Unui fost judecător, găsit vinovat în dosarul „Laundromat” de Judecătoria Chișinău, i-a fost confirmată vinovăția și de Curtea de Apel. Informația a fost comunicată pe 26 decembrie de Procuratura Anticorupție, care a precizat că ex-judecătorul contestase decizia judecătoriei, însă Curtea a menținut-o. Deși a fost găsit vinovat, fostul judecător a fost eliberat de pedeapsă pe motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală.
Procuratura Anticorupție a anunțat că, pe 24 decembrie, Curtea de Apel a respins ca fiind nefondat apelul unui fost judecător implicat în dosarul „Laundromat” și a menținut sentința de condamnare în privința acestuia pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, pe 28 iunie 2024. Judecătoria constatase vinovăția ex-judecătorului pentru pronunțarea cu bună-știință a unor hotărâri contrare legii, însă l-a liberat de pedeapsă pe motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală, a comunicat Procuratura Anticorupție. Procuratura a adăugat că decizia este executorie, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție.
Conform instituției, cauza penală a fost pornită în septembrie 2016 de către procurorul general, în temeiul autosesizării de către Procuratura Anticorupție.
„În anul 2010, inculpatul, în exercitarea funcției sale de judecător, ar fi emis o hotărâre contrară legii, într-un caz civil, la cererea unei companii cu sediul în Marea Britanie, privind încasarea datoriei în sumă de 180 milioane dolari SUA, în mod solidar, de la debitorii: o persoană fizică cu domiciliul în Republica Moldova și două companii din Federația Rusă. În al doilea episod, prin aceeași schemă, în martie 2013, judecătorul, ar fi emis o altă hotărâre contrară legii, într-un alt caz civil, la cererea unei companii cu sediul în Marea Britanie, privind încasarea datoriei în sumă de 610 milioane dolari SUA, în mod solidar, de la debitorii: o persoană fizică cu domiciliul în Republica Moldova, o companie din Republica Seychelles și patru companii din Federația Rusă”, a declarat Procuratura Anticorupție.
Potrivit instituției, judecătorul ar fi emis și eliberat ordonanțele judecătorești prin care a dispus încasarea datoriilor în beneficiul companiei din Marea Britanie în lipsa unor acte juridice valabile care să ateste împuternicirile reprezentantului acesteia. „De asemenea, judecătorul a ignorat faptul că și restul documentelor anexate la dosar, nu erau autentificate corespunzător și nici legalizate”, a adăugat Procuratura.
Procuratura Anticorupție a precizat că „ordonanțele judecătorești emise de judecător au avut consecințe financiare considerabile (180 milioane dolari SUA și respectiv 610 milioane dolari SUA), fiind transmise unui executor judecătoresc, care a încasat forțat suma din conturile bancare ale companiilor din Federația Rusă și Republica Seychelles, precum și de la cetățeni din RM în folosul „creditorului””. Conform Procuraturii, banii au fost utilizați ulterior în cadrul unei scheme internaționale de spălare a banilor.
***
NewsMaker a scris anterior despre sentința Judecătoriei Chișinău în privința ex-judecătorului. Atunci, Ziarul de Gardă a precizat că acesta este Gheorghe Gorun. Anterior, Rise Moldova a relatat că Gorun a făcut carieră în magistratură timp de aproape 30 de ani. „În 2010 el a emis prima ordonanță de la care, de fapt, a și pornit Laundromatul. Datoria fictivă era de 180 de milioane de dolari”, au comunicat jurnaliștii.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Președintele Albaniei, Bajram Begaj, speră ca Republica Moldova să își reconsidere poziția privind recunoașterea independenței Kosovo, apreciind totodată sprijinul acordat de autoritățile de la Chișinău pentru aderarea Kosovo la Consiliul Europei. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune cu președinta Maia Sandu, organizată cu ocazia vizitei oficiale a liderului albanez în Republica Moldova.
„Albania apreciază poziția constructivă a Republicii Moldova în sprijinul cererii Kosovo de a deveni membru al Consiliului Europei, contribuind astfel la consolidarea democrației și a statului de drept în Kosovo, dar și la promovarea unor condiții îmbunătățite pentru minorități, în conformitate cu pilonii de bază ai Consiliului Europei. În afară de aceasta, noi apreciem contribuția permanentă a Republicii Moldova pentru a asigura securitatea țărilor noastre, securitatea Kosovo și contribuția Republicii Moldova prin trupele care au fost desemnate în Kosovo. Noi sperăm, de asemenea, că Republica Moldova va putea să reconsidere problema recunoașterii Kosovo, consolidând, de asemenea, încrederea în democrație”, a zis liderul de la Tirana.
În contextul integrării europene, președintele Albaniei a salutat statutul de țări candidate al ambelor state și a reiterat sprijinul Albaniei pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, menționând că extinderea UE rămâne unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru asigurarea securității și stabilității în Europa.
„Noi sprijinim puternic parcursul european al Moldovei și sprijinim, în mod ferm, și aderarea dumneavoastră la Uniunea Europeană. Sperăm, totodată, să putem utiliza pe deplin mecanismele prevăzute în Memorandumul de Înțelegere semnat recent. Albania rămâne în continuare un prieten al Republicii Moldova și o țară candidată care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană. Vom continua să contribuim la o Europă mai puternică și mai unită, mizând pe democrație, libertate și responsabilitate mutuală”, a declarat oficialul.
În final, președintele Albaniei a invitat-o pe președinta Maia Sandu, să efectueze o vizită în Albania, remarcând dorința ambelor părți de a intensifica dialogul și cooperarea pe termen scurt.
La rândul său, Maia Sandu a menționat că vizita președintelui albanez la Chișinău are o semnificație aparte pentru relațiile bilaterale, fiind prima întrevedere la nivel prezidențial dintre Republica Moldova și Albania din ultimii peste 20 de ani. Președinta a evidențiat că Moldova și Albania sunt state europene care urmează același parcurs, ambele fiind țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană și care împărtășesc „aceleași valori democratice”.
„Trăim însă într-un context geopolitic tot mai complicat, marcat de incertitudine și riscuri care ne afectează pe toți. Pentru state mici precum ale noastre, apartenența la Uniunea Europeană nu este doar un proiect de dezvoltare, ci și o formă de protecție. De aceea, astăzi ne-am reconfirmat, împreună, angajamentul ferm față de parcursul european.Extinderea Uniunii Europene reprezintă o investiție strategică în securitatea și stabilitatea întregului continent. Atât Republica Moldova, cât și Albania vor aduce în Uniunea Europeană societăți reziliente, cetățeni atașați valorilor europene și experiența unor transformări dificile, dar necesare”, a afirmat șefa statului.
Totodată, președinta a apreciat progresele înregistrate de Albania în procesul de aderare și deschiderea autorităților de la Tirana de a împărtăși experiența acumulată.
Securitatea regională a constituit un alt subiect important al discuțiilor. Maia Sandu a menționat că războiul de agresiune al Rusia împotriva Ucraina afectează întreaga regiune și demonstrează cât de interconectată este securitatea statelor din Europa de Sud-Est. În acest context, președinta a subliniat că niciun stat nu poate face față singur acestor amenințări.
„Republica Moldova apreciază rolul Albaniei ca factor de stabilitate regională, contribuția sa în cadrul NATO, angajamentul pentru securitatea euroatlantică și sprijin pentru Ucraina. Împărtășim aceeași viziune cu privire la o Europa unită, puternică și sigură”, a mai spus șefa statului.
În cadrul discuțiilor, cei doi șefi de stat au abordat și dezvoltarea relațiilor bilaterale în domenii de interes direct pentru cetățeni, precum agricultura, educația, cultura și turismul. De asemenea, a fost menționat potențialul de creștere a schimburilor comerciale și necesitatea consolidării legăturilor dintre mediul de afaceri, instituții și societățile celor două state.
***
Republica Moldova participă regulat la misiunea internațională de menținere a păcii KFOR (Kosovo Force), detașând contingente de militari în Kosovo. Trupele sunt rotaționate periodic, la intervale de câteva luni sau anual, și includ efective atât din Armata Națională, cât și din Inspectoratul General de Carabinieri. Participarea Republicii Moldova la această misiune a început în anul 2014 și are drept obiectiv contribuția la menținerea stabilității și securității în regiune.
Pe 24 aprilie 2023, Republica Moldova s-a abținut de la votul privind inițierea procedurii de admitere a Republica Kosovo în Consiliul Europei. În total, 33 dintre cei 46 de membri ai organizației au votat pentru demararea procedurii, în timp ce patru state, inclusiv Ucraina, s-au abținut.
Kosovo este un stat recunoscut parțial la nivel internațional. Potrivit Constituției Serbia, teritoriul Kosovo face parte din statul sârb. Independența Kosovo a fost recunoscută de 89 de state membre ale Organizația Națiunilor Unite, printre care Statele Unite ale Americii și majoritatea statelor membre ale Uniunea Europeană, inclusiv Germania și Franța.
La fel ca Republica Moldova, independența Kosovo nu este recunoscută de România, Spania, Rusia și China.
Totodată, cetățenii Republicii Kosovo pot intra pe teritoriul Republicii Moldova în baza unei vize. Un proiect de lege în acest sens, inițiat de un grup de deputați ai Partidul Acțiune și Solidaritate, a fost adoptat de Parlamentul de la Chișinău.
Decizia a fost motivată inclusiv de organizarea, la 1 iunie, la Chișinău, a summitului Comunitatea Politică Europeană, din care face parte și Kosovo, deși nu este recunoscut oficial de Republica Moldova.
Având un conflict înghețat și o republică autoproclamată pe teritoriul său – în regiunea transnistreană, R. Moldova nu recunoaște independența Kosovo, considerând-o un precedent periculos.
O hotărâre a Parlamentului de la Chișinău, din 2008, spune că „declararea unilaterală a independenței provinciei, parte componentă a unui stat suveran recunoscut pe arena internațională, este o gravă încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Serbia”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
