Ediția a șasea a emisiunii „Mai aproape de UE” abordează subiectul „Accesul cetățenilor la apa potabilă”.
Despre serviciile de aprovizionare a oamenilor din satele și orașele Republicii Moldova s-a discutat în cadrul ediției alături de invitații: Viorel Jardan- director ADR Centru, Maria Manole, primar s. Zubrești, r-nul Strășeni, Victor Antoniu, administrator AO Apă Canal, Leova, Angela Cașcaval, președinta AO „Centrul de dezvoltare comunitară integrată”.
UE va participa la prima reuniune formală a Consiliului pentru Pace al președintelui SUA, Donald Trump. Comisia Europeană a anunțat PE 16 februarie că blocul comunitar va fi reprezentat de comisara pentru Mediterană, Dubravka Šuica. Totuși, UE nu se alătură inițiativei.
„Comisara Šuica va călători la Washington D. C. mai târziu în această săptămână. Ea va participa la reuniunea Consiliului pentru Pace pentru partea dedicată în mod specific Gazei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, în cadrul unei conferințe de presă, relatează Politico.
Șefa Executivului UE, Ursula von der Leyen, care a fost invitată la reuniune, nu va participa.
Un alt purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Anouar El Anouni, a declarat că UE mai are „o serie de întrebări” cu privire la elemente din statutul Consiliului, inclusiv privind guvernanța acestuia și compatibilitatea cu Carta ONU. În același timp, el a subliniat că Uniunea Europeană este pregătită să colaboreze cu SUA în ceea ce privește planul de pace pentru Fâșia Gaza.
De asemenea, Pinho a mai spus că participarea Comisiei Europene nu echivalează cu statutul de membru. „Comisia Europeană nu devine membră a Consiliului pentru Pace. Participăm la această reuniune tocmai în virtutea angajamentului nostru de lungă durată în ceea ce privește implementarea armistițiului în Gaza, precum și pentru a lua parte la eforturile internaționale de sprijinire a reconstrucției și redresării postbelice. Ceea ce contează aici este ce poate aduce UE în cadrul discuțiilor. Avem expertiză. Avem deja un sprijin financiar important. Și în acest context dorim să participăm”, a precizat Pinho.
Deși UE, ca instituție, nu va adera la Consiliul pentru Pace, două state membre ale blocului comunitar — Ungaria și Bulgaria — au participat la ceremonia de semnare a statutului acestui organism.
În același timp, prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a declarat recent că Roma s-ar putea alătura în calitate de observator, însă a invocat constrângeri constituționale care ar împiedica o aderare deplină. Iar România și Cipru au anunțat că vor participa la prima reuniune a Consiliului în calitate de observatori.
Precizăm că reuniunea Consiliului pentru Pace va avea loc pe 19 februarie, la Washington.
Consiliul pentru Pace, care este o inițiativă a președintelui SUA, Donald Trump, a fost conceput ca un organism internațional responsabil de supravegherea reconstrucției și tranziției de guvernare a Fâșiei Gaza, după armistițiul încheiat de Israel și gruparea palestiniană Hamas în octombrie 2025. Donald Trump a semnat statutul Consiliului pentru Pace pe 22 ianuarie, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos.
Potrivit Deutsche Welle, Consiliul pentru Pace numără 27 de membri.
Mai multe țări occidentale, inclusiv state din Uniunea Europeană, au fost invitate să se alăture organismului, dar au exprimat scepticism sau rezerve, îngrijorându-se că inițiativa ar putea suprapune sau chiar concura cu rolul ONU.
Două monodrame, două universuri interioare aduse în prim-plan prin forța unui singur actor. Într-un decor minimalist, cele două spectacole transformă scena într-un spațiu al confesiunii și al emoției pure, mizând pe intensitatea interpretării și pe relația directă cu publicul.
ADI
de Constantin CHEIANU
Regia: Diandra GHERGHEL
monodramă +16
Joi, 19 februarie, ora 18.30
„Adolf Hitler” conduce Germania între 1933 – 1945. Un șir de factori, evenimente și idei îi creează personalitatea, transformându-se în figura care a declanşat al Doilea Război Mondial și a înfăptuit exterminarea etniilor în masă. În ultimele zile de război, retras în buncărul personal, își joacă actul final în totală intimitate. Obsedat încă de „complexul oedipian”, care i-a întunecat copilăria, poartă un dialog cu mama lui, unica fiinţă care a avut încredere în steaua lui și care îl alinta Adi. Fără nici o remușcare sau căință, nu realizează dezastrul pe care îl trăiește, nu-l sperie apropierea înfrângerii Germaniei sau apropierea propriului sfârşit, ci continuă să fie fascinat de propriul destin.”
Monospectacol cu Anatol GUZIC!
Durata spectacolului: 90 minute, fără pauză.Bilete disponibile: https://iticket.md/event/adi-19022026
ULTIMA NOAPTE LA MADRID
Adaptare după piesa FEMEILE LUI PICASSO JACQUELINE de Brian McAvera
Regia: Vitalie DRUCEC
#monodramă
Vineri, 20 februarie, ora 18.30
Spectacolul „Ultima Noapte la Madrid” ne redă viața lui Jaqueline Roque, ultima dintre cele șapte soții ale pictorului spaniol Pablo Picasso, despre care acesta spunea că este unica femeie care îl înțelegea.
Prin jocul său de o expresivitate artistică excepțională, actrița Ala Menșicov, reușește să transmită publicului gândurile și trăirea sufletească, plină de tristețe, bucurie și fascinație pe care ultima soție a marelui pictor Pablo Picasso, franțuzoaica Jacqueline Roque a trăit-o împreună cu acest geniu până la sfârșitul vieții lui. Din povestea lui Jacqueline aflăm despre viața zbuciumată, creația impresionantă și caracterul despotic al genialului Pablo Picasso, dar și despre marea dragoste pe care această femeie a trăit-o alături de el și în numele căruia și-a sacrificat viața.
Jaqueline Rocque – Ala MENȘICOV
Durata spectacolului: 90 minute, fără pauză.Bilete disponibile: https://iticket.md/event/ultima-noapte-la-madrid-20022026
Informații despre bilete aflați la casa teatrului – 079 233 833 sau pe Iticket.md.
Vă așteptăm la Teatrul Național „Eugène Ionesco” – teatrul care te iubește!
Un bărbat din raionul Orhei, pentru care a fost solicitată ambulanța în noaptea de 15 spre 16 februarie, a decedat înainte ca echipa medicală să ajungă la fața locului. Ambulanța a rămas blocată în zăpadă, iar medicii, la sosire, au constatat decesul persoanei. Informațiile au fost comunicate de Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP). Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a informat, de asemenea, despre blocarea ambulanței și intervenția la fața locului.
Potrivit IGSU, o ambulanță care se deplasa către un pacient a rămas blocată pe un drum acoperit cu polei și zăpadă în satul Jora de Jos, raionul Orhei. Intervenția a avut loc la ora 01:12, pe 16 februarie. Salvatorii au efectuat lucrări de tractare a ambulanței, transportând echipajul medical până la domiciliul pacientului.
Urmare a raportului IGSU, Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a oferit detalii despre cazul din satul Jora de Sus. Potrivit instituției, dispeceratul de urgență a fost solicitat să intervină la ora 00:30 pentru a acorda asistență unui cetățean de 59 de ani, care suferea de patologie cardiovasculară decompensată, având ca motiv dispneea.
Potrivit CNAMUP, ambulanța a pornit la solicitare la ora 00:33, iar la ora 00:53 a rămas blocată în zăpadă la ieșirea din localitatea Susleni. „Echipa AMU a întreprins imediat măsuri de deblocare prin forțe proprii, utilizând mijloacele disponibile, însă tentativele nu au avut rezultat. Având în vedere imposibilitatea continuării deplasării, la ora 01:09, prin intermediul medicului superior de gardă, a fost solicitat sprijinul echipei de salvatori pentru deblocarea autosanitarei și asigurarea continuării misiunii. Echipa de salvatori a ajuns la fața locului, intervenind pentru deblocarea autosanitarei. La ora 01:48, ambulanța a fost deblocată, iar echipa AMU, însoțită de salvatori, și-a reluat deplasarea spre adresa solicitării”, a declarat instituția.
Conform instituției, la ora 02:00, ambulanța a ajuns la fața locului, însă echipa a constatat decesul persoanei înainte de sosirea acesteia.
Importurile au continuat să domine comerțul exterior al Republica Moldova și în 2025. Datele Biroului Național de Statistică arată că țara a importat aproape de trei ori mai multe mărfuri decât a exportat, ceea ce a dus la un deficit comercial record de 7,14 miliarde de dolari. Deși exporturile au crescut față de 2024 cu 6,4% și au ajuns la 3,78 miliarde de dolari, importurile au avansat mult mai rapid, cu 20,5%, până la 10,92 miliarde de dolari.
Ce a exportat Republica Moldova?
În 2025, majoritatea exporturilor au fost produse autohtone, în valoare de circa 2,98 miliarde de dolari, adică aproape 79% din total. Structura exporturilor a fost dominată de produse agricole și industriale: semințele și fructele oleaginoase au avut cea mai mare pondere, 15,5%, urmate îndeaproape de mașinile și aparatele electrice și componentele lor, cu 15,1%.
Legumele și fructele au reprezentat 11,4%, iar cerealele și produsele pe bază de cereale, împreună cu îmbrăcămintea și accesoriile, câte 8% fiecare. Băuturile alcoolice și nealcoolice au constituit 5,9% din totalul exporturilor.
Reexporturile de mărfuri străine, după prelucrare sau în formă clasică, au însumat 803,7 milioane de dolari, echivalentul a 21% din exporturi.
UE – principala piață de desfacere pentru Moldova
Uniunea Europeană a rămas principala piață de desfacere. În 2025, statele membre au cumpărat mărfuri moldovenești de 2,55 miliarde de dolari, cu 6,8% mai mult decât în anul precedent, ceea ce reprezintă 67,5% din totalul exporturilor.
Livrările către țările CSI au scăzut la 224,2 milioane de dolari, adică 5,9% din total.
La nivel de țări, principalele destinații ale exporturilor au fost România, cu 29% din total, urmată de
Dacă să luăm pe țări, atunci, în 2025, principalele destinații ale exporturilor Moldovei au fost: România (29% din total exporturi), Turcia și Italia cu peste 9 la sută, Cehia 8,2 % iar Ucraina 7,9 la sută.
Lista este continuată de Germania, Bulgaria și Polonia sub 4 %. În Federația Rusă, agenții economici din Moldova au exportat doar 2,8 la sută din mărfuri.
Importurile au crescut cu peste 20%, iar mai mult de jumătate provin din UE
Pe partea de importuri, în 2025 au fost aduse în țară mărfuri în valoare de 10,9 miliarde de dolari, cu 20,5% mai mult decât în 2024. Cea mai mare parte a bunurilor a fost transportată pe cale rutieră, aproape 80% din total. Peste jumătate din importuri au provenit din Uniunea Europeană, în valoare de 5,9 miliarde de dolari, cu o pondere de 54,1%, în creștere față de anul precedent, în timp ce importurile din țările CSI au coborât la 325,5 milioane de dolari, adică 3% din total.
România, China și Ucraina — principalii furnizori de mărfuri
În 2025, cele mai multe importuri ale Republica Moldova au venit din România, care a asigurat 22,7% din total. Au urmat China cu 13,6% și Ucraina cu 10,1%, apoi Turcia, Germania, Italia, Polonia, Franța și Federația Rusă
În structura importurilor au dominat resursele energetice — gazul, produsele petroliere și energia electrică — alături de vehicule, echipamente electrice și industriale, medicamente, produse alimentare, echipamente de telecomunicații, textile și metale.
Deficitul comercial al Republica Moldova s-a adâncit în 2025, ajungând la 7,1 miliarde de dolari. Comparativ cu 2024, acesta a crescut cu 1,6 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o majorare de 29,6%.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Locuitorii satului Tocuz, raionul Căușeni, cer ajutorul autorităților pentru repararea celor 9 km de drum care fac legătura între localitate și traseul central. Oamenii afirmă că porțiunea de drum nu a văzut niciodată asfalt, iar la fiecare picătură de ploaie drumul, acoperit cu prundiș, se transformă în mocirlă. An de an, din această cauză, în zonă au loc zeci de accidente rutiere, iar pe timp de iarnă oamenii sunt nevoiți să apeleze la drumari sau salvatori pentru a putea ieși din sat, relatează Studio-L.
Zilele trecute, un grup de aproximativ 50 de șoferi s-a adunat la ieșirea din localitate pentru a vorbi despre drumul care le pune zilnic viața în pericol.
Cu asemenea nemulțumiri, un grup de locuitori ai satului Tocuz s-a adunat vinerea trecută la ieșirea din localitate. Oamenii spun că, decenii la rând, porțiunea care face legătura între sat și traseul central le-a pus viața în pericol, iar situația din această iarnă depășește toate limitele.
Locuitorii satului Tocuz afirmă că au existat mai multe tentative de reparare a drumului. În ultimii ani, tone de prundiș au fost adăugate pe această porțiune, însă, în lipsa șanțurilor de evacuare a apei și a unor construcții inginerești, eforturile autorităților au fost zadarnice.
Șoferii, care spun că achită an de an mii de lei în impozite, roagă autoritățile să le audă problemele și să asfalteze măcar în 2026 cei nouă kilometri de drum care leagă satul de traseul central.
Primarul satului Tocuz, Alexandru Țurcanu, afirmă că în ultimii ani a depus o serie de sesizări către instituțiile statului pentru ca porțiunea de 9 km și 200 de metri despre care vorbesc sătenii să fie asfaltată, însă toate solicitările s-au ales doar cu promisiuni.
Precizăm că, începând cu anul 2024, autoritățile centrale au demarat reparația capitală pe trei sectoare ale drumului R26 Bender–Căușeni–Cimișlia. Investiția nu a prevăzut însă și reparația tronsonului de 9 km care duce spre satul Tocuz.
