Facebook/Maia Sandu

Liderii UE cer Comisiei Europene să prezinte avize privind cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut joi, la Versailles, “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia, informează portalul caleaeuropeană.ro.

După ce au temperat, prin declarații politice în preambulul summitului, așteptările că ar putea decide o procedură accelerată pentru primirea Ucrainei în UE, așa cum a solicitat președintele Volodimir Zelenski, liderii statelor membre au deosebit contextul în care Ucraina a depus cererea de aderare la UE de gesturile similare și ca efect de domino simbolic ale Chișinăului și Tbilisi-ului.

Consiliul European a recunoscut aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina, astfel cum se menționează în Acordul de asociere. La 28 februarie 2022, exercitând dreptul Ucrainei de a-și alege propriul destin, președintele Ucrainei a transmis cererea Ucrainei de a deveni membră a Uniunii Europene. Consiliul a acționat rapid și a invitat Comisia să-și prezinte avizul cu privire la această cerere în conformitate cu dispozițiile relevante din tratate”, au statuat Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni întruniți la Versailles în declarația adoptată.

În așteptarea acestui aviz și fără întârziere, vom continua să ne consolidăm legăturile și să ne aprofundăm parteneriatul pentru a sprijini Ucraina să își urmeze calea europeanăUcraina face parte din familia noastră europeană“, au afirmat cei 27.

De asemenea, Consiliul a invitat Comisia să își prezinte avizele cu privire la cererile depuse de Republica Moldova și de Georgia.

“O noapte istorică la Versailles. După 5 ore de discuții aprinse, liderii UE au spus da eurointegrării ucrainene. Procesul a început. Acum depinde de noi și de ucraineni să realizăm acest lucru rapid”, a anunțat, pe Twitter, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda.

Premierul sloven Janez Janša a declarat că subiectul candidaturii Ucrainei la aderarea la UE a fost “problema care a necesitat mult timp” în cadrul dezbaterilor. Într-o remarcă la adresa premierului olandez, Janša a spus că liderii sunt împărțiți între o majoritate care consideră că “ucrainenii care luptă pentru viața lor… au nevoie de un mesaj politic puternic că aparțin familiei noastre europene” și alte țări “care încă dezbat procedurile”.

“Nu există procedură rapidă de aderare la Uniunea Europeană”, a spus Mark Rutte, al doilea cel mai longeviv membru al Consiliului European după omologul maghiar Viktor Orban, în timp ce Ucraina şi-a înaintat candidatura în speranţa de a adera “imediat” la Uniunea Europeană.

În concluziile adoptate joi noaptea, sub auspiciile președintelui Emmanuel Macron și ale președinției franceze a Consiliului UE, liderii europeni au denunțat din nou agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, care “încalcă grav dreptul internațional și principiile Cartei ONU și subminează securitatea și stabilitatea la nivel european și mondial”.

“Rusia a readus războiul în Europa”, au consemnat Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni reuniți lângă Paris în cadrul unui Consiliu European consacrat unei Europe suverane prin stoparea dependenței de Rusia și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, înăsprirea sancțiunilor la adresa Moscovei, consolidarea sectorului de apărare la nivel european și crearea unei baze economice solide.

În concluziile adoptate, liderii au cerut Rusiei să înceteze acțiunea sa militară, și-au reafirmat hotărârea de a sprijini reconstrucția unei Ucraine democratice după încetarea agresiunii ruse, s-au arătat pregătiți să adopte rapid noi sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului și au subliniat că UE va continua să furnizeze ajutor umanitar Ucrainei.

***

Cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

Amintim că, pe 3 martie, președinta țării Maia Sandu, însoțită de președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Natalia Gavrilița a anunțat că semnează cererea de aderare a R. Moldova la UE. Tot pe 3 martie, o cerere de aderare la UE a semnat Georgia.

Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a semnat pe 28 februarie cererea de aderare a țării sale la UE. Anterior, Zelenski a cerut ca UE să utilizeze o procedură specială, simplificată, pentru Ucraina.

Ministrul de Externe al Ucrainei Dmitri Kuleba a declarat pe 7 martie că este de părere că UE trebuie să examineze separat cererea Kievului.

Cu tot respectul pentru partenerii noștri georgieni și moldoveni, însă depunerea cererilor Moldovei și Georgiei de aderare la UE arată momentan drept o tentativă de a agăța două vagoane la trenul ucrainean de mare viteză, care se deplasează spre Bruxelles. Cererea Ucrainei pentru aderarea la UE în regim de urgență trebuie să fie examinată separat de cele ale Georgiei și Moldovei”, a explicat oficialul de la Kiev.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Rusia recunoaște că își pierde din sfera de influență”: Ministra de Externe a României, reacție la acuzațiile lui Ozerov

Ministra interimară a Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a reacționat la declarațiile ambasadorului agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, care a vorbit despre „încercări de a discredita suveranitatea și statalitatea Moldovei” și că „tandemul Bruxelles-București, care acționează în această direcție, privește republica exclusiv în rolul unei periferii lipsite de drepturi”. Țoiu a spus că, prin aceste declarații, Rusia „recunoaște că își pierde din sfera de influență”.

Într-un interviu pentru TASS, Ozerov a declarat că „încercările de a discredita suveranitatea și statalitatea Moldovei sunt însoțite de eforturi de a șterge din memoria publică paginile glorioase ale istoriei ruso-moldovenești”. „Tandemul Bruxelles-București, care acționează în această direcție – din păcate, cu complicitatea autorităților locale – privesc republica exclusiv în rolul unei periferii lipsite de drepturi și înapoiate, reproducând modelul neocolonial al dependenței unilaterale, obișnuit pentru elitele occidentale și dăunător pentru „protejații” acestora”, a spus Ozerov. Totodată, el a menționat că „Rusia nu a urmărit niciodată confruntarea și nu este sub nicio formă interesată ca Moldova să repete soarta de neinvidiat a statului vecin”.

Solicitată de Digi24 să comenteze aceste acuzații, Țoiu a declarat: „Ceea de dumneavoastră numiți acuzații sunt, de fapt, declarații ale Rusiei, pentru că recunoaște că își pierde din sfera de influență. (…) Cetățenii din Republica Moldova sunt pe drumul ireversibil de aderare la Uniunea Europeană. De altfel, o reușită extraordinară a muncii din ultimul an și a ultimilor ani de zile este deschiderea clusterelor de negocieri, a două clustere, și vrem să le deschidem pe toate până la sfârșitul anului pentru aderarea la Uniunea Europeană a Moldovei. Sunt pe un drum ireversibil, pe cale europeană. Ireversibil din perspectiva voinței cetățenilor. (…) Rusia reacționează la această evidență. Ei nu mai pot să concureze, realism vorbind, în scenariile de viitor nici pentru țări ca România, nici pentru țări membre ale Uniunii Europene, nici pentru țări care vor să adere la Uniunea Europeană, cum e Moldova”.

Țoiu a mai spus că „Rusia este singura țară din lume care investește sute de milioane, sunt evaluări care vorbesc chiar de aproape un miliard, în propagandă, nu pentru a-și promova propria reușită, pentru că această reușită nu există”. „Folosesc acești bani pentru a încerca să vulnerabilizeze perspectiva față de NATO sau față de Uniunea Europeană și exact aceeași dinamică o au față de Republica Moldova”, a conchis ministra interimară a Afacerilor Externe a României.

Menționăm că autoritățile Republicii Moldova nu au comentat deocamdată declarațiile lui Ozerov.

***

Precizăm că Oleg Ozerov beneficiază în prezent doar de statutul de ambasador „agreat, dar neacreditat”. Deși președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat în funcția de ambasador în țara noastră încă în septembrie 2024, Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare.

Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă.

Șefa statului Maia Sandu a explicat anterior că Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare „în situația în care au fost comise mai multe acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră”. „Nu poți să inviți reprezentantul unei țări să depună scrisorile de acreditare când oficiali de la Moscova spun că statul Republica Moldova nu merită să existe sau ceva de tipul acesta. E vorba despre atitudinea lipsită de respect în general a Kremlinului față de Republica Moldova”, mai declara șefa statului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: