Parlament

„Le va părea rău peste cinci-zece ani”. Guvernatoarea BNM, despre cei care nu investesc acum în Moldova

Guvernatoarea Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) Anca Dragu crede că celor care nu investesc acum în Republica Moldova le va părea rău peste cinci-zece ani, în condițiile în care țara noastră a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit guvernatoarei, chiar dacă suntem la graniță cu un război, „un nivel ceva mai ridicat de risc asigură şi un nivel mai ridicat de profitabilitate”. Dragu a spus că IT şi digitalizare este principalul domeniu în care ar trebui să se investească. „În ultimii ani, vedem mai multe investiţii româneşti în Moldova, dar mai e loc de îmbunătăţire”, a menționat Dragu, anterior ministru al Finanțelor Publice în Guvernul României. 

Anca Dragu crede că această nouă perspectivă a Republicii Moldova, de a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, ne plasează şi ar trebui să ne plaseze în topul preferinţelor investitorilor. „Eu tot spun că celor care nu investesc acum în Moldova le va părea rău peste cinci-zece ani”, a comunicat Dragu într-un interviu pentru Agerpres.

Întrebată dacă securitatea Republicii Moldova permite acum atragerea de investitori străini, Dragu a menționat că „aspectele de securitate sunt o problemă pentru mai multe state din zonă”. „Da, suntem la graniţă cu acest război, dar cred că există şi condiţii care să asigure securitatea investiţiilor, în măsura în care este posibilă în contextul general. Şi mai cred eu că un nivel ceva mai ridicat de risc asigură şi un nivel mai ridicat de atractivitate a investiţiei şi de profitabilitate. Acesta este jocul investiţiilor”, a comunicat guvernatorul.

La întrebarea „care sunt domeniile de bază în care ar putea să investească atât cetăţenii altor state, cât şi românii”, Dragu a răspuns: „În IT şi digitalizare cred că este principalul domeniu, pentru că Republica Moldova este deja foarte avansată pe această cale. Vă spun, în Banca Naţională, eu nu semnez nimic pe hârtie. Totul vine pe e-mail, totul vine cu semnătură electronică şi se vede la nivelul administraţiei această tendinţă, înclinaţie către digitalizare. Deci acest domeniu este unul, clar, foarte, foarte atractiv. Există şi know-how, există dorinţă pentru zona aceasta. Noi vrem să vedem performanţe pe zona de digitalizare. Cum spunem noi „o istorie, dar cu vinuri bune”. Apoi, zona de energie, investiţiile în energie, în energie verde, reţele de energie, transport şi distribuţie energie electrică, gaze. Acestea, de asemenea, au nevoie de investiţii. Energia verde necesită întăriri semnificative de reţea, aşa că aici se poate face un pachet interesant pentru investiţii. În general serviciile, şi aş spune că trebuie să ne gândim la Republica Moldova şi ca un cap de pod pentru investiţiile în reconstrucţia Ucrainei”.

Dragu a menționat că „România este un investitor cu foarte mult potenţial”. „În ultimii ani, vedem mai multe investiţii româneşti în Moldova, dar mai e loc de îmbunătăţire”, a conchis guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei.

***

Anca Dragu a fost numită în funcția de șef al BNM de Parlament, în ședința din 22 decembrie 2023. Candidatura sa a fost susținută de 58 de deputați ai Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate. S-a întâmplat la doar o zi după ce fostul guvernator al BNM Octavian Armașu a fost demis din funcție de Parlament, cu votul a 81 de deputați PAS și BCS. Numirea Ancăi Dragu la nici 24 de ore de la demisia lui Armașu a stârnit un val de critici, în special în rândul opoziției.

Potrivit CV-ului, Anca-Dana Dragu are o experiență de peste 15 ani în cadrul Băncii Naționale a României și al Fondului Monetar Internațional. Dragu a mai fost ministru al Finanțelor Publice în Guvernul României și, în 2020, a fost aleasă în funcția de președinte al Senatului României.

Dragu a obținut și cetățenia Republicii Moldova. Decretul prezidențial a fost semnat de Maia Sandu cu o zi înainte ca Igor Grosu să o propună la șefia BNM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Digi24.ro

Deepfake și propagandă prin aplicații mobile: STRATCOM, raport despre „tacticile folosite de Rusia în Moldova”

Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (STRATCOM), instituție care în august a trecut din subordinea Parlamentului în cea a Președinției, a publicat un raport despre „tactici, tehnici și proceduri de manipulare folosite de Rusia pentru influențarea proceselor democratice din Republica Moldova”. Raportul vizează perioada mai–septembrie 2025 și arată că Rusia ar fi folosit conturi inautentice, aplicații mobile, inteligență artificială și deepfake-uri pentru a submina încrederea în instituțiile moldovenești.

„Deși rezultatele alegerilor din 28 septembrie au validat dorința populației pentru democrație și bunăstare, demonstrând că intervenția externă nu și-a atins obiectivul electoral imediat, eforturile Kremlinului și ale actorilor interni aliați au vizat în mod strategic degradarea legitimității și funcționalității instituțiilor (CEC, sistem judiciar, instituții de aplicare a legii, presă independentă), proces care poate produce efecte de durată asupra stabilității democratice”, se arată în raportul STRATCOM.

Potrivit Centrului, în această perioadă au fost folosite: „rețele web de dezinformare, tehnologii phishing, falsificare de documente, pseudo-experți internaționali, pseudo-ONG-uri, eforturile diplomației ruse, actori proxy interni și regionali, aplicații mobile, sondaje sociologice trucate și neautorizate pentru inginerie socială, rețele de conturi inautentice pentru amplificare, reclame plătite pe platforme online, inteligența artificială pentru producere și promovare de conținut, platforme de pseudo-media, deepfake-uri și multe alte metode sofisticate de manipulare”.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Mai exact, Centrul a identificat „infrastructuri media proxy operate industrial”. „Pravda Network (cel puțin 129 de site-uri, peste 50 limbi, reach circa 500.000 impresii/zi). Rețeaua Blocknot Network (119 site-uri în RM, UA și FR, reach min 20.000 utilizatori unici/zi) controlate de oameni de afaceri și foști actori politici din Federația Rusă și utilizate pentru a amplifica narative manipulatorii și dezinformatoare anti-UE și anti-democrație și apoi „spală” prin canale locale cu extensii „.md” și branding „moldovenesc”, a comunicat STRATCOM.

Centrul a identificat și „site-uri doppelganger și laboratoare externe de „information laundering”, care plantează scurgeri trucate, falsuri ce sunt amplificate în mod sincronizat de rețeaua proxy pro-rusă pentru conferirea de credibilitate acelor postări și facilitarea circulației lor în spațiul informațional occidental și regional”. „Pentru amplificare suplimentară sunt folosite și conturi inautentice (doar acest proiect în perioada indicată a generat 23 de articole dedicate Republicii Moldova, distribuite de 700 de conturi de pe platforma X, cu 13 milioane de urmăritori, obținând 2,4 milioane de interacțiuni)”, a declarat Centrul.

STRATCOM a identificat și „infrastructuri de site-uri și conturi inautentice/coordonate”. „Rețeaua sub-regională CopyCop (GRU) – peste 250 de site-uri/pagini web pseudo-știri, atribuite persoanelor afiliate entităților statele din FR (de ex. Centrului pentru Expertiză Geopolitică (CGE) cu sediul la Moscova și al Direcției Principale a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse (GRU). Site-urile erau prezentate ca provenind din România și Republica Moldova și au vizat direct vorbitorii de română. (…) De asemenea, a fost angrenată o rețea de conturi inautentice „Evrazia” cu minim 300 de conturi (Facebook și TikTok) ce a promovat interesele maligne ale rețelei or și a ONG-ului rus Evrazia și politicienilor de rang înalt afiliați cu acesta”, a declarat Centrul.

Instituția a depistat și „propagandă prin aplicații mobile”. „Rusia a încercat să eludeze măsurile de protecție împotriva propagandei TV pro-război și normalizarea agresiunii militare introducând conținutul direct în casele cetățenilor prin aplicații mobile. Proiecte online noi, precum HaiTV, au continuat linia de efort a MD24, lansat anul precedent. Investigațiile anterioare au demonstrat că MD24 are legături directe cu Russia Today, unul dintre principalii giganți media ai Federației Ruse, aflat sub sancțiuni internaționale. Aplicațiile au fost distribuite inclusiv prin platformele Google și Apple”, se arată în raport.

STRATCOM a identificat și „campanii de dezinformare pe platforme sociale”. „Pe platforma TikTok au fost stabilite 1.347 de conturi inautentice. (…) Alte 155 conturi inautentice stabilite pe Platforma X/Twitter implicate constant în acțiuni coordonate ce au produs circa 3500 de distribuiri punctuale generând peste 6 ml. de interacțiuni. Mesajele false au circulat intens în ecosisteme digitale unde publicul moldovean se intersectează cu comunități din regiune și diaspora, sporind efectul de credibilitate. În ziua alegerilor, platforma Facebook a fost exploatată la maximum – în doar câteva ore, au fost semnalate peste 150 de conținuturi și conturi inautentice cu activitate semnificativă”, a comunicat STRATCOM.

Centrul a depistat și utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiei deepfake. „Operațiuni ca „Matryoshka” (active constant în spațiul informațional din Moldova din septembrie 2023, intensificate și diversificate în 2025) folosesc IA generativ pentru a crea deepfake-uri, pagini contrafăcute și interviuri false și trucate care subminează legitimitatea conducerii instituțiilor democratice din RM (CEC, Președinția, Parlamentul RM, Guvern, etc.)”, se mai arată în raportul Centrului.

Potrivit STRATCOM, obiectivul central a fost „erodarea democrației ca sistem – prin slăbirea încrederii în instituții, infiltrarea ecosistemului informațional și consolidarea unor rețele interne capabile să reproducă și să amplifice narațiuni ostile pe termen lung”. „Deși impactul electoral imediat a fost limitat, costul strategic asupra rezilienței instituționale este real și impune un răspuns coordonat, rapid și sustenabil, în cooperare strânsă toate forțele democratice din țară și la nivel internațional”, a declarat Centrul.

Federația Rusă nu a reacționat deocamdată la raportul STRATCOM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: