Sergiu Litvinenco

Litvinenco a discutat cu ministrul Justiției din Franța despre un acord bilateral privind recuperarea bunurilor infracționale

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a avut o întrevedere cu omologul său francez, Éric Dupond-Moretti. Întrevederea a avut loc în cadrul participării la Paris la cea de-a treia ediție a „Platformei de sprijin a Republicii Moldova”. Oficialii au discutat inclusiv despre un posibil acord bilateral între Moldova și Franța în domeniul recuperării bunurilor infracționale.

În cadrul întrevederii, Sergiu Litvinenco a prezentat agenda reformelor din domeniul justiției și, respectiv, dificultățile întâmpinate în procesul de implementare a acestora.

„Am discutat și asupra subiectelor ce vizează nemijlocit direcțiile și necesitățile specifice de cooperare pe segmentul justiției cum sunt: semnarea unui Acord bilateral între Franța și Republica Moldova privind recuperarea bunurilor infracționale; realizarea mai multor schimburi de experiență între instituțiile de drept franceze și cele din Republica Moldova, ce țin de activitatea organelor de auto-administrare în justiție, activitatea de investigare a cazurilor, precum și de eficientizare a procedurilor prin intermediul comisiilor rogatorii”, a afirmat ministrul Sergiu Litvinenco.

De asemenea, oficialii au avut un schimb de opinii cu privire la decizia recentă a autorităților SUA de a impune sancțiuni oligarhilor Șor și Plahotniuc, precum și despre inițiativa de a elabora „Legea Magnitsky”, respectiv despre impactul și importanța unei astfel de legi nu doar la nivel național, ci și internațional.

La finalul întrevederii, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a exprimat înalte aprecieri și mulțumiri pentru suportul oferit de statul francez Republicii Moldova. De asemenea, a lansat invitația către ministrul Dupond-Moretti de a vizita Republica Moldova, pentru continuarea și dezvoltarea colaborării pe segmentul justiției.

Amintim că, pe teritoriul Republicii Franceze a fost inițiată o procedură judiciară în privința unor cetățeni ai Republicii Moldova. Totodată, autoritățile franceze au aplicat sechestru în privința unui imobil care se prezumă a fi achiziționat din banii statului moldovean. Guvernul Republicii Moldova a aprobat, pe 26 octombrie, în cadrul ședinței cabinetului de miniștri, alocarea sumei de 35 000 mii de euro pentru ca un cabinet de avocați din Franța împreună cu un birou de avocați din Moldova să reprezinte interesele statului nostru în cauza penală.

În mai 2022, președinta țării Maia Sandu declara că a discutat cu omologul ei francez Emmanuel Macron despre posibilitatea confiscării caselor lui Vladimir Plahotniuc. „Sunt câteva dosare în Franța și se lucrează împreună cu autoritățile de acolo. Ceea ce încercăm să facem este să identificăm proprietățile hoților din Republica Moldova, să le confiscăm și, respectiv, să aducem banii în țară”, a declarat președinta R. Moldova.

***

„Platforma de sprijin a Republicii Moldova”, o inițiativă a Germaniei, Franței și României, este un instrument de susținere a eforturilor autorităților de la Chișinău de a face față provocărilor majore pe care le resimte țara noastră în plan energetic, socio-economic și umanitar, pe fundalul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. 

Președintele Emmanuel Macron a anunțat că Moldova va primi peste 100 de milioane de euro în ajutoare internaționale noi pentru a face față consecințelor războiului din Ucraina.

Din acest nou pachet financiar, zece milioane de euro vor fi alocate până la sfârșitul anului sub formă de granturi pe lângă Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), Programului Alimentar Mondial (PAM) și UNICEF, a precizat Macron.

La fel, Marea Britanie a anunțat o contribuție umanitară – inclusiv 29,45 milioane lire sterline la nivel regional și 10,8 milioane lire sterline direct către Moldova – pentru a-i ajuta pe refugiații afectați de criză și familiile lor gazdă din Republica Moldova.

La începutul anului 2023, în spitalele din Moldova vor fi livrate generatoare de mare putere. Agenția Franceză de Dezvoltare (AFD) va aloca pe deasupra Moldovei 90 de milioane de euro în perioada 2023-2024, notează Radio Europa Liberă.

Prima conferinţă a în sprijinul Republicii Moldova a avut loc la Berlin în aprilie, iar a doua la Bucureşti în iulie. S-au adunat în total 600 de milioane de euro pentru asistență. Următoarea reuniune similară va avea loc anul viitor, la Chişinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NM Espresso: Avionul lui Zelenski «aproape de a se ciocni» cu o dronă, Moscovei i s-a cerut «să nu se bage» în treburile Moldovei, iar Dodon a fost numit «explozibil propagandistic»

Reforma fiscală

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul politicii fiscale și bugetarepentru anul 2027, care, în virtutea modificărilor fiscale substanțiale, a fost deja numit reformă fiscală. Ministerul Finanțelor intenționează să colecteze, datorită acesteia, peste 5 miliarde de lei suplimentar la buget și susține că modificările propuse vor «stimula investițiile».

În Parlament, proiectul a fost discutat timp de patru ore. Opoziția l-a criticat, promițând să prezinte amendamente pentru lectura a doua.


Scandal în Parlament

La aceeași ședință a Parlamentului, între deputați s-a iscat o dispută care a depășit limitele bunei-cuviințe. Motivul a fost refuzul fracțiunii PAS de a susține inițiativa «Partidului Nostru» de a institui în Moldova Ziua comemorării victimelor violenței domestice. PAS a declarat că o astfel de zi ar fi doar un gest simbolic. Liderul «Partidului Nostru», Renato Usatîi, a calificat drept «un p****ț total» situația creată.

Usatîi a mai declarat că femeile care locuiesc acasă cu un «Rambo» și nu primesc ajutor din partea poliției îi pot scrie lui direct. Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a răspuns că astfel de declarații «ridiculizează violența».


Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a calificat drept «fake»informația apărută online potrivit căreia deputatul Alexandr Stoianoglo, care a anunțat recent că intenționează să candideze la funcția de bașcan al Găgăuziei, va fi candidatul PAS. Grosu a declarat că PAS încă nu a decis dacă va participa, în general, la aceste alegeri.


Transnistria: apeluri și declarații

Liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski, i-a cerut noului șef al Misiunii OSCEîn Moldova, Christopher Smith, «să depună maximum de eforturi» pentru reluarea negocierilor cu Chișinăul, care «nu propune alternative formatului de negocieri 5+2».

Activistul transnistrean Ghenadi Ciorba i-a cerut ambasadorului Rusiei, Oleg Ozerov, «să nu se bage» în treburile interne ale Moldovei și a criticat declarațiile Moscovei privind disponibilitatea de a «apăra» locuitorii Transnistriei.

Între timp, Asociația Promo-LEX a declarat că în Transnistria tot mai mulți copii, în special din familii vulnerabile, sunt înscriși în școli militare pentru ca ulterior să fie obligați să lucreze în structurile de forță ale «regimului ilegal de la Tiraspol». Asociația a îndemnat organizațiile internaționale să reacționeze la «militarizarea minorilor».


Protest la Bender

La Bender a avut loc, în ajun, un protest împotriva politicii fiscale a Chișinăuluiaplicată întreprinderilor transnistrene. Participanții au calificat această politică drept «jefuirea poporului transnistrean». Biroul de reintegrare a calificat acțiunea drept «regizată».


Avionul lui Zelenski și drona

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Stere, a declarat că avionul lui Vladimir Zelenski «aproape s-a ciocnit cu o dronă» la decolarea din Chișinău. Autoritățile Moldovei au comunicat că decolarea avionului a fost întârziată după depistarea unei drone rusești în spațiul aerian al țării. Acestea au mai precizat că drona a explodat în urma prăbușirii, la 160 de kilometri de aeroportul din Chișinău, după care decolarea a fost autorizată.


Pe scurt

În Moldova, până pe 17 septembrie, este așteptată creșterea fluxului de pasageri și a traficului din cauza pelerinilor hasidici care se îndreaptă spre Umani, Ucraina.

Igor Grosu, comentând declarația liderului PSRM, Igor Dodon, potrivit căreia la frontieră a fost reținut un cetățean ucrainean care încerca să introducă în Moldova o dronă cu explozibil, l-a numit pe Dodon însuși «explozibil propagandistic».

Ambasada Moldovei în Grecia i-a avertizat pe cetățeni cu privire la anunțurile frauduloase privind locurile de muncă pentru șoferi.

Halterofilul moldovean Dan-Dorin Betca a câștigat trei medalii de aurla Campionatul Mondial Universitar de la Doha.


Șantierele din Chișinău

La Chișinău au început lucrările de extindere a bulevardului Mircea cel Bătrân din sectorul Ciocana. Antreprenorul este o companie din Kazahstan, lucrările vor dura doi ani, iar costul proiectului este de 22,5 milioane de euro.

Primarul Ion Ceban a venit la ceremonia de lansare a proiectului într-un scaun cu rotile.


În Ucraina a fost mobilizat cetățeanul Moldovei Alexei Levința, care deține și cetățenia ucraineană. Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a transmis o notă Ucrainei în legătură cu acest fapt, iar ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că cetățenia multiplă înseamnă nu doar drepturi, ci și «obligații». Detalii — în reportajul video «S-a dus la bunica, dar a ajuns într-o tabără militară».


Agenda zilei, 11 septembrie:

  • 09:00 — Ședința Consiliului Superior al Procurorilor;
  • 15:00 — Ședința CEC;
  • 16:00 — Ședința Consiliului Audiovizualului.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: