Reuters

Kievul consideră că UE trebuie să examineze cererea Ucrainei de aderare separat de cea a Moldovei

Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei Dmitri Kuleba consideră că Uniunea Europeană trebuie să examineze cererea de aderare a Kievului separat de cele ale Moldovei și Georgiei. Într-un interviu pentru Evropeiskaya Pravda, publicat pe 7 martie, diplomatul a declarat că solicitările Moldovei și Georgiei arată drept „o tentativă de a agăța două vagoane la trenul de mare viteză care pleacă spre Bruxelles”.

Cu tot respectul pentru partenerii noștri georgieni și moldoveni, însă depunerea cererilor Moldovei și Georgiei de aderare la UE arată momentan drept o tentativă de a agăța două vagoane la trenul ucrainean de mare viteză, care se deplasează spre Bruxelles. Cererea Ucrainei pentru aderarea la UE în regim de urgență trebuie să fie examinată separat de cele ale Georgiei și Moldovei”, a explicat oficialul de la Kiev.

Kuleba a remarcat că Moldova și Georgia nu s-au aliniat sancțiunilor împotriva Rusiei.

„Aceste poziții nu corespund relațiilor de parteneriat dintre Ucraina, Georgia și Moldova în formatul „Trio Asociat” și ilustrează clar nepregătirea Chișinăului și a Tbilisi de a contribui la securitatea din Europa”, a argumentat ministrul ucrainean de externe.

Pe de altă parte, oficialul a menționat că apreciază ajutorul Moldovei și Georgiei cu privire la găzduirea refugiaților ucraineni.

Uniunea Europeană urmează să discute, „în zilele apropiate” despre cererea de aderare a Ucrainei. Declarația a fost făcută pe 7 martie de către Charles Michel, președintele Consiliului European.

Pe 2 martie, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la UE. A doua zi, o cerere similară a depus Georgia.

În cadrul reuniunii Parlamentului European, doi eurodeputați din România au cerut UE ca împreună cu Ucraina să accepte și aderarea R. Moldova.

Președinta Maia Sandu a anunțat, pe 3 martie, că Republica Moldova depune cererea de aderare la Uniunea Europeană. Documentul a fost semnat în fața presei de către șefa statului, președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Natalia Gavrilița.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

kremlin.ru

Putin a semnat legea care-i permită să folosească armata pentru „protejarea” rușilor arestați peste hotare

Vladimir Putin a semnat luni, 25 mai, legea care permite președintelui Federației Ruse să folosească armata pentru „a proteja” cetățenii ruși arestați în străinătate.

Conform noii legi, Federația Rusă va putea de acum să mobilizeze armata pentru „protejarea cetățenilor ruși arestați sau supuși urmăririi penale” în străinătate, în baza deciziilor instanțelor străine. Este vorba, de exemplu, despre deciziile Curții Penale Internaționale, care a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin în 2023.

În februarie 2022, cu puțin timp înainte de declanșarea invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, Vladimir Putin a obținut deja dreptul de a utiliza forțele armate ale Rusiei în afara țării. Decizia a fost adoptată atunci de Consiliul Federației, notează Meduza.

***

Amintim că, pe 15 mai, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care locuitorii din regiunea transnistreană pot obține cetățenia rusă fără a respecta condițiile generale impuse cetățenilor străini, cum ar fi reședința permanentă pe teritoriul Rusiei timp de cinci ani, cunoașterea limbii ruse și cunoașterea istoriei Rusiei. Aceștia vor putea depune cererea direct la consulatele și reprezentanțele diplomatice ale Rusiei.

În reacție, prim-ministrul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Kremlinului ar putea avea drept scop recrutarea de noi militari pentru războiul din Ucraina. El a mai spus că autoritățile de la Chișinău vor discuta măsurile care trebuie întreprinse după decretul semnat de Putin și nu exclude convocarea ambasadorului desemnat al Federației Ruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: