Parlament

„Le va părea rău peste cinci-zece ani”. Guvernatoarea BNM, despre cei care nu investesc acum în Moldova

Guvernatoarea Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) Anca Dragu crede că celor care nu investesc acum în Republica Moldova le va părea rău peste cinci-zece ani, în condițiile în care țara noastră a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit guvernatoarei, chiar dacă suntem la graniță cu un război, „un nivel ceva mai ridicat de risc asigură şi un nivel mai ridicat de profitabilitate”. Dragu a spus că IT şi digitalizare este principalul domeniu în care ar trebui să se investească. „În ultimii ani, vedem mai multe investiţii româneşti în Moldova, dar mai e loc de îmbunătăţire”, a menționat Dragu, anterior ministru al Finanțelor Publice în Guvernul României. 

Anca Dragu crede că această nouă perspectivă a Republicii Moldova, de a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, ne plasează şi ar trebui să ne plaseze în topul preferinţelor investitorilor. „Eu tot spun că celor care nu investesc acum în Moldova le va părea rău peste cinci-zece ani”, a comunicat Dragu într-un interviu pentru Agerpres.

Întrebată dacă securitatea Republicii Moldova permite acum atragerea de investitori străini, Dragu a menționat că „aspectele de securitate sunt o problemă pentru mai multe state din zonă”. „Da, suntem la graniţă cu acest război, dar cred că există şi condiţii care să asigure securitatea investiţiilor, în măsura în care este posibilă în contextul general. Şi mai cred eu că un nivel ceva mai ridicat de risc asigură şi un nivel mai ridicat de atractivitate a investiţiei şi de profitabilitate. Acesta este jocul investiţiilor”, a comunicat guvernatorul.

La întrebarea „care sunt domeniile de bază în care ar putea să investească atât cetăţenii altor state, cât şi românii”, Dragu a răspuns: „În IT şi digitalizare cred că este principalul domeniu, pentru că Republica Moldova este deja foarte avansată pe această cale. Vă spun, în Banca Naţională, eu nu semnez nimic pe hârtie. Totul vine pe e-mail, totul vine cu semnătură electronică şi se vede la nivelul administraţiei această tendinţă, înclinaţie către digitalizare. Deci acest domeniu este unul, clar, foarte, foarte atractiv. Există şi know-how, există dorinţă pentru zona aceasta. Noi vrem să vedem performanţe pe zona de digitalizare. Cum spunem noi „o istorie, dar cu vinuri bune”. Apoi, zona de energie, investiţiile în energie, în energie verde, reţele de energie, transport şi distribuţie energie electrică, gaze. Acestea, de asemenea, au nevoie de investiţii. Energia verde necesită întăriri semnificative de reţea, aşa că aici se poate face un pachet interesant pentru investiţii. În general serviciile, şi aş spune că trebuie să ne gândim la Republica Moldova şi ca un cap de pod pentru investiţiile în reconstrucţia Ucrainei”.

Dragu a menționat că „România este un investitor cu foarte mult potenţial”. „În ultimii ani, vedem mai multe investiţii româneşti în Moldova, dar mai e loc de îmbunătăţire”, a conchis guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei.

***

Anca Dragu a fost numită în funcția de șef al BNM de Parlament, în ședința din 22 decembrie 2023. Candidatura sa a fost susținută de 58 de deputați ai Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate. S-a întâmplat la doar o zi după ce fostul guvernator al BNM Octavian Armașu a fost demis din funcție de Parlament, cu votul a 81 de deputați PAS și BCS. Numirea Ancăi Dragu la nici 24 de ore de la demisia lui Armașu a stârnit un val de critici, în special în rândul opoziției.

Potrivit CV-ului, Anca-Dana Dragu are o experiență de peste 15 ani în cadrul Băncii Naționale a României și al Fondului Monetar Internațional. Dragu a mai fost ministru al Finanțelor Publice în Guvernul României și, în 2020, a fost aleasă în funcția de președinte al Senatului României.

Dragu a obținut și cetățenia Republicii Moldova. Decretul prezidențial a fost semnat de Maia Sandu cu o zi înainte ca Igor Grosu să o propună la șefia BNM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Religia, folosită pentru a denigra aderarea Moldovei la UE și a elogia Rusia. Investigație ALDE

Pe Telegram a fost dezvoltată o rețea de canale care utilizează subiectul credinței religioase pentru a denigra integrarea europeană a Republicii Moldova și apropierea de Federația Rusă. Iar postările apărute pe acestea sunt preluate de canalele parohiilor din nordul țării. Cel puțin asta arată o investigație publicată pe 27 iunie de președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru.

Potrivit sursei citate, în ultimii ani, în Republica Moldova, o serie de canale de Telegram au apărut și crescut în popularitate, promovând mesaje ce reflectă viziuni religioase, conservatoare și naționaliste în strânsă legătură cu Biserica Ortodoxă Rusă. Unele din aceste canale sunt direct asociate cu narativul pro-Kremlin, având influențarea opiniei publice în Republica Moldova, prin intermediul religiei, limbii și culturii.

Canalele de Telegram respective funcționează ca un hub de conținut religios, cu un conținut uniform, bine redactat, profesional, grafic – ceea ce indică o echipă în spate și nu o activitate individuală. Conform lideri ALDE, se atestă o distribuție sincronizată: canalele parohiilor din nordul Republicii Moldova preiau automat postări ale canalelor hub, ceea ce sugerează o coordonare centralizată.

Nu există informații clare despre cine administrează aceste canale: niciun contact, pagină oficială sau afiliere declarată. Acest lucru este un proiect neobișnuit pentru un proiect religios autentic și transparent”, a subliniat Irina Spătaru.

Conform lideri ALDE, analiza canalelor de Telegram hub a dus la observarea următoarele teme recurente:

  • Promovarea unității prin credință: canalele au prezentat imagini și relatări despre cum moldovenii din Rusia vizitează locuri sfinte și slujbe religioase, alături de preoți din Moldova veniți în pelerinaje. Mesajele subliniază coeziunea etnică și religioasă. Scopul este consolidarea identității naționale și religioase a moldovenilor din diaspora rusă, cu intenția de a întări legăturile dintre comunitățile de moldoveni din diferite regiuni ale Rusiei și să sublinieze continuitatea valorilor ortodoxe;
  • Promovarea așa-zisei „limbi moldovenești”: un număr semnificativ de postări conțin texte traduse în „limba moldovenească”, care sunt folosite pentru a sublinia o identitate culturală și lingvistică separată de România. Scopul este crearea unei identități naționale distincte de România și întărirea legăturii cu Rusia;
  • Revizionism istoric: Postările includ relatări istorice care prezintă Rusia ca un „eliberator” al popoarelor din fostele teritorii sovietice, în special prin contrast cu România și Occidentul. Scopul este construirea unei narațiuni istorice favorabile și întărirea unei identități pro-ruse în rândul cetățenilor moldoveni;
  • Afirmații legate de Ierusalim și episcopul Marchel: Incidentul în care episcopul de Bălți și Fălești a încercat să călătorească la Ierusalim în contextul Paștelui, pentru a lua focul haric, dar a fost oprit de autoritățile de frontieră din Moldova, a fost tratat pe aceste canale ca un atac asupra credinței. Incidentul a fost tratat pe aceste canale ca un act de persecuție religioasă, chiar dacă Mitropolia Moldovei a clarificat că episcopul nu făcea parte din această delegație.

Platformele respective întăresc sentimental apartenența la ortodoxie canonică rusă. „Canalul de Telegram Pravblog1 promovează narațiuni care sugerează existența unei prigoane împotriva Bisericii Ortodoxe în R. Moldova, utilizând analogii cu situația din Ucraina pentru a sublinia această percepție. Narațiuni promovate, conținut distribuit pe Pravblog1 reflectă îngrijorări privind posibile presiuni asupra Bisericii Ortodoxe din Moldova, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei. (…) Promovarea acestor narațiuni pe Pravblog1 contribuie la consolidarea percepției că Biserica Ortodoxă din Moldova este supuse unei prigoane similară cu cea din Ucraina. Această abordare poate influența opinia publică și poate servi ca instrument de mobilizare politică sau religioasă, în special în contextul alegerilor parlamentare din R. Moldova din 2025”, a menționat Spătaru.

Politiciana mai punctează că, aceste plaforme folosesc subiectul păstrării moralității și tradițiilor ortodoxe pentru a manipula și radicaliza populația împotriva parcursului european al Republicii Moldova. „Canale precum Sare și lumină, afiliate mediatic, ideologic Patriarhiei Moscovei, propagă constant mesaje ce combină simbolistica ortodoxă cu un discurs anti-occidental, anti-LGBT și anti-democratic”, a precizat ea.

Lidera ALDE a subliniat în concluzie că aceste canale de Telegram „nu servesc credinței, ci interesele geopolitice ale Kremlinului”. „Sub masca păstrării valorilor tradiționale se ascunde respingerea integrării europene, refuzul modernizării statului și societății, menținerea Bisericii Ruse în spațiul moldovenesc, cultivarea fricii și a urii față de minorități”, a punctat ea.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: