REUTERS/Vasily Fedosenko

MAE-ul belarus a comentat recunoașterea „independenței” DNR și LNR de către Rusia. Foarte evaziv

Negocieri, îndemn de a se abține de la tensiuni militare, critici față de Occident și „înțelegere” față de decizia părții ruse – cam așa a comentat Ministerul belarus de Externe decizia Kremlinului de a recunoaște independența „Republicilor Populare Donețk și Lugansk” (DNR și LNR). Minskul nu a precizat dacă reunoaște sau nu independența regiunilor.

Ministerul belarus de Externe a publicat pe 22 februarie un comunicat de presă cu privire la decizia lui Vladimir Putin de a recunoaște independența regiunilor separatiste Donețk și Lugansk. Declarația a provocat mai multe semne de întrebare, fiind una destul de evazivă.

Diplomații de la Minsk au menționat „pericolul unui comportament imprudent de către autorități și politicieni din unele țări occidentale”, ceea ce ar provoca „creșterea tensiunilor în regiunea de est a Europei” și „degradarea sistemului de securitate, creat timp de zeci de ani”.

„Tratăm cu respect și înțelegere decizia părții ruse de a recunoaște independența republicilor populare Donețk și Lugansk. Republica Belarus a pledat activ și constant pentru reglementarea pașnică a conflictului din sud-estul Ucrainei. Și acum considerăm căile diplomatice drept metode prioritare și suntem gata să contribuim la acest proces”, se mai arată în declarație.

Reprezentanții instituției au îndemnat „popoarele frățești” să se așeze la masa de negocieri, iar țările din Vest „să înceteze provocările la violență, să nu mai aducă armament în Ucraina și în țările Baltice și să renunțe la sancțiunile ilegale”.

Decizia președintelui rus de a recunoaște „independența” celor două regiuni separatiste din Ucraina a fost susținută doar de Siria, precum și câteva state sud-americane.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: