Facebook/Sergey Croitoru

(VIDEO) „Opriți fraudarea alegerilor”. PAS a organizat un protest în fața sediului CEC

Membrii și susținătorii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au organizat un protest în fața sediului Comisiei Electorale Centrale (CEC). Corespondentul NM Alexandra Batanova a transmis live de la fața locului. 

Oamenii au strigat „Nu fraudați”, „CEC, nu călca pe bec!” și „Diaspora e cu noi!”. Unii dintre ei au adus pancarte cu mesajul „Vrem alegeri libere și corecte”, „Oamenii vă văd”. La manifestație sunt prezenți și mai mulți deputați ai PAS, precum Igor Grosu și Sergiu Litvinenco, Galina Sajin și Dan Perciun, dar și fostul ministru al Justiției, Olesea Stamate.

Membrii PAS susțin că președintele Igor Dodon ar utiliza influența sa din cadrul conducerii CEC, pentru a obține al doilea mandat de președinte.

„Numeroase semnături pentru înregistrearea prealabilă în vederea deschiderii unor secții de vot în Rusia sunt false. PAS a cerut CEC să le verifice și anuleze semnăturile false. De asemenea, CEC încearcă, în mod nejustificat, să blocheze finanțarea candidaților de către partide. Un alt risc de fraudare a alegerilor este transportarea organizată și contra bani a alegătorilor din regiunea transnistreană.
Noi cerem respectarea dreptului la vot al tuturor oamenilor din țară și de peste hotare, indiferent că sunt din Vest sau din Est, cu condiția ca aceștia să fie oameni reali!”, au declarat organizatorii protestului.

https://www.facebook.com/partidulpas/videos/387331275610737/

Tot astăzi, echipa Maiei Sandu a depus listele de subscripție în vederea înregistrării sale în calitate de candidat la funcția de președinte.

https://www.facebook.com/newsmakermd/videos/782131839023543/?v=782131839023543&notif_id=1600851928263055&notif_t=live_video_explicit

Pe 7 septembrie, lidera PAS Maia Sandu a declarat că Igor Dodon este pregătit să folosească 2 milioane de euro pentru a falsifica alegerile prezidențiale.

De asemenea, PAS a anunțat că ar fi fost colectate semnături false ale unor persoane, pentru înregistrarea prealabilă în scopul votării pe teritoriul Rusiei. Deputatul Sergiu Litvinenco, pe 10 septembrie, a depus la Procuratura Generală o sesizare privind inițierea investigațiilor, în temeiul bănuielii de fals în acte publice și fals în declarații.

De cealaltă parte, președintele Igor Dodon susține că alegerile prezidențiale nu pot fi fraudate și că oponenții săi se victimizează când susțin de pe acum că scrutinul va fi falsificat. În cadrul ediției din 18 septembrie a platformei online „Președintele răspunde”, șeful statului a declarat că va chema oamenii la protest în cazul în care va trebui apărată „victoria președintelui Igor Dodon”.

Pe 21 septembrie, premierul Ion Chicu  a acuzat că „unii politicieni” atacă Comisia Electorală Centrală și lansează în spațiul public insinuări „neîntemeiate” privind fraudarea alegerilor. Șeful executivului a declarat că a anunțat deja unii ambasadori despre această situație și urmează să o aducă și la cunoștința observatorilor internaționali.

Amintim că alegerile prezidențiale sunt planificate pentru 1 noiembrie. În cadrul scrutinului și-au anunțat intenția de a candida 13 concurenți electorali, însă doar 3 au fost, deocamdată, înregistrați de CEC: Renato Usatîi, Andrei Năstase și Tudor Deliu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: