Lenin va trăi? Ce se va întâmpla cu Partidul Comuniștilor după retragerea lui Voronin (ANALIZĂ)

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), condus timp de peste trei decenii de Vladimir Voronin, are un nou lider. Formațiunea este acum condusă de Diana Caraman, în timp ce Voronin, care a împlinit recent 85 de ani, a fost desemnat președinte de onoare. NewsMaker explică de ce fostul șef al statului a decis să se retragă tocmai acum, de ce congresul partidului a ales-o pe Caraman la conducerea PCRM și dacă aceasta va reuși să readucă formațiunea la viață.

PCRM și-a schimbat liderul pentru prima dată

Congresul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), desfășurat pe 6 iunie, a luat act de demisia lui Vladimir Voronin și a ales-o pe Diana Caraman în funcția de președinte al formațiunii. După alegerea sa, Caraman a declarat pe rețelele sociale că această zi are o semnificație aparte pentru ea. „Sunt sincer recunoscătoare fiecăruia care mi-a susținut candidatura. Aceasta nu este doar o mare onoare, ci și o responsabilitate uriașă. Astăzi, mulți oameni așteaptă schimbări, o discuție sinceră despre viitor, așteaptă o politică ce va servi poporului. Intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare a partidului. Păstrând fidelitatea față de valorile și tradițiile noastre, trebuie să devenim și mai puternici, mai moderni și mai aproape de oameni”, a scris Caraman, cu promisiunea de a „continua lupta”.

Tudor Mardei | NewsMaker

Vladimir Voronin, care a condus neîntrerupt PCRM de la fondarea formațiunii în 1993, s-a retras din funcția de președinte al partidului. Timp de peste trei decenii, imaginea comuniștilor a fost strâns legată de cea a lui Voronin. În perioada în care a deținut funcția de președinte al Republicii Moldova, între 2001 și 2009, PCRM a concentrat întreaga putere de stat. Astfel, anii 2000 au rămas în memoria publică drept „epoca comuniștilor și a lui Voronin”. Totuși, după protestele din aprilie 2009, soldate cu violențe și devastarea clădirilor Parlamentului și Președinției, influența PCRM și a liderului său a început însă să se erodeze treptat.

Criza PCRM

După 2009, PCRM s-a confruntat cu o scădere constantă a popularității și cu mai multe scindări interne, însă Vladimir Voronin a rămas în fruntea formațiunii. Chiar și în perioada de declin, imaginea politică a partidului a continuat să fie construită în jurul fostului președinte, fiind alimentată în mare măsură de nostalgia unei părți a electoratului față de perioada în care comuniștii se aflau la guvernare.

În 2014, comuniștii au intrat pentru ultima dată în Parlament pe cont propriu, cedând poziția de a doua cea mai mare fracțiune în favoarea Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, formațiune care, în mare parte, a preluat electoratul de stânga al PCRM. La alegerile parlamentare din 2019, partidul nu a reușit să depășească pragul electoral de 5%.

Ulterior, PCRM a revenit în Parlament doar în cadrul unor alianțe electorale: în 2021, prin Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar în 2025, prin Blocul „Patriotic”.

Potrivit sondajului iData din luna mai, doar 2% dintre respondenți ar vota în prezent pentru Partidul Comuniștilor. Totodată, Vladimir Voronin nu se mai regăsește de mult timp printre politicienii cu cel mai înalt nivel de încredere din partea populației.

În același timp, în interiorul formațiunii nu se contura un succesor puternic care să-i poată prelua locul. La alegerile prezidențiale din 2016 și 2020, comuniștii nu au desemnat un candidat propriu și au îndemnat alegătorii să boicoteze scrutinul. Nici în 2024 partidul nu a venit cu un candidat propriu, dar l-a susținut pe Vasile Tarlev, fost prim-ministru în perioada președinției lui Voronin. Acesta a acumulat puțin peste 3% din voturi.

Ultima speranță a partidului?

Diana Caraman a devenit vizibilă pe scena politică după alegerile parlamentare din 2021, când a acces în Parlament pe listele Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Până atunci, ea activase ani la rând în cadrul PCRM. Caraman a condus organizația de tineret a partidului, „Comsomol”, și a lucrat în aparatul formațiunii. De-a lungul timpului, ea și-a exprimat în repetate rânduri respectul față de Vladimir Voronin. În 2015, Caraman a publicat inclusiv o fotografie în care apare, pe când era elevă în clasele primare, alături de Vladimir Voronin.

Vladimir Voronin și Diana Caraman, anul 2000

Odată ajunsă în Parlament, Diana Caraman a devenit un deputat foarte activ și „vocal”, ceea ce a propulsat-o rapid în prim-planul formațiunii. În 2023, ea a candidat la funcția de primar al municipiului Chișinău din partea PCRM, obținând 1,69% din voturi. Deși rezultatul a fost modest, această campanie electorală i-a permis să devină, de facto, noua „față” a partidului.

Primele indicii că ea ar putea deveni succesoarea lui Vladimir Voronin au apărut încă anul trecut. La alegerile parlamentare din 2025, Caraman a fost primul reprezentant al PCRM pe lista Blocului „Patriotic”. Prin comparație, la scrutinul din 2021, lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor a fost deschisă de Vladimir Voronin. Tot mai des, Caraman apărea alături de liderii celorlalte formațiuni din Blocul Patriotic, în timp ce Voronin se retrăgea tot mai des în umbră.

După alegerile din 2025, comuniștii au format o fracțiune parlamentară separată, iar conducerea acesteia i-a revenit Dianei Caraman.

Protestele lui Șor și Caraman

În timpul scurtei, dar activei sale cariere politice publice, Diana Caraman a fost deja vizată și de acuzații privind presupuse legături cu oligarhul fugar Ilan Șor. În toamna anului 2022, partidul „Șor”, declarat ulterior neconstituțional, a organizat proteste de amploare în centrul Chișinăului, iar Caraman a participat activ la manifestații: se afla în fruntea coloanelor de protestatari și se adresa mulțimii de la microfon. În urma acestor apariții, au apărut suspiciuni privind o eventuală apropiere de gruparea lui Ilan Șor. Cu toate acestea, până în prezent nu au fost prezentate dovezi care să confirme implicarea sa în structurile controlate de politicianul fugar.

Misiunea dificilă a Dianei Caraman

Experții sunt de acord că Vladimir Voronin a părăsit funcția mai degrabă din motive de vârstă decât din considerente politice. Pe 25 mai, fostul președinte al Republicii Moldova a împlinit 85 de ani. „Îi era tot mai dificil să conducă partidul. Locul său de deputat în Parlament este tot mai des gol la ședințe”, a remarcat Angela Colațchi.

Alegerea Dianei Caraman în fruntea PCRM este explicată de experți și prin lipsa unei concurențe reale în interiorul formațiunii. Potrivit analistului politic Ian Lisnevschi, membrii partidului așteptau de ani buni schimbarea conducerii și o reînnoire a imaginii formațiunii, însă fiecare tentativă de reformare a fost însoțită de plecări răsunătoare din partid. Un exemplu elocvent este plecarea din PCRM, în 2011, a lui Igor Dodon, care ulterior a fondat Partidul Socialiștilor. „Cei care aveau ambiția de a conduce partidul au plecat din el. Cei care au rămas nu mai aspirau la această funcție”, a declarat Lisnevschi.

parlament.md

Principala întrebare astăzi este dacă Diana Caraman va reuși să revigoreze Partidul Comuniștilor. Experții se îndoiesc de acest lucru. „Electoratul comuniștilor, format în principal din persoane în vârstă, se reduce în mod natural. Este puțin probabil ca noua generație să găsească ideile lor atractive”, a menționat Angela Colațchi.

Ian Lisnevschi consideră că, odată cu schimbarea conducerii, PCRM a dat startul campaniei electorale. În 2028, Republica Moldova va organiza alegeri prezidențiale, iar în 2029 vor avea loc alegeri parlamentare. Până atunci, primul test electoral important vor fi alegerile locale din 2027, considerate esențiale pentru consolidarea oricărui partid. Potrivit analistului, fără o rețea de aleși locali și structuri puternice în teritoriu, este foarte dificil pentru o formațiune să obțină chiar și pragul minim de 5% necesar pentru accederea în Parlament.

„Caraman și-a asumat o sarcină curajoasă, dar foarte dificilă. Va trebui să meargă prin raioane și să convingă oamenii din teritoriu să candideze din partea Partidului Comuniștilor. Mă îndoiesc foarte mult că va reuși să facă un rebranding al partidului și să-i crească ratingul. Dar, desigur, timpul va arăta”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins în unanimitate proiectul Chișinăului privind alegerile în autonomie

Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins în unanimitate, pe 9 iunie, proiectul de hotărâre elaborat de Chișinău privind organizarea alegerilor în Adunarea Populară a autonomiei, calificându-l drept contrar legislației Republicii Moldova și a Găgăuziei. Ședința a început cu o scrisoare din partea bașcanei condamnate Evghenia Guțul, iar prim-vicepreședintele Comitetului Executiv, Ilia Uzun, care asigură interimatul funcției de bașcan, a acuzat autoritățile centrale că au creat deliberat haos pentru a subordona organele de putere ale autonomiei.

„Autoritățile centrale ale țării noastre, când în 2022 au modificat Codul electoral, dintr-un motiv oarecare au uitat să introducă o mică modificare, și anume că Găgăuzia își organizează propriile alegeri în cadrul propriilor documente normative. De aceea au creat acest haos — nu lasă Adunarea Populară să numească alegerile, le opresc prin diferite hotărâri, prin instanțe judecătorești, prin scrisori la Cancelaria de Stat”, a declarat Uzun.

Analiza juridică prezentată de juristul Vitali Derevenko în cadrul ședinței, a concluzionat că proiectul de hotărâre elaborat la Chișinău ar conține contradicții esențiale cu legislația în vigoare și nu poate fi susținut. Potrivit concluziei Comitetului Executiv, documentul încearcă să reglementeze relații juridice care sunt deja reglementate de acte normative cu forță juridică superioară.

Un punct central al criticilor vizează utilizarea în proiect a sintagmei „Consiliul Electoral Central” în loc de „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”, denumire consacrată în Legea nr. 344 privind statutul juridic special al Găgăuziei. Potrivit analizei, Adunarea Populară nu are dreptul să schimbe prin hotărâre denumirea unui organ electoral stabilită prin lege, deoarece astfel de modificări pot fi operate exclusiv prin amendamente la actele legislative corespunzătoare.

O altă critică vizează modificările aduse Codului electoral al Republicii Moldova în 2022, adoptate fără consultarea prealabilă a autorităților autonomiei, deși acestea vizau direct organizarea procesului electoral în Găgăuzia. Potrivit analizei, în conformitate cu legislația în vigoare, Parlamentul Republicii Moldova este obligat să transmită spre avizare autonomiei orice proiect care vizează statutul acesteia, condiție care nu ar fi fost respectată.

Derevenko a mai arătat că proiectul nu conține o analiză a impactului de reglementare și nu explică de ce dispozițiile existente ale Codului electoral al Găgăuziei, care reglementează deja organizarea alegerilor în autonomie, ar fi insuficiente sau inaplicabile. În lipsa unui asemenea fundament, adoptarea unui act normativ separat nu ar fi justificată.

Potrivit analizei, normele Legii nr. 344 privind statutul juridic special al Găgăuziei au caracter special și exclusiv, ceea ce înseamnă că, în caz de conflict cu alte legi, inclusiv cu Codul electoral al Republicii Moldova, se aplică cu prioritate dispozițiile Legii nr. 344. Prin urmare, modificările aduse Codului electoral în 2022, în măsura în care contravin Legii nr. 344, nu pot fi aplicate în Găgăuzia.

„Comitetul Executiv consideră că proiectul prezentat nu conține o motivare normativă și juridică suficientă, ajunge la concluzia inopportunității adoptării proiectului prezentat și nu susține adoptarea sa ca act normativ care reglementează procedura de desfășurare a alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei”, se arată în concluzia Comitetului Executiv

După prezentarea concluziilor comitetului, Ilia Guzun a cerut autorităților de la Chișinău să organizeze discuții deschise și transparente privind situația electorală din autonomie, în loc să adopte decizii fără consultarea Găgăuziei.

„Dacă este nevoie de dialog, de ce totul este ascuns și decis în secret? De ce nu discutăm deschis, ca să vadă toată lumea și să înțeleagă cine a creat această problemă”, a întrebat Uzun, adresându-se implicit autorităților de la Chișinău.

Reacția Maiei Sandu: Rusia ar putea fi implicată în blocajul electoral din Găgăuzia

Pe 8 iunie, cu o zi înainte de ședința Comitetului Executiv, președinta Maia Sandu sugera că Federația Rusă ar putea fi implicată în blocajul privind organizarea alegerilor în Găgăuzia, după ce un compromis aparent agreat între Chișinău și reprezentanții autonomiei ar fi fost abandonat brusc.

„Am avut câteva discuții, am ajuns la câteva concluzii care păreau suficient de bune și pentru CEC, dar și pentru membrii APG. După ce au revenit, ceva s-a întâmplat și se pare că au fost anulate toate aceste concluzii ale discuțiilor pe care le-am avut”, a declarat Sandu în podcastul „Raport” din 8 iunie.

Șefa statului nu a exclus o intervenție a Moscovei, precizând că Rusia nu are nevoie de vizite diplomatice pentru a influența procesele politice din regiune.

***

Reamintim, Adunarea Populară a Găgăuziei urma să se întrunească, pe 2 iunie, într-o ședință extraordinară. Principalul subiect de pe ordinea de zi era adoptarea hotărârii „Cu privire la modul de organizare a reglementării juridice a alegerilor regionale pentru Adunarea Populară a Găgăuziei de legislatura a VIII-a în anul 2026”.

Documentul vizează soluționarea divergențelor dintre Comrat și Chișinău privind organizarea alegerilor. Problema constă în existența unor neconcordanțe între Codul Electoral al autonomiei și Codul electoral național, a cărui nouă versiune a fost adoptată în 2023. Acestea nu mai pot fi corectate prin modificarea legislației locale, întrucât mandatul deputaților APG a expirat încă anul trecut. Din acest motiv, organizarea alegerilor pentru noua componență a Adunării Populare este blocată.

Pentru a depăși impasul juridic, la Chișinău au avut loc mai multe reuniuni ale grupurilor de lucru formate din reprezentanți ai autonomiei și ai autorităților centrale, sub egida Președinției. În urma acestor discuții a fost elaborată o hotărâre prin care Chișinăul și Comratul au ajuns la un compromis asupra aspectelor disputate.

Astfel, după două tentative eșuate de organizare a alegerilor pentru Adunarea Populară, situația părea să se apropie de o soluție. Odată cu adoptarea hotărârii, APG ar fi putut aproba componența autorității electorale a autonomiei și stabili data scrutinului. Totuși, la ședința din 2 iunie, proiectul nu a fost examinat din lipsă de cvorum. La reuniune au fost prezenți doar 13 dintre cei 33 de deputați ai Adunării Populare.

În aceeași zi, după eșecul unei noi tentative de a depăși criza politică prelungită, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia. „Salvarea atribuțiilor noastre era în această hotărâre”, declara el.

NewsMaker a explicat ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două scrutinuri – alegerea unei noi componențe a APG și alegerea unui nou bașcan – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: