Facebook/Maia Sandu

Liderii UE cer Comisiei Europene să prezinte avize privind cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut joi, la Versailles, “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia, informează portalul caleaeuropeană.ro.

După ce au temperat, prin declarații politice în preambulul summitului, așteptările că ar putea decide o procedură accelerată pentru primirea Ucrainei în UE, așa cum a solicitat președintele Volodimir Zelenski, liderii statelor membre au deosebit contextul în care Ucraina a depus cererea de aderare la UE de gesturile similare și ca efect de domino simbolic ale Chișinăului și Tbilisi-ului.

Consiliul European a recunoscut aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina, astfel cum se menționează în Acordul de asociere. La 28 februarie 2022, exercitând dreptul Ucrainei de a-și alege propriul destin, președintele Ucrainei a transmis cererea Ucrainei de a deveni membră a Uniunii Europene. Consiliul a acționat rapid și a invitat Comisia să-și prezinte avizul cu privire la această cerere în conformitate cu dispozițiile relevante din tratate”, au statuat Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni întruniți la Versailles în declarația adoptată.

În așteptarea acestui aviz și fără întârziere, vom continua să ne consolidăm legăturile și să ne aprofundăm parteneriatul pentru a sprijini Ucraina să își urmeze calea europeanăUcraina face parte din familia noastră europeană“, au afirmat cei 27.

De asemenea, Consiliul a invitat Comisia să își prezinte avizele cu privire la cererile depuse de Republica Moldova și de Georgia.

“O noapte istorică la Versailles. După 5 ore de discuții aprinse, liderii UE au spus da eurointegrării ucrainene. Procesul a început. Acum depinde de noi și de ucraineni să realizăm acest lucru rapid”, a anunțat, pe Twitter, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda.

Premierul sloven Janez Janša a declarat că subiectul candidaturii Ucrainei la aderarea la UE a fost “problema care a necesitat mult timp” în cadrul dezbaterilor. Într-o remarcă la adresa premierului olandez, Janša a spus că liderii sunt împărțiți între o majoritate care consideră că “ucrainenii care luptă pentru viața lor… au nevoie de un mesaj politic puternic că aparțin familiei noastre europene” și alte țări “care încă dezbat procedurile”.

“Nu există procedură rapidă de aderare la Uniunea Europeană”, a spus Mark Rutte, al doilea cel mai longeviv membru al Consiliului European după omologul maghiar Viktor Orban, în timp ce Ucraina şi-a înaintat candidatura în speranţa de a adera “imediat” la Uniunea Europeană.

În concluziile adoptate joi noaptea, sub auspiciile președintelui Emmanuel Macron și ale președinției franceze a Consiliului UE, liderii europeni au denunțat din nou agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, care “încalcă grav dreptul internațional și principiile Cartei ONU și subminează securitatea și stabilitatea la nivel european și mondial”.

“Rusia a readus războiul în Europa”, au consemnat Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni reuniți lângă Paris în cadrul unui Consiliu European consacrat unei Europe suverane prin stoparea dependenței de Rusia și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, înăsprirea sancțiunilor la adresa Moscovei, consolidarea sectorului de apărare la nivel european și crearea unei baze economice solide.

În concluziile adoptate, liderii au cerut Rusiei să înceteze acțiunea sa militară, și-au reafirmat hotărârea de a sprijini reconstrucția unei Ucraine democratice după încetarea agresiunii ruse, s-au arătat pregătiți să adopte rapid noi sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului și au subliniat că UE va continua să furnizeze ajutor umanitar Ucrainei.

***

Cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

Amintim că, pe 3 martie, președinta țării Maia Sandu, însoțită de președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Natalia Gavrilița a anunțat că semnează cererea de aderare a R. Moldova la UE. Tot pe 3 martie, o cerere de aderare la UE a semnat Georgia.

Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a semnat pe 28 februarie cererea de aderare a țării sale la UE. Anterior, Zelenski a cerut ca UE să utilizeze o procedură specială, simplificată, pentru Ucraina.

Ministrul de Externe al Ucrainei Dmitri Kuleba a declarat pe 7 martie că este de părere că UE trebuie să examineze separat cererea Kievului.

Cu tot respectul pentru partenerii noștri georgieni și moldoveni, însă depunerea cererilor Moldovei și Georgiei de aderare la UE arată momentan drept o tentativă de a agăța două vagoane la trenul ucrainean de mare viteză, care se deplasează spre Bruxelles. Cererea Ucrainei pentru aderarea la UE în regim de urgență trebuie să fie examinată separat de cele ale Georgiei și Moldovei”, a explicat oficialul de la Kiev.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Banca Națională a Moldovei

CEC a aprobat bugetul pentru 2026: aproape jumătate alocat partidelor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat bugetul instituției pentru anul 2026, în valoare de peste 151 milioane de lei. Potrivit datelor prezentate, aproape jumătate din buget va fi îndreptat spre finanțarea partidelor politice. Bugetul estimat de CEC va fi înaintat Parlamentului spre examinare.

Potrivit CEC, bugetul aprobat este de 151 068,2 mii lei.

„Pentru activitatea Comisiei devizul de cheltuieli este de 48 188,6 mii lei, iar pentru activitatea consiliilor electorale de circumscripție de nivelul al doilea este de 15 005,2 mii lei. Peste 66 603,8 mii lei vor fi îndreptați spre finanțarea partidelor politice. Bugetul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral este planificat în valoare de 5 348,2 mii lei”, a comunicat instituția electorală.

Conform CEC, pentru organizarea și desfășurarea alegerilor locale noi sunt estimate 13 059,5 mii lei, iar devizul de cheltuieli pentru implementarea parțială a votului prin corespondență – 400,0 mii lei.

Bugetul estimat de Comisia Electorală Centrală va fi înaintat Parlamentului Republicii Moldova.

Bugetul CEC pentru 2025 a fost aprobat în valoare de peste 341 milioane de lei. Cei mai mulți bani au fost alocați organizării și desfășurării alegerilor parlamentare – peste 180 milioane de lei. Pentru finanțarea partidelor politice au fost prevăzuți peste 62 milioane de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: