizat că livrările de gaze din Ungaria vor fi posibile datorită unui credit acordat de Rusia.

Tot pe 10 februarie, Comisia pentru Situații Excepționale din Republica Moldova a decis să permită tranzitarea gazului către regiunea transnistreană, în baza unui contract semnat de Moldovagaz cu un trader european, cu plata în avans. Se menționa că regiunea va primi zilnic 3 milioane de metri cubi de gaze, iar orice volum suplimentar va fi supus impozitării de către Guvernul de la Chișinău. „În cazul în care livrările de gaze naturale vor depăși limita de 3 milioane de metri cubi pe zi și corespunzător vor începe să lucreze industriile mari, atunci Guvernul de la Chișinău va impozita tranzacțiile”, declara Recean.

Pe 13 februarie, „MET Gas and Energy Marketing AG” a anunțat că, începând cu data de 14 februarie, va începe livrările de gaz pentru regiunea transnistreană. Pe 14 februarie, liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene a confirmat livrările.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Bașcan sau… deputat? Promo-LEX: trei candidați s-au înscris în ambele curse electorale din Găgăuzia

În mai puțin de două săptămâni, pe 15 noiembrie, alegătorii din UTA Găgăuzia vor fi chemați la urne pentru a-și alege reprezentanții în Adunarea Populară și bașcanul regiunii. Dacă în cazul alegerilor pentru funcția de bașcan sunt opt candidați înscriși în cursă, pentru Adunarea Populară sunt înregistrați 134 de candidați pentru 35 de mandate, după ce unul dintre candidați s-a retras din cursă. Pe 2 noiembrie, Promo-LEX a prezentat particularitățile alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, incluse într-un raport al asociației.

Potrivit asociației, cele mai multe candidaturi au fost înregistrate în circumscripția nr. 26 Chirsova – șapte, urmate de circumscripția nr. 30 Copceac – cu șase candidați. La polul opus se află circumscripția nr. 33 Chioselia Rusă – cu un singur candidat înregistrat. La fel, în alte patru circumscripții (nr. 10 Vulcănești, nr. 13 Beșalma, nr. 17 Cioc-Maidan și nr. 19 Joltai), pentru mandatul de deputat concurează câte două persoane. Fiecare circumscripție alege câte un deputat.

Din totalul de 134 de candidați pentru alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, 23 sunt femei (17,2%), iar 111 sunt bărbați (82,8%).

Comparativ cu scrutinul din 2021, numărul candidaților a crescut de la 123 la 135, adică cu aproximativ 9,8%. Totodată, s-a schimbat structura candidaturilor. În 2021 au fost înregistrați 100 de candidați independenți și 23 de candidați desemnați de două formațiuni politice: Blocul electoral Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul Acasă Construim Europa (PACE). În 2026, numărul independenților a scăzut la 92, iar cel al candidaților desemnați de partide a crescut la 43. Aceștia reprezintă cinci formațiuni: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (23 de candidați), Partidul Popular Găgăuz (9 candidați), Partid politic Alianța „Moldovenii” (7 candidați), Partidul politic „Pentru Țară” (2 candidați) și Partidul Politic Mișcarea Alternativă Națională (2 candidați).

Trei dintre candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei candidează concomitent și pentru Adunarea Populară (în circumscripția nr. 9 Vulcănești, în circumscripția nr. 30 Copceac și în circumscripția nr. 3 Comrat). Este vorba de Cornel Dudnic, Oleg Garizan și Ivan Cîlcic. Potrivit asociației, deși candidatura pentru ambele funcții este permisă, câștigarea ambelor mandate de aceeași persoană ar genera necesitatea organizării unui nou scrutin, fie în circumscripția uninominală, fie în întreaga autonomie, în funcție de mandatul la care aceasta ar renunța.

Potrivit Asociației Promo-LEX, candidatul care s-a retras din cursa electorală este Artiom Sarî, care urma să candideze independent în circumscripția nr. 2 Comrat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: