Moldova.org

Lista celor mai sancționate țări din lume

În contextul actual, Rusia a devenit țara cea mai sancționată din lume și înregistrează în acest moment 5581 de sancțiuni active. Conform statisticilor Castellum.AI, potrivit Forbes.ro, decizia președintelui Putin de a invada Ucraina a făcut ca Rusia să primească titulatura de cea mai sancționată țară din lume.

Datele demonstrează că, dacă înainte de 22 februarie, Rusia însumase 2.754 de sancțiuni, după acea zi și până în prezent, statul condus de Vladimir Putin a mai primit alte 2.827 de sancțiuni, ajungând în prezent la 5.581 de sancțiuni active.

Printre statele care au impus sancțiuni Rusiei se numără: SUA, Elveția, Marea Britanie, Japonia, dar și multe țări-membre ale Uniunii Europene.

Cele mai multe restricții primite vin de la autoritățile din Elveția, oficialii UE, și Franța, cu, respectiv, 568, 516 și 512 sancțiuni. Majoritatea acestor restricții țintesc în special persoanele fizice, cu 366 din cele 2.827 de sancțiuni adresate entităților juridice. Nu sunt incluse în această statistică și sancțiunile impuse anumitor sectoare cum ar fi embargo-urile cu privire la comerțul gazelor naturale și petrolului.

La aceste sancțiuni directe se adaugă și deciziile celor peste 300 de companii internaționale care și-au oprit parțial sau total operațiunile în Rusia, susțin cercetătorii de la Yale School of Management. Printre acestea sunt amintite companiile: Adidas, Google, Disney, Exxon sau Volkswagen.

Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, cea mai sancționată țară din istorie la nivel mondial a fost de departe Iranul. Aceasta a primit 3.616 de sancțiuni active din partea SUA, ONU, UE și din partea altor țări, precum Australia, Canada, India și Israel.

Cel de-al treilea cel mai sancționat stat din lume este Siria, iar restricțiile au fost primite de această țară, în special din cauza evenimentelor din 2011, odată cu declanșarea războiului civil care a condus la o criză umanitară fără precedent.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova a intrat oficial în stare de urgență energetică și hidrologică. Ce măsuri au adoptat autoritățile

Republica Moldova a intrat oficial, începând de astăzi, 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Odată cu intrarea în vigoare a regimului special, autoritățile au instituit măsuri de economisire a energiei electrice și a apei, au limitat exporturile de carburanți pentru protejarea stocurilor interne și au stabilit prioritatea alimentării cu energie electrică pentru instituțiile medicale, serviciile de urgență și infrastructura critică.

Comisia Națională de Management al Crizelor (CNMC), convocată în ședință pe 25 septembrie, a decis că instituțiile medicale, serviciile de urgență și infrastructura critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie electrică. Totodată, va fi majorată, în limita posibilităților tehnice, producerea energiei electrice în țară, iar în intervalul orar 18:00–22:00 capacitățile disponibile pentru exportul energiei electrice vor fi limitate. În cazul unui deficit care nu poate fi acoperit comercial, operatorul de transport și sistem Moldelectrica va putea solicita ajutor de urgență din statele vecine.

Autoritățile au aprobat și măsuri pentru menținerea aprovizionării cu carburanți. Transporturile de produse petroliere vor avea prioritate pe calea ferată și la punctele de trecere a frontierei, iar exportul și reexportul benzinei și motorinei din Portul Internațional Liber Giurgiulești vor fi limitate pentru protejarea stocurilor interne.

De asemenea, începând de astăzi sunt aplicate măsuri de reducere a consumului de energie electrică, în special în orele de vârf, între 06:00–09:00 și 18:00–22:00. În clădirile publice și unitățile comerciale iluminatul interior va fi redus cu cel puțin 30%, acolo unde este posibil, iar iluminatul decorativ, arhitectural și publicitar va fi deconectat. Întreprinderile cu consum ridicat de energie sunt obligate să desfășoare procesele energofage în afara intervalelor de consum maxim.

Totodată, autoritățile publice centrale și locale vor reduce cu cel puțin 20% consumul instituțional de carburanți și cu cel puțin 50% consumul de energie electrică pentru iluminatul public, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În sectorul hidrologic, Ministerul Mediului va coordona răspunsul la criza provocată de nivelul și debitele scăzute ale râurilor Nistru și Prut. Situația resurselor de apă va fi monitorizată zilnic, iar în cazul agravării acesteia, apa disponibilă va fi utilizată cu prioritate pentru consumul populației, instituțiile medicale și sociale, serviciile de urgență și infrastructura critică.

Pe durata stării de urgență este interzisă captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare. De asemenea, apa potabilă din sistemele publice și apa captată din surse de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor și a clădirilor, umplerea piscinelor sau alimentarea fântânilor arteziene decorative.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: