Sergiu Litvinenco

Litvinenco a discutat cu ministrul Justiției din Franța despre un acord bilateral privind recuperarea bunurilor infracționale

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a avut o întrevedere cu omologul său francez, Éric Dupond-Moretti. Întrevederea a avut loc în cadrul participării la Paris la cea de-a treia ediție a „Platformei de sprijin a Republicii Moldova”. Oficialii au discutat inclusiv despre un posibil acord bilateral între Moldova și Franța în domeniul recuperării bunurilor infracționale.

În cadrul întrevederii, Sergiu Litvinenco a prezentat agenda reformelor din domeniul justiției și, respectiv, dificultățile întâmpinate în procesul de implementare a acestora.

„Am discutat și asupra subiectelor ce vizează nemijlocit direcțiile și necesitățile specifice de cooperare pe segmentul justiției cum sunt: semnarea unui Acord bilateral între Franța și Republica Moldova privind recuperarea bunurilor infracționale; realizarea mai multor schimburi de experiență între instituțiile de drept franceze și cele din Republica Moldova, ce țin de activitatea organelor de auto-administrare în justiție, activitatea de investigare a cazurilor, precum și de eficientizare a procedurilor prin intermediul comisiilor rogatorii”, a afirmat ministrul Sergiu Litvinenco.

De asemenea, oficialii au avut un schimb de opinii cu privire la decizia recentă a autorităților SUA de a impune sancțiuni oligarhilor Șor și Plahotniuc, precum și despre inițiativa de a elabora „Legea Magnitsky”, respectiv despre impactul și importanța unei astfel de legi nu doar la nivel național, ci și internațional.

La finalul întrevederii, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a exprimat înalte aprecieri și mulțumiri pentru suportul oferit de statul francez Republicii Moldova. De asemenea, a lansat invitația către ministrul Dupond-Moretti de a vizita Republica Moldova, pentru continuarea și dezvoltarea colaborării pe segmentul justiției.

Amintim că, pe teritoriul Republicii Franceze a fost inițiată o procedură judiciară în privința unor cetățeni ai Republicii Moldova. Totodată, autoritățile franceze au aplicat sechestru în privința unui imobil care se prezumă a fi achiziționat din banii statului moldovean. Guvernul Republicii Moldova a aprobat, pe 26 octombrie, în cadrul ședinței cabinetului de miniștri, alocarea sumei de 35 000 mii de euro pentru ca un cabinet de avocați din Franța împreună cu un birou de avocați din Moldova să reprezinte interesele statului nostru în cauza penală.

În mai 2022, președinta țării Maia Sandu declara că a discutat cu omologul ei francez Emmanuel Macron despre posibilitatea confiscării caselor lui Vladimir Plahotniuc. „Sunt câteva dosare în Franța și se lucrează împreună cu autoritățile de acolo. Ceea ce încercăm să facem este să identificăm proprietățile hoților din Republica Moldova, să le confiscăm și, respectiv, să aducem banii în țară”, a declarat președinta R. Moldova.

***

„Platforma de sprijin a Republicii Moldova”, o inițiativă a Germaniei, Franței și României, este un instrument de susținere a eforturilor autorităților de la Chișinău de a face față provocărilor majore pe care le resimte țara noastră în plan energetic, socio-economic și umanitar, pe fundalul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. 

Președintele Emmanuel Macron a anunțat că Moldova va primi peste 100 de milioane de euro în ajutoare internaționale noi pentru a face față consecințelor războiului din Ucraina.

Din acest nou pachet financiar, zece milioane de euro vor fi alocate până la sfârșitul anului sub formă de granturi pe lângă Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), Programului Alimentar Mondial (PAM) și UNICEF, a precizat Macron.

La fel, Marea Britanie a anunțat o contribuție umanitară – inclusiv 29,45 milioane lire sterline la nivel regional și 10,8 milioane lire sterline direct către Moldova – pentru a-i ajuta pe refugiații afectați de criză și familiile lor gazdă din Republica Moldova.

La începutul anului 2023, în spitalele din Moldova vor fi livrate generatoare de mare putere. Agenția Franceză de Dezvoltare (AFD) va aloca pe deasupra Moldovei 90 de milioane de euro în perioada 2023-2024, notează Radio Europa Liberă.

Prima conferinţă a în sprijinul Republicii Moldova a avut loc la Berlin în aprilie, iar a doua la Bucureşti în iulie. S-au adunat în total 600 de milioane de euro pentru asistență. Următoarea reuniune similară va avea loc anul viitor, la Chişinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Munteanu, primul comentariu după ce și-a anunțat demisia: „90% din scenariile care s-au vehiculat nu sunt adevărate” VIDEO

Prim-ministrul interimar Alexandru Munteanu refuză să ofere explicații suplimentare privind motivele demisiei sale, însă susține că „90% din scenariile” vehiculate în spațiul public sunt false. Declarațiile au fost făcute pe 6 iulie, după Mitingul dedicat comemorării victimelor deportărilor regimului comunist.

Întrebat de NewsMaker la ce s-a referit atunci când a scris în mesajul de demisie că valorile sale nu îi mai permit să rămână în fruntea Guvernului, Munteanu a evitat un răspuns direct.

„Am vrut ce am vrut să spun și cred că mă opresc aici. Acum este important să mergem înainte. Eu nu sunt cel care vine cu declarații flatante. Eu înțeleg că se așteaptă la o controversă, la ceva. Pot să vă spun că am încercat să nu mă uit prin rețelele de socializare, dar cu un ochi și din cei ce mi-au spus, cei care s-au uitat, 90 de procente din acele scenarii care s-au vehiculat, nu sunt adevărate. (…) E o istorie mai complicată. Cred că timpul va așeza lucrurile așa cum trebuie să le așeze”, a declarat premierul demisionar.

Întrebat dedacă motivele demisiei țin de conștiința sa, Munteanu a răspuns că nu acceptă „lecții de morală”.

„Conștiința mea este foarte, foarte liniștită. Am făcut ceea ce am trebuit să fac și acum îmi continui datoria, precum și-am spus în mesajul meu. Asigur o tranziție ușoară, profesională. Suntem în proces de integrare europeană. Nu putem să ne permitem să diviem sau să creăm niște situații de controversă. Continuăm să lucrăm. Asta e tot”, a mai declarat acesta.

Solicitat de NM să explice dacă speculațiile potrivit cărora ar fi încercat să facă ordine în instituțiile statului, dar nu i s-ar fi permis, sunt adevărate, Munteanu a refuzat să comenteze: „Eu n-am să comentez acum. Mulțumesc”.

Alexandru Munteanu a precizat pentru jurnaliști că intenționează, în continuare, să se dedice unor proiecte culturale și academice.

Amintim că prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia pe 3 iulie, la scurt timp după o întrevedere, în aceeași zi, cu președinta Maia Sandu, potrivit surselor NewsMaker. În mesajul prin care și-a anunțat plecarea, Munteanu a scris că a ales să demisioneze „în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile” sale.

În aceeași zi, Maia Sandu a declarat că fostul premier „a avut mână liberă” să conducă Guvernul și a respins speculațiile potrivit cărora acesta ar fi plecat din funcție pentru că nu ar fi fost lăsat să combată abuzurile. Potrivit Maiei Sandu, Alexandru Munteanu nu a pus nicio condiție înainte de a pleca din funcție, iar singura obiecție exprimată în discuțiile cu ea a vizat relația interpersonală cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Maia Sandu a anunțat, tot atunci, că va demara consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru, în această săptămână.

Între timp, mai multe formațiuni politice au anunțat deja că nu vor participa la consultările demarate de șefa statului, inclusiv MAN și PSRM.

***

Potrivit Constituției, demisia premierului atrage automat și demisia întregului Guvern. Până la învestirea unui nou Cabinet, Executivul va exercita doar atribuțiile necesare administrării treburilor publice, fără a mai avea un mandat politic deplin.

Guvernul condus de Alexandru Munteanu a fost învestit în funcție la 1 noiembrie 2025, după ce a obținut, cu o zi înainte, votul de încredere al Parlamentului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: