Parlament

„Le va părea rău peste cinci-zece ani”. Guvernatoarea BNM, despre cei care nu investesc acum în Moldova

Guvernatoarea Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) Anca Dragu crede că celor care nu investesc acum în Republica Moldova le va părea rău peste cinci-zece ani, în condițiile în care țara noastră a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit guvernatoarei, chiar dacă suntem la graniță cu un război, „un nivel ceva mai ridicat de risc asigură şi un nivel mai ridicat de profitabilitate”. Dragu a spus că IT şi digitalizare este principalul domeniu în care ar trebui să se investească. „În ultimii ani, vedem mai multe investiţii româneşti în Moldova, dar mai e loc de îmbunătăţire”, a menționat Dragu, anterior ministru al Finanțelor Publice în Guvernul României. 

Anca Dragu crede că această nouă perspectivă a Republicii Moldova, de a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, ne plasează şi ar trebui să ne plaseze în topul preferinţelor investitorilor. „Eu tot spun că celor care nu investesc acum în Moldova le va părea rău peste cinci-zece ani”, a comunicat Dragu într-un interviu pentru Agerpres.

Întrebată dacă securitatea Republicii Moldova permite acum atragerea de investitori străini, Dragu a menționat că „aspectele de securitate sunt o problemă pentru mai multe state din zonă”. „Da, suntem la graniţă cu acest război, dar cred că există şi condiţii care să asigure securitatea investiţiilor, în măsura în care este posibilă în contextul general. Şi mai cred eu că un nivel ceva mai ridicat de risc asigură şi un nivel mai ridicat de atractivitate a investiţiei şi de profitabilitate. Acesta este jocul investiţiilor”, a comunicat guvernatorul.

La întrebarea „care sunt domeniile de bază în care ar putea să investească atât cetăţenii altor state, cât şi românii”, Dragu a răspuns: „În IT şi digitalizare cred că este principalul domeniu, pentru că Republica Moldova este deja foarte avansată pe această cale. Vă spun, în Banca Naţională, eu nu semnez nimic pe hârtie. Totul vine pe e-mail, totul vine cu semnătură electronică şi se vede la nivelul administraţiei această tendinţă, înclinaţie către digitalizare. Deci acest domeniu este unul, clar, foarte, foarte atractiv. Există şi know-how, există dorinţă pentru zona aceasta. Noi vrem să vedem performanţe pe zona de digitalizare. Cum spunem noi „o istorie, dar cu vinuri bune”. Apoi, zona de energie, investiţiile în energie, în energie verde, reţele de energie, transport şi distribuţie energie electrică, gaze. Acestea, de asemenea, au nevoie de investiţii. Energia verde necesită întăriri semnificative de reţea, aşa că aici se poate face un pachet interesant pentru investiţii. În general serviciile, şi aş spune că trebuie să ne gândim la Republica Moldova şi ca un cap de pod pentru investiţiile în reconstrucţia Ucrainei”.

Dragu a menționat că „România este un investitor cu foarte mult potenţial”. „În ultimii ani, vedem mai multe investiţii româneşti în Moldova, dar mai e loc de îmbunătăţire”, a conchis guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei.

***

Anca Dragu a fost numită în funcția de șef al BNM de Parlament, în ședința din 22 decembrie 2023. Candidatura sa a fost susținută de 58 de deputați ai Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate. S-a întâmplat la doar o zi după ce fostul guvernator al BNM Octavian Armașu a fost demis din funcție de Parlament, cu votul a 81 de deputați PAS și BCS. Numirea Ancăi Dragu la nici 24 de ore de la demisia lui Armașu a stârnit un val de critici, în special în rândul opoziției.

Potrivit CV-ului, Anca-Dana Dragu are o experiență de peste 15 ani în cadrul Băncii Naționale a României și al Fondului Monetar Internațional. Dragu a mai fost ministru al Finanțelor Publice în Guvernul României și, în 2020, a fost aleasă în funcția de președinte al Senatului României.

Dragu a obținut și cetățenia Republicii Moldova. Decretul prezidențial a fost semnat de Maia Sandu cu o zi înainte ca Igor Grosu să o propună la șefia BNM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

În regiunea transnistreană vor fi majorate tarifele la serviciile comunale

Începând cu 1 ianuarie 2026, în regiunea transnistreană vor crește tarifele la gaz, electricitate, apă și încălzire. Despre aceasta a anunțat pe 28 iulie organul executiv local într-un comunicat de presă.

Astfel, tariful la gaz pentru consumatorii casnici va crește cu 3% — până la 1,75 ruble per metru cub. Electricitatea se va scumpi cu 5% și va costa 1,5 ruble per kWh. Apa va fi mai scumpă cu 8%, ajungând la 10,54 ruble per metru cub.

Tariful pentru încălzirea centralizată se va majora cu 5% — până la 769,83 ruble per gigacalorie. În schimb, încălzirea de la centralele autonome va fi puțin mai ieftină — până la 578,9 ruble (anul acesta fiind 586,21 ruble).

Amintim că, pe 18 iunie anul acesta, liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că regiunea transnistreană se confruntă cu riscul unui „colaps financiar și social”. Prăbușirea economică bruscă a provocat o criză energetică, cu care regiunea s-a confruntat la începutul anului 2025. Rusia a întrerupt livrările de gaz către stânga Nistrului. Din această cauză, localnicii de pe malul stâng al Nistrului au trăit mai bine de o lună fără gaz, căldură, apă caldă și cu pene de curent programate.

În februarie, Chișinăul și Tiraspolul au ajuns la un acord privind modul de livrare a gazului în regiunea transnistreană. Această schemă, potrivit autorităților de la Tiraspol, este finanțată printr-un credit din partea Rusiei. Gazul este livrat de compania maghiară MET prin intermediul Moldovagaz, iar plata este făcută de o companie din Dubai (numele ei nu este cunoscut). Atunci, Chișinăul a anunțat că vor fi livrate până la 3 milioane de metri cubi zilnic, pentru a fi acoperit strictul necesar al regiunii, dar nu și pentru a reporni producția industrială. Cu toate acestea, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să încheie mai devreme sezonul de încălzire, iar ulterior s-a aflat că marile întreprinderi industriale — care alimentează în mare parte bugetul regiunii — și-au reluat activitatea.

În iunie a apărut informația că regiunea se confruntă din nou cu probleme în ceea ce privește livrarea gazului. Volumul producției industriale a scăzut aproape la jumătate în această perioadă. Scăderea în sectorul energetic a constituit 51,5%, iar în metalurgia feroasă — 68%. Doar industria alimentară, care deservește piața internă a regiunii, a fost afectată într-o măsură mai mică. Exporturile regiunii transnistrene s-au redus cu 31,5%, iar asta fără a lua în calcul exportul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan către malul drept al Nistrului.

Criza, însă, nu s-a încheiat aici. La începutul lunii iunie, stațiile PECO au încetat să mai vândă gaz. De asemenea, organul executiv local a anunțat că salariile vor fi plătite în tranșe, dar nu mai rar de o dată pe lună. Totodată, legislativul nerecunoscut de la Tiraspol a decis redirecționarea încasărilor curente din bugetele locale către cel al regiunii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: