Partidul Politic „Șansă”/Facebook

Liderul „Șansă” avertizează, înainte ca CEC să-i decidă soarta: „Guvernarea va fugi, dar voi veți răspunde”. Reacția PAS

Alexei Lungu, liderul Partidului „Șansă” – formațiune politică afiliată și susținută de fugarul Ilan Șor în alegerile din 5 noiembrie – susține că membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) ar fi supuși unor presiuni fără precedent din partea guvernării. Mai exact, spune el, autoritățile ar căuta orice mijloc pentru a scoate partidul din cursa electorală. Declarația a fost făcută în contextul în care Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a expediat o sesizare în adresa CEC, în care anunță că deține multe dovezi privind finanțare ilegală a candidaților „Șansă” la șefia primăriilor din Bălți și Orhei – Victoria Șapa și Alexei Lungu – de către „grupul criminal Șor”. Sesizarea urmează a fi examinată la ora 15:00. În reacție, partidul de guvernare, Acțiune și Solidaritate (PAS), a catalogat declarațiile lui Lungu drept „aberații”.

„Funcționari sunt supuși unor presiuni nebune pentru a comite ilegalități împotriva Partidului „Șansă”. Li se cere să găsească orice aberație juridică doar pentru a ne scoate din cursa electorală. Eu și colega mea din Bălți, Victoria Șapa, suntem subiectul unei sesizări la CEC prin care SIS-ul încearcă să avertizeze sau a găsit nu știu ce ilegalități care ar putea avea loc în viitor. Practic SIS-ul devine un fel de baba Vanga care vede ce se va întâmpla peste vreo 4 ani”, a declarat Lungu.

Liderul formațiunii politice, care este vizat direct în sesizarea depusă de SIS la CEC, a avertizat membrii autorității electorale să analizeze ultimele decizii ale Curții Europene pentru Drepturile Omului, în care Moldova a fost condamnată pentru „ilegalitățile comise” și să ia exemplu „de la judecătorii curajoși”, care iau „decizii legale”.

„Fiți vigilenți atunci când luați o decizie. Totul se poate schimba. Într-un an puterea politică va fi altfel și actuala guvernare va fugi, iar voi vei fi cei care veți rămâne aici, acasă, alături de noi, și va trebui să răspundeți pentru aceste crime. Vă chem la curaj. (…) Nu există absolut nimic ilegal în ceea ce face noi. Orice partid face promisiuni electorale. (…) Noi credem în corectitudinea celor de la CEC că își vor face treaba și vor lua o decizie în strictă conformitate cu legea”, a mai declarat el.

Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a catalogat declarațiile lui Lungu drept aberații. Potrivit ei, guvernarea așteaptă rezultate pe dosarele inițiate. „Sunt niște aberații menite să ascundă ilegalitățile comise sistematic în acest partid. Așteptăm finalitate pe toate dosarele”, a declarat Adriana Vlas pentru NM.

Precizăm că SIS a sesizat pe 27 octombrie CEC. Potrivit Serviciului de Securitate, candidații „Șansă” – Victoria Șapa și Alexei Lungu – ar avea intenția de a influența procesul electoral apelând la pârghii de corupere și finanțare ilegală dirijată de „grupul criminal Șor”, prin intermediul așa-numitor „proiecte de infrastructură” și „proiecte sociale” finanțate din exterior de către cetățeanul Federației Ruse și Israelului, Igal Shved, de pe conturile băncii comerciale „Euroasian Bank” din Kazahstan. Detalii despre cine este Igal Shved și sursa „milioanelor” investite în localitățile din Moldova în ajun de alegeri, poți afla AICI.

Potrivit SIS, banii au provenință din Federația Rusă și sunt transferați de către Victor Guțuleac, persoana de încredere a lui Ilan Șor. SIS susține că Guțuleac ar deține un cont în banca din Kazahstan de pe care efectuează transferuri lui Shved. „Este vorba de sume estimate la 65 de milioane de ruble rusești, echivalentul a 654 000 de euro. Gestionarea contului/operațiunilor are loc de la distanță, din Moscova”, se arată în scrisoarea remisă de SIS în adresa CEC. Detalii AICI.

Precizăm că textul sesizării SIS a fost făcut public pe 30 octombrie de portalul Ziarul Național. Contactat de NM, SIS nu a confirmat autenticitatea actului. CEC urma să examineze sesizarea SIS pe 30 octombrie, ora 14:00, în ședință extraordinară. Cu puțin timp însă de începerea ședinței, CEC a anunțat că amână întrunirea pentru ora 15:00.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Vasile Bolea

„Nu-ți place de Putin, dar nu te răzbuna pe Pușkin!” Reacții la decizia de închidere a Centrului rus de cultură

Decizia Guvernului de a susține denunțarea acordului cu Federația Rusă, în baza căruia funcționează Centrul Rus de Cultură, a stârnit reacții. Unii au numit decizia „demonstrativă” și „spectacol pentru rapoarte și jocuri politice”. Alții au criticat pozițiile celor care nu sunt de acord cu denunțarea acordului, iar, „pentru a potoli isteria din jurul închiderii centrului”, au propus un compromis. Pe de altă parte, ministrul Culturii susține că „reacția exagerată a partidelor din opoziție arată foarte clar căror interese servesc”. NewsMaker a adunat reacțiile la acest subiect.

Vasile Tarlev, deputat neafiliat și lider al Partidului „Viitorul Moldovei”, a declarat că închiderea Centrului cultural rus „nu va aduce nimic bun Moldovei”.

„Această decizie nu întărește statul, ci doar adâncește diviziunile și neîncrederea în cadrul societății. Căci legăturile culturale, oricare ar fi ele, sunt întotdeauna poduri între popoare, nu ziduri. (…) S-a gândit cineva cum astfel de măsuri, de exemplu, vor afecta problema reintegrării țării? Nu este un secret că Moscova, de-a lungul tuturor acestor ani, a jucat un rol important în asigurarea păcii pe Nistru. Rupând aceste legături, riscăm să pierdem puțina încredere care s-a reușit a fi păstrată între maluri”, a scris Tarlev pe Facebook.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a reacționat la declarația lui Tarlev, care a spus că „Moscova, de-a lungul tuturor acestor ani, a jucat un rol important în asigurarea păcii pe Nistru”. „Adică țara care a ocupat o parte a Moldovei în 1992 și timp de trei decenii refuză să-și retragă trupele se dovedește a „fi jucat un rol important în menținerea păcii”. Logica este impecabilă: hoțul care ți-a scos portofelul din buzunar este cel mai bun garant al ordinii în autobuz”, a comunicat ex-președintele Curții Constituționale.

Tănase a spus că „pentru a potoli isteria din jurul închiderii centrului, s-ar putea propune un compromis”. „Ca prim-ministrul Alexandru Munteanu să jure pe Biblie că îl va redeschide imediat – de îndată ce toate canalele de televiziune rusești vor difuza „Lacul lebedelor” timp de o săptămână consecutivă. Iar la redeschidere să fie invitați adevărați reprezentanți ai culturii ruse — Dmitri Bîkov, Boris Akunin, Andrei Makarevici, Alexandr Nevzorov, Tamara Eidelman, Marat Gelman, Matvei Ganapolski, Ksenia Larina, Artemi Troițki, Roman Dobrohotov. Altfel nu va merge. Sau, cum ar spune însuși Viktor Anatolievici Șenderovici, — asta nu e cultură, ci KGB cu balalaică”, a adăugat Tănase.

Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin, a calificat drept „scandaloasă” decizia autorităților de a denunța acordul cu Rusia.

„”Motivele” pentru închiderea Casei Ruse, prezentate de noul ministru al Culturii, Cristian Jardan, impresionează prin lipsa de dovezi. (…) Este suficient să arunci o privire asupra programului de evenimente organizate de Centru pentru a te convinge de lipsa totală de temei a unor asemenea „argumente”. Lecturi din Pușkin și Esenin; seri muzicale dedicate creației lui Glinka, Musorgski, Ceaikovski; discuții despre opera lui Vîsoțki; analiza cererilor de burse ale elevilor moldoveni care visează să studieze în universități ruse… Ce dintre toate acestea ar putea reprezenta o amenințare pentru securitatea „informațională și nu numai” a Republicii Moldova? (…) Nu-ți place de Putin, dar nu te răzbuna pe Pușkin!”, a menționat partidul. PCRM a mai declarat că își exprimă „protestul ferm față de decizia guvernului”.

În timpul unei emisiuni la Moldova 1, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că acest centru „în ultimii ani, din păcate, s-a transformat într-un instrument de propagandă a Kremlinului, lucru recunoscut în mai multe state, în special în cele din Uniunea Europeană, chiar și la nivelul Uniunii Europene”. Ministrul a mai spus că „reacția exagerată a partidelor din opoziție” față de închiderea acestuia „arată foarte clar căror interese servesc”.

Fostul deputat Vasile Bolea, apropiat politicianului fugar Ilan Șor, a numit procesul de închidere o „acțiune demonstrativă”.

„Guvernul continuă linia Maiei Sandu, unde Rusia este, ca de obicei, vinovată de toate necazurile țării. O formulă convenabilă, nu-i așa? Pentru un raport despre „măsuri decisive” este suficient să închizi ceva rusesc – ceva ce a funcționat în Republica Moldova timp de mulți ani, cu mult înainte de venirea actualilor „deținători ai puterii”. „Casa Rusă” din Chișinău înseamnă prelegeri, expoziții, concerte, proiecte culturale comune, dialog viu între oameni. Astăzi, toate acestea sunt brusc declarate „instrument al războiului hibrid”. (…) Cultura nu este o armă, ci o punte între popoare. Distrugând asemenea legături, autoritățile nu elimină prezența rusă, ci propria lor șansă de a fi înțelese și respectate. Asta nu este patriotism, ci doar spectacol pentru rapoarte și jocuri politice”, a scris Bolea.

A reacționat și Ilan Șor, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia. 

„Dacă partenerii lui Sandu ar rezolva problemele reale la fel de înverșunat cum luptă cu tot ce este rusesc, Moldova ar fi devenit deja un paradis pe pământ”, a declarat acesta.

***

Guvernul Republicii Moldova a aprobat și a înaintat Parlamentului spre examinare proiectul de lege pentru denunțarea acordului cu Federația Rusă, în baza căruia funcționează Centrul rus de cultură și știință din Chișinău. 

Acordul dintre Guvernul R. Moldova și Guvernul Rusiei privind înființarea și funcționarea centrelor culturale a fost semnat la Moscova pe 30 octombrie 1998 și a intrat în vigoare pe 4 iulie 2001. În baza acestui acord, în anul 2009 a fost înființat Centrul rus de cultură și știință din Chișinău, instituție aflată sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse. Potrivit Ministerului Culturii, centrul este finanțat și gestionat de Agenția Federală Rossotrudnicestvo, structură aflată în subordinea directă a președinției Federației Ruse și administrată de Ministerul rus al Afacerilor Externe. Agenția se află sub sancțiuni internaționale. 

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că „aceste centre nu reprezintă cultura rusă, dar agresiunea rusă”. El a mai spus că nu vede eventuale riscuri ca urmare a deciziei Chișinăului privind acest acord. 

Ambasada Rusiei în Moldova a numit „greșită” decizia Guvernului. Potrivit ambasadei, activitatea Centrului se desfășoară „în conformitate cu legislația locală”. Potrivit ambasadei, în cazul unei decizii finale a Chișinăului, va fi extinsă „gama de activități culturale desfășurate direct de către ambasada Rusiei”. 

Între timp, deputatul socialist Vlad Batrîncea a anunțat că PSRM va „ataca juridic” proiectul de hotărâre cu privire la denunțarea acordului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: