parlament.md

Liliana Vițu-Eșanu este noua președintă a Consiliului Audiovizualului

Liliana Vițu-Eșanu a fost aleasă președintă a Consiliului Audiovizualului (CA), iar vicepreședintă a autorității a devenit Aneta Gonța. Alegerea conducerii CA a avut loc prin vot secret, în cadrul ședinței din 16 decembrie. Ambele candidaturi au fost votate cu unanimitate de voturi.

Candidura Lilianei Vițu-Eșanu a fost propusă de patru membri CA, primul fiind Eugeniu Rîbca. Tot el a propus-o pe Aneta Gonța pentru funcția de vicepreședintă a instituției, comunică media-azi.md.

În cadrul ședinței, Liliana Vițu-Eșanu a declarat că își dorește restabilirea încrederii publicului în autoritate. „În primul rând, încrederea că această instituție poate să aplice Codul de o manieră corectă, poate să acționeze astfel încât să contribuie la dezvoltarea presei autohtone în special, la crearea condițiilor pentru dezvoltarea presei în Republica Moldova. La fel, să protejeze spațiul informațional, să vină cu acțiuni care să elimine pe parcurs distorsiunile, decalajele în problemele care există în ceea ce privește publicitatea, măsurarea audienței, transparența proprietății”, a declarat ea.

Aneta Gonța a menționat că va atrage atenția asupra micromanagementului instituției și ca CA să fie garantul interesului public în domeniul audiovizualului.

Liliana Vițu este absolventă a facultății de Jurnalism din Chișinău, a urmat masteratul în Studii Europene Moderne la Universitatea Metropolitana din Londra. A activat la Publika TV, a fost reporter al BBC la Chișinău (1998-2004), și la Institutul Republican Internațional. De asemenea, a deținut funcția de directoar al Departamentului Ştiri la postul de televiziune „Moldova 1”.

A fost coordonator pe comunicare la Fundația Eurasia, reprezentanța din Moldova și ofițer de presă la Ambasada Marii Britanii la Chișinău. Este cunoscută ca expert media, fiind coautoare a unor rapoarte ale Freedom House cu privire la mass media moldovenească. De asemenea, a fost purtătoare de cuvânt a ex-premierului Iurie Leancă. În 2001, Clubul de presă de la Chișinău a desemnat-o printre cei mai buni zece jurnaliști din R. Moldova. Liliana Vițu este soția lui Mircea Eșanu, șeful Agenției Servicii Publice.

Aneta Gonța a fost propusă de organizații ale societății civile. Este cercetătoare media, formatoare în domeniul educației media, jurnalistă. A avut colaborări cu Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Programul Mass-media al Fundației Soros-Moldova, Agora Francophone și altele.

În perioada 2019-2020, a fost directoarea Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. Din 2018 activează în calitate de vicepreședintă a secției Moldova a Uniunii Presei Francofone. 14 ani a fost lectoră la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a USM. A fost expertă în mai multe proiecte privind monitorizarea conținutului media online, TV, a implementării Acordului de Asociere UE-RM, la CJI, API, Fundația Soros-Moldova.

Aneta Gonța este doctorandă în Politologie, deține diploma de magistră în Jurnalism și Științe ale Comunicării, iar licența a obținut-o în domeniul Relaţiilor internaţionale.

***

Potrivit Codului serviciilor media audiovizuale, CA este condus de un preşedinte şi de un vicepreşedinte aleşi prin vot secret de cel puţin cinci membri ai Consiliului. Preşedintele CA  convoacă şi prezidează şedinţele, semnează deciziile şi alte acte emise de autoritate, asigură gestionarea alocaţiilor bugetare, numeşte şi eliberează din funcţie personalul aparatului, prezintă Parlamentului raportul anual de activitate, reprezintă Consiliul Audiovizualului în relaţiile cu autorităţile publice, cu persoanele juridice, precum şi în relaţiile internaţionale și reprezintă Republica Moldova în organizaţii internaţionale pe aspecte ce ţin de serviciile media audiovizuale.

Preşedintele şi vicepreşedintele CA pot fi demişi, prin vot secret, la propunerea a trei membri şi cu votul a cel puţin cinci membri ai Consiliului Audiovizualului.

Noua componență a CA a fost desemnată de Parlament pe 3 decembrie, după ce precedenta a fost demisă in corpore în urma respingerii raportului de activitate pentru anul 2020, drept urmare a mai mutor modificări operate în legislație.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De la 40 de municipalități la „continuitate”. Tofan, despre reforma administrativ-teritorială: A ajuns departe, ar fi o nebunie să o schimbăm

Prim-ministrul desemnat Vasile Tofan spune că nu va modifica radical reforma administrativ-teritorială inițiată de actualul Guvern, deși susține că și-ar fi dorit o abordare mai ambițioasă. Acesta a declarat că procesul a ajuns într-o etapă avansată, iar schimbarea fundamentală a direcției în acest moment ar fi „o nebunie”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 11 iulie.

Am promovat o altă viziune pentru reforma administrativ-teritorială. Guvernul precedent a mers cu o altă formulă. Suntem astăzi la 11 iulie, foarte aproape de termenii limită. Și acum, ca un om pragmatic înțeleg: mașinăria asta a statului nu poate fi schimbată într-un moment și să vină cineva, un deștept ca mine, și să spună „Stai, că sunteți proști. Ați greșit și trebuie să facem invers”. Nu lucrează lucrurile așa și ar fi o nebunie să o spun. Eu totuși sunt un om responsabil, un om pragmatic. Da, nu sunt întrutotul de acord cu această abordare. Mi-am dorit o reformă mai ambițioasă, mai curajoasă. Dar astăzi, la 11 iulie, ținând cont de faptul cât de departe a ajuns această reformă, ar fi o nebunie totală să o schimbăm radical în altă parte. Cred că lumea ne-ar lua în furci. De asta intenționez să mă focusez mai mult pe continuitate și, unde este posibil, să încercăm să reparăm anumite lucruri”, a declarat Vasile Tofan.

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a lansat oficial reforma administrativ-teritorială, considerată una dintre cele mai complexe reforme asumate de actuala guvernare. Aceasta prevede reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale.

În cadrul procesului de amalgamare voluntară, Guvernul a stabilit că o unitate administrativ-teritorială nou creată trebuie să aibă cel puțin 3 000 de locuitori, cu o posibilă abatere de până la 10% în anumite situații. Totodată, distanța dintre centrul administrativ și oricare dintre localitățile componente nu trebuie să depășească 25 de kilometri sau 30 de minute de deplasare.

De cealaltă parte, Vasile Tofan a prezentat în martie propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale. Aceasta prevedea, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: