Moldova.org

Lista celor mai sancționate țări din lume

În contextul actual, Rusia a devenit țara cea mai sancționată din lume și înregistrează în acest moment 5581 de sancțiuni active. Conform statisticilor Castellum.AI, potrivit Forbes.ro, decizia președintelui Putin de a invada Ucraina a făcut ca Rusia să primească titulatura de cea mai sancționată țară din lume.

Datele demonstrează că, dacă înainte de 22 februarie, Rusia însumase 2.754 de sancțiuni, după acea zi și până în prezent, statul condus de Vladimir Putin a mai primit alte 2.827 de sancțiuni, ajungând în prezent la 5.581 de sancțiuni active.

Printre statele care au impus sancțiuni Rusiei se numără: SUA, Elveția, Marea Britanie, Japonia, dar și multe țări-membre ale Uniunii Europene.

Cele mai multe restricții primite vin de la autoritățile din Elveția, oficialii UE, și Franța, cu, respectiv, 568, 516 și 512 sancțiuni. Majoritatea acestor restricții țintesc în special persoanele fizice, cu 366 din cele 2.827 de sancțiuni adresate entităților juridice. Nu sunt incluse în această statistică și sancțiunile impuse anumitor sectoare cum ar fi embargo-urile cu privire la comerțul gazelor naturale și petrolului.

La aceste sancțiuni directe se adaugă și deciziile celor peste 300 de companii internaționale care și-au oprit parțial sau total operațiunile în Rusia, susțin cercetătorii de la Yale School of Management. Printre acestea sunt amintite companiile: Adidas, Google, Disney, Exxon sau Volkswagen.

Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, cea mai sancționată țară din istorie la nivel mondial a fost de departe Iranul. Aceasta a primit 3.616 de sancțiuni active din partea SUA, ONU, UE și din partea altor țări, precum Australia, Canada, India și Israel.

Cel de-al treilea cel mai sancționat stat din lume este Siria, iar restricțiile au fost primite de această țară, în special din cauza evenimentelor din 2011, odată cu declanșarea războiului civil care a condus la o criză umanitară fără precedent.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Foto: Igor Grosu

„Știți ce numesc eu traseism?” Grosu respinge afirmația că PAS ar fi „convertit” primari din alte partide

Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a respins afirmațiile potrivit cărora formațiunea sa ar fi „convertit” primari din alte partide, convingându-i să treacă în tabăra guvernării. La emisiunea „Realitatea te privește” de la Rlive, Grosu a explicat ce înseamnă pentru el traseismul politic, precizând că este vorba despre situația „când omul este impus să vină” în partid. „Ceea ce nu este cazul nostru”, a adăugat liderul PAS.

În timpul emisiunii, prezentatoarea TV a menționat că, în campania electorală, PAS a fost criticat de unii lideri politici pentru că ar fi „convertit” primarii acestora și i-ar fi convins să treacă în tabăra celor care guvernează.

„N-am convertit nimic. (…) Știți ce face diferența? Marea diferență face atitudinea față de oameni, pentru că dacă tu… da l-ai convins, a venit, a candidat din partea partidului tău, a folosit sigla și așa mai departe, după care l-ai uitat, atunci nu aștepta de la omul acesta că el… el, da se consideră acolo, că a figurat pe lista ta, oamenii trebuie permanent… cu ei trebuie de comunicat. Ai o soluție imediată – o aplici; nu ai, o înțelegi și îi spui: „Domn primar, acum o soluție n-avem”, a comunicat Grosu.

În contextul discuțiilor despre primari, Grosu a explicat ce înseamnă pentru el traseismul politic. Precizarea a fost făcută după ce prezentatoarea a afirmat: „Un primar a ajuns să reprezinte cam toate partidele care au fost la guvernare și, atunci, apar anumite dispute”.

„Știți ce numesc eu traseism? Eu numesc traseism atunci când omul este impus, una, să vină. Ceea ce nu este cazul nostru. (…) Forțat da, cu dosare, cum era… „lasă că te punem noi la respect”. Doi – evident că te uiți la calitatea omului și, dacă omul a încălcat legea o dată/de două ori, e o decizie evident pe care noi trebuie să o luăm și să ne uităm. Dacă e un profil de om care are antecedente, are „bube” – scuzați termenul acesta… (…) În cazul acesta e dreptul nostru să spunem: „Nu, mulțumesc. Putem comunica, dar nu mai mult”, a declarat Grosu.

***

În aprilie 2024, Partidul Social Democrat European (PSDE, fostul PDM) anunța că mai mulți membri ai organizației sale din Hîncești, inclusiv 16 primari, au părăsit formațiunea pentru a se alătura PAS. Purtătoarea de cuvânt a PAS a confirmat că cererile de aderare urmau să fie analizate și a subliniat că edilii aderă „din considerente valorice și fără condiții de o parte sau de alta”.

În iulie 2025, în spațiul public a fost publicat un video în care Grosu declara că se întâlnește cu primarii din țară pentru a-i „mobiliza” pentru alegerile parlamentare și a avertizat că, în cazul unui rezultat „prost”, proiectele de infrastructură nu se vor mai realiza. Purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas, a confirmat autenticitatea imaginilor, explicând că afirmațiile lui Grosu vizează menținerea parcursului european și accesul la resurse pentru dezvoltarea localităților. Declarațiile au stârnit critici din partea opoziției, unii acuzând că Grosu „șantajează” primarii, iar alții susținând că PAS „a uitat de valorile de la care a pornit”.

În august, publicația Rise scria că, în urma alegerilor locale din 2023, PAS a obținut cele mai multe primării – 292, dintre care 112 primari au fost aleși anterior pe listele altor partide sau ca independenți. Cei mai mulți provin din fosta formațiune a lui Vladimir Plahotniuc – 43, alții de la socialiști – 19, iar 14 de la Partidul Liberal Democrat. În plus, 29 de independenți din 2019 s-au alăturat PAS în 2023. Rise mai nota că „de la ultimele alegeri până în prezent, alți 32 de primari aleși ca independenți sau din partea altor formațiuni, au trecut în tabăra PAS”.

La ședința noului Parlament, pe 22 octombrie, Igor Grosu a spus că a telefonat mai mult de jumătate dintre primarii Republicii Moldova pentru a le mulțumi pentru buna organizare a alegerilor parlamentare. Ulterior, în timpul unei emisiuni TV, Grosu a recomandat liderilor de partide să-și sune primarii nu doar în campania electorală, ci și după aceasta: „Eu întâi îi telefonez pe ai mei. (…) Și doi, îi telefonez pe alții”, adăugând că „mai surprinși și mai bucuroși erau cei care nu erau de la PAS”.

Amintim că, în septembrie 2023, Grosu anunța că deputații lucrează asupra Codului Parlamentului, care să sancționeze traseismul politic. Potrivit Rise, chiar dacă a fost elaborat un asemenea Cod, proiectul nu a ajuns să fie dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: