REUTERS/Vasily Fedosenko

MAE-ul belarus a comentat recunoașterea „independenței” DNR și LNR de către Rusia. Foarte evaziv

Negocieri, îndemn de a se abține de la tensiuni militare, critici față de Occident și „înțelegere” față de decizia părții ruse – cam așa a comentat Ministerul belarus de Externe decizia Kremlinului de a recunoaște independența „Republicilor Populare Donețk și Lugansk” (DNR și LNR). Minskul nu a precizat dacă reunoaște sau nu independența regiunilor.

Ministerul belarus de Externe a publicat pe 22 februarie un comunicat de presă cu privire la decizia lui Vladimir Putin de a recunoaște independența regiunilor separatiste Donețk și Lugansk. Declarația a provocat mai multe semne de întrebare, fiind una destul de evazivă.

Diplomații de la Minsk au menționat „pericolul unui comportament imprudent de către autorități și politicieni din unele țări occidentale”, ceea ce ar provoca „creșterea tensiunilor în regiunea de est a Europei” și „degradarea sistemului de securitate, creat timp de zeci de ani”.

„Tratăm cu respect și înțelegere decizia părții ruse de a recunoaște independența republicilor populare Donețk și Lugansk. Republica Belarus a pledat activ și constant pentru reglementarea pașnică a conflictului din sud-estul Ucrainei. Și acum considerăm căile diplomatice drept metode prioritare și suntem gata să contribuim la acest proces”, se mai arată în declarație.

Reprezentanții instituției au îndemnat „popoarele frățești” să se așeze la masa de negocieri, iar țările din Vest „să înceteze provocările la violență, să nu mai aducă armament în Ucraina și în țările Baltice și să renunțe la sancțiunile ilegale”.

Decizia președintelui rus de a recunoaște „independența” celor două regiuni separatiste din Ucraina a fost susținută doar de Siria, precum și câteva state sud-americane.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Incendiu, război, inflație: cum au rezistat 23 de organizații sociale din Moldova în cei mai dificili 3 ani

„Am pierdut echipamente, dar nu speranța.” Cum arată reziliența reală în economia socială din Moldova

Un raport finanțat de Suedia documentează pentru prima oară în cifre exacte ce s-a întâmplat cu investițiile în economia socială din Republica Moldova între 2022 și 2024. Raportul complet este disponibil gratuit pe impactspace.md.

„Am pierdut echipamente, dar nu speranța.” SRL Eco Life for You din Chișinău descrie astfel supraviețuirea după un incendiu care le-a distrus utilajele. Organizația produce înghețată artizanală cu foști beneficiari ai programelor de reabilitare pentru dependențe și HIV și a continuat după dezastru pentru că, spun reprezentanții ei, „această întreprindere este despre viață.”

Aceasta este una dintre cele 23 de organizații care au răspuns sondajului Strategicus Consulting. Cincisprezece nu au răspuns, nu mai există sau și-au schimbat activitatea. Autorii recunosc explicit că datele disponibile nu permit o estimare completă a impactului sectorului.

Cifrele reale ale unui sector inegal

Veniturile cumulate ale celor 23 de organizații active ating 96,193,861 MDL în 2022-2024. Profitul net agregat este 33,070,026 MDL. Contribuțiile la bugetul public depășesc 12 milioane de lei.

Dar AO Eco-Răzeni din s.Răzeni, r-nul Ialoveni care a fondat serviciul de catering „Floare de cireș”, concentrează singură 56,77% din veniturile totale și 68,61% din profitul net raportat de cele 23 de întreprinderi sociale analizate. Primele trei organizații după performanță financiară, conform raportului produc 94.49% din profitul sectorului. Aproape jumătate din organizații nu raportează profit. Pragul de rentabilitate se atinge după 3-4 ani, cu un ciclu de finanțare de 36 de luni.

Într-un context macroeconomic marcat de criză energetică, inflație și criza refugiaților, mai multe organizații au creat locuri de muncă noi. Raportul numește asta reziliență. O întrebare mai dură: câte ar fi supraviețuit fără finanțarea externă?

Malul stâng, sudul absent

Șase din cele 23 de organizații funcționează pe malul stâng al Nistrului. Raportul le include în statistici, fără să detalieze ce înseamnă concret să construiești o afacere socială în Tiraspol sau Tighina. Sudul Moldovei lipsește complet din harta sectorului, o absență pe care raportul o notează ca prioritate pentru ciclul următor de finanțare.

Ce face diferența

„Suntem ca o familie” și „Aici nu îți e frică să greșești” sunt cele două fraze prin care SRL Credem-Eco din Bălți întreprindere de catering descrie cultura organizațională care explică fluctuația aproape zero a personalului și capacitatea de a mobiliza 65.000 de porții pentru refugiați în 2022.

Raportul confirmă corelația: organizațiile cu plan strategic documentat înregistrează cu 25% mai mult profit și cu 40% mai puțină fluctuație. Doar 30% din sector are un astfel de plan.

Diferența dintre SRL Credem-Eco și Agenția pentru Dezvoltare Regională „Habitat” din Rezina, care operează o spălătorie și raportează pierderi, nu este ghinionul sau lipsa de dedicare. Este structura, planificarea și modelul de business ales de la început.

Datele complete, inclusiv profilurile individuale ale organizațiilor, sunt disponibile pe impactspace.md.

Acest material apare cu sprijinul Fundației Est-Europene din resursele financiare oferite de Suedia. Conținutul acestuia nu reflectă neapărat punctul de vedere al Suediei sau al Fundaţiei Est-Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: