„Lăcusta politică” și bani pentru agricultori. Chicu a explicat cine va primi compensații în urma secetei și grindinei

Prejudiciul provocat de secetă pentru semănăturile cu grâu depășește 700 de milioane de lei, iar pentru orz și rapiță – câte o sută de milioane de lei. Pentru compensarea parțială a pierderilor suferite de agricultori în urma secetei și grindinei, guvernul alocă, la această etapă, 350 de milioane de lei. Declarația a fost făcută de premierul Ion Chicu, într-un briefing din 27 iulie. Referindu-se la protestul din ajun, premierul a îndemnat agricultorii să nu se lase influențați de „lăcusta politică”.

Potrivit datelor guvernului, suprafața totală însămânțată cu culturi de toamnă constituie circa 415 mii de hectare. Dintre acestea, 322 de mii de hectare au fost însămânțate cu grîu. Dintre acestea, 215 mii hectare de grâu au fost afectate în proporție de 25% în regiunea de nord și până la 60-100% în centrul și sudul țării. Dintre cele 215 mii de hectare semănate cu grâu, 140 de mii au fost afectate în proporție mai mare de 60%, ceea ce constituie 2/3 din suprafața însămânțată.

„Potențial de export de circa 300 de tone de grâu”

Producția globală de grîu va constitui în acest an 600-650 mii de tone, consumul intern fiind de 350 de mii de tone. „Deci putem vorbi de un potențial de export de circa 300 de tone”, a precizat Ion Chicu.

Din 56 de mii de hectare semănate cu orz, 38 de mii au fost afectate în proporție de peste 25%, iar 22 de mii de hectare în proporție de peste 60%. Alte  37 de mii de hectare au fost semănate cu rapiță. Dintre acestea, 26 de mii au fost afectate în proporție de peste 25% și 15 mii de hectare – în proporție de peste 60%.

În total, din cele 415 mii de hectare însămânțate toamna trecută, peste 180 de mii de hectare de grîu, orz și rapiță sunt afectate în proporție mai mare de 60%. Raportat la suprafața totală, au fost afectate aproape 43% din terenuri în proporție mai mare de 60%. Suplimentar, circa 19 mii de hectare de semănături au fost totalmente compromise și reînsămânțate în primăvară.

„Putem constata că prejudiciul cauzat pentru semănăturile cu grîu depășește 700 mln de lei, prejudiciul pentru semănăturile cu orz depășește 100 mln de lei, pentru cele cu rapiță – aproape 100 mln de lei. La fel, mai multe culturi au fost afectate de ploile cu grindină din primăvară”, a declarat Ion Chicu.

Cum vor fi repartizați banii din fondul de subvenționare

Prim-ministrul țării a amintit că guvernul a venit cu inițiativa de a aloca, la prima etapă, 100 mln de lei prin intermediul Fondului Național de Dezvoltare al Agriculturii și Mediului Rural (fondul de subvenționare) pentru a acoperi parțial pierderile suportate de agricultori pentru terenurile însămânțate cu culturile din prima grupă și pentru culturile afectate de grindină. Regulamentul de repartizare al acestor mijloace va fi aprobat miercuri, 29 iulie, în cadrul ședinței de guvern. Conform acestuia, compensațiile vor fi oferite pentru acele 180 de mii de hectare semănate cu cereale din prima grupă, afectate în proporție mai mare de 60%, dar și cele 19 mii reînsămânțate. De asemenea, vor fi acoperite parțial pagubele suferite în urma ploilor cu grindină.

Banii vor fi alocați astfel: la fiecare hectar reînsămînțat se vor aloca 540 de lei, iar pentru fiecare hectar de grâu de toamnă afectat în proporție de peste 60% vor fi alocați 500 de lei, pentru orz de toamnă – 510 lei, pentru rapiță de toamnă – 700 de lei.

„Suplimentar, comunic, am luat decizia de a aloca din Fondul de Intervenții a guvernului alte 100 mln de lei pentru aceste scopuri. Respectiv, sumele anunțate mai sus vor fi dublate. Astfel, pentru un hectar reînsămînțat vom avea 1080 de lei, pentru un hectar grâu de toamnă – 1000 de lei, pentru un hectar de orz de toamnă – 1020 de lei, pentru rapiță de toamnă – 1400 de lei”, a precizat Chicu.

Compensații pentru culturile cerealiere din grupa a doua

Șeful executivului a mai spus că, în pofida precipitațiilor din lunile mai-iunie, lipsa de precipitații din iulie compromite deja și culturile cerealiere din grupa a doua, cele mai afectate fiind regiunile din centru și sud. Premierul a specificat că, după evaluarea prejudiciului, se va veni cu compensații și pentru aceste culturi din fondul de intervenții, în mărime de circa 100 mln de lei.

„Astfel, pentru compensarea parțială a pierderilor suferite de agricultori în urma secetei și grindinei, guvernul alocă, la această etapă, 300 de milioane de lei. Împreună cu creșterea de 50 mln de lei din ianuarie 2020-suma constituie 350 mln de lei”, a subliniat Chicu.

Mesaj pentru agricultori despre „lăcusta” politică

Premierul țării a adresat un mesaj către agricultori: „Cu siguranță trebuie să susținem mai mult această ramură, însă reieșim din posibilitățile financiare pe care le are statul în aceste condiții de criză economică. Contez pe înțelegerea agricultorilor care, cu siguranță, pot delimita acțiunile reale de promisiunile unor politicieni. Pentru a aloca mai mult pentru agricultură, trebuie să luăm acești bani din alte sectoare, pentru că nu putem tăia de la copii, de la pensionari, de la drumuri”, a declarat Chicu.

Șeful executivului a sugerat politicienilor care propun să se taie din cheltuielile pentru reparația drumurilor pentru a ajuta agricultorii, să meargă întâi prin sate, să întrebe oamenii și primarii ce părere au despre această idee „revoluționară”. La fel, Ion Chicu a acuzat doi deputați că „au instigat” agricultorii pentru a protesta.

„Metoda aleasă de blocare a traseelor naționale inspirată și instigată de doi deputați nu este cea mai bună. Mă adresez agricultorilor cu rugămintea: nu permiteți „lăcustei” politice să intre în sectorul dumneavoastră. Aveți o experiență foarte mare în interacțiunea cu diferite guverne. Dacă o să se bage „politicani” în acest sector nu are cum ramura să înflorească”, a declarat Chicu.

Ion Chicu a menționat că guvernul vine cu măsuri suficiente la această etapă pentru a acorda suport agricultorilor, iar după prezentarea rapoartelor privind pierderile pentru culturile din grupa a doua se va veni cu suport suplimentar.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un bărbat originar din satul Bardar, raionul Ialoveni, care locuia în Rusia, a plecat pe frontul din Ucraina în primăvara anului trecut, pentru a lupta de partea trupelor ruse, iar la scurt timp ar fi fost luat ostatic și ucis. Acesta a obținut cetățenia Federației Ruse la începutul invaziei la scară largă asupra Ucrainei și a plecat pe front după ce i s-ar fi promis o sumă mare de bani. Moldoveanul a fost înmormântat recent pe teritoriul statului rus. Relatarea a fost făcută de una dintre surorile bărbatului, Olga Doni, în cadrul proiectului „Femeile nu tac” de pe YouTube.

Olga Doni a relatat că fratele său era căsătorit cu o rusoaică și locuia la Moscova. Soții au patru copii – două fete și doi băieți.

Noi i-am sunat pe prietenii lui și au spus așa: când s-a început războiul, lor le-au dat cetățenie (cetățenie rusă – n. r.), gratis. El n-avea cetățenie. Și spunea că o să-i ia trei luni pe poligon, că, în caz că se începe un război mare, să fie de rezervă. Și cred că încet-încet, știți cum. Ca copilul, ca o joacă. Cred că li s-au promis sume mari de bani. (…) Din ce-am vorbit cu fratele, starea lui, văzând pozele lui, materialele lui video care sunt pe internet, el a adunat mai multe lucruri în mintea lui. El când s-a dus (la război -n. r.), a calculat: „Iaca, dacă eu mă duc, ce trebuie, cum trebuie, ce trebuie să fac. Dacă eu mor, sunt ucis”. (…) Nu cred că s-a adus așa, pur și simplu”, a spus femeia.

Potrivit ei, fratele său a plecat pe front, în Ucraina, la sfârșitul lunii martie 2024. Ulterior, acesta ar fi fost luat ostatic de militari ucraineni și ar fi fost omorât pe 16 mai 2024. Cadavrul bărbatului a fost depistat în Zaporojie, conform certificatului de deces.

Soția lui a spus că la o mână nu avea degetele și un picior nu avea. Era sfărâmat. I-au găsit trupul, l-au dus la frigider și a durat până ce… Am vorbit cu maiorul de acolo. Am rugat pe cineva, mi-a făcut legătură și a spus așa: „Da, într-adevăr persoana asta-i moartă. Eu nu credeam. Cumnata a arătat decesul, a arătat actele și am zis că n-are cum, nu-i posibil așa ceva. Că ea spunea ba este, ba nu-i, ba-i ucis, ba nu știu ce. Și tot nu îmi venea a crede. (…) Și când am văzut acum… Mă uitam la televizor, că arată că s-a făcut schimbul ăsta de ostatici, mă uitam atent, poate-i fratele meu acolo, poate-i viu. Încă sper că o să sune într-o zi acasă”, a menționat sora bărbatului.

Femeia a spus că trupul neînsuflețit a fost recuperat abia în acest an. „A stat în frigider (cadavrul – n. r.), așa mi-au spus. Pentru că l-au găsit, până ce s-a luat analiza ADN, de la fata mai mare au luat ADN, cumnata a trimis material, au așteptat rezultatul. Și maiorul acesta a spus că peste jumătate de an li se dă corpul. Nu li se dă așa de repede, nu știu de ce. S-a păstrat oleacă corpul, ce a mai rămas. Avea hainele pe dânsul. (…) Și l-a recunoscut după haine”, a precizat aceasta.

Olga Doni a menționat că fratele său a fost înmormântat în Federația Rusă, recent. Aceasta nu a avut însă posibilitatea să meargă la funeralii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: