Ediția a șasea a emisiunii „Mai aproape de UE” abordează subiectul „Accesul cetățenilor la apa potabilă”.
Despre serviciile de aprovizionare a oamenilor din satele și orașele Republicii Moldova s-a discutat în cadrul ediției alături de invitații: Viorel Jardan- director ADR Centru, Maria Manole, primar s. Zubrești, r-nul Strășeni, Victor Antoniu, administrator AO Apă Canal, Leova, Angela Cașcaval, președinta AO „Centrul de dezvoltare comunitară integrată”.
Reprezentantul permanent al Rusiei în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Maksim Buiakevici, a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar desfășura o „epurare a spațiului public de orice formă de disidență” și ar încearca „să elimine din competiția electorală potențialii adversari politici ai guvernării”. Declarațiile au fost făcute pe 24 iulie, în cadrul ședinței Consiliului Permanent al OSCE, dar un comunicat despre eveniment a fost publicat pe pagina Ministerului rus de Externe pe 30 iulie.
„Asistăm din nou la încercarea unor țări de a folosi tribuna Consiliului Permanent pentru a spăla imaginea guvernului condus de Maia Sandu și a justifica abuzurile sale, îndreptate în primul rând spre lichidarea oricărei forme de disidență în țară. Scopul pașilor întreprinși de Chișinău este evident – pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare, să curețe câmpul politic de potențialii concurenți”, a declarat oficialul rus.
Buiakevici a invocat cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și ai deputaților Marina Tauber și Alexandr Nesterovschi, despre care spune că ar fi victime ale unor „represalii politice”.
Oficialul rus a mai acuzat autoritățile de la Chișinău, că „prin unele reforme, ar concentra puterea în mâinile lor”, făcând referire la proiectul de consolidare a atribuțiilor Consiliului Suprem de Securitate și trecerea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării în subordinea Preşedinţiei, pe care îl numește „instrument de represiune politică”.
Diplomatul rus a mai acuzat utoritățile de la Chișinău că urmăresc „instituirea un control total asupra spațiului informațional”.
Totodată, Buiakevici a insistat că soluționarea conflictului transnistrean este posibilă doar în formatul de negocieri „5+2”, sugerând că „încercările de a rezolva problemele sistemice din țară prin integrarea în UE sunt sortite eșecului”.
„Declarațiile Chișinăului despre progresele în calea reformelor pentru integrarea europeană par pur și simplu batjocoritoare. Toată lumea știe ce preț a plătit Ucraina pentru aceasta. Promovarea agresivă a intereselor neocoloniale ale capitalelor occidentale în țările pe care încearcă să le fixeze ca „teritorii de linia întâi” în confruntarea cu Rusia duce întotdeauna la consecințe tragice. În cazul Moldovei, acest lucru se suprapune și cu revanșismul istoric al unor state UE. Un „cocktail” periculos.
Suntem nevoiți să cerem din nou Chișinăului să oprească persecutarea politică a opoziției, să se abțină de la acțiuni care încalcă obligațiile în domeniul drepturilor omului și al libertăților democratice. Facem apel la apărătorii guvernului Maia Sandu din rândul statelor membre OSCE să înceteze să acopere sfidarea demonstrativă a normelor și principiilor Organizației noastre”, a mai declarat oficialul rus.
NewsMaker a solicitat comentarii atât de la Guvern, cât și de la Președinție, referitor la aceste acuzații. La momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.
***
Amintim că în iunie, Parlamentul Republicii Moldova a votat un proiect de lege care oferă Consiliului Suprem de Securitate (CSS) statutul de „organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale”.
Ulterior, în iulie, Legislativul a decis ca Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării să fie reorganizat și transferat în subordinea directă a Președinției. Instituția va purta o nouă denumire – Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.
***
Amintim că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a trimis în instanța de judecată cauza împotriva Evgheniei Guțul. Conform procurorilor, Guțul – activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR” – a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate, Guțul ar fi acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.
Acuzații similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare ar fi fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.
***
Procurorii anticorupție cer 13 ani de închisoare pentru deputata Marina Tauber, acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. Aceștia solicită, totodată, anunțarea în căutare a parlamentarei, care a părăsit Republica Moldova acum aproximativ șase luni și nu a mai revenit.
Marina Tauber este cercetată pe cinci capete de acuzate – falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale și a partidului politic, acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat, precum și amestecul în înfăptuirea justiției.
Deputata a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025, prin Aeroportul Chișinău, cu destinația Istanbul. Plecarea a avut loc chiar înaintea unei ședințe de judecată în dosarul respectiv. De atunci, Tauber nu s-a mai întors în țară. Ea se declară nevinovată și spune că dosarul în care este învinuită ar fi fost pornit la „comandă politică”.
***
Deputatul neafiliat Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare dosarul în care este învinuit de corupere pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Sentința a fost pronunțată pe 19 martie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Instanța l-a recunoscut vinovat pe Alexandr Nesterovschi de corupere pasivă în proporții deosebit de mari, în interesul unui grup criminal organizat și pregătirea finanțării partidelor politice.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că autoritățile Republicii Moldova nu intenționează să impună sau să solicite interdicții asupra unor platforme, precum Telegram sau TikTok. Potrivit lui Vodă, autoritățile urmăresc să ceară platformelor să elimine conținuturile periculoase, cum ar fi promovarea drogurilor, manipulările străine și materialele dăunătoare copiilor.
„S-a pornit o nouă „temă” cu „închiderea Telegram sau TikTok” cu 2 săptămâni înainte de alegeri, prezentată pe unele surse ca „intenție a guvernării”. Pe lângă faptul că e o temă intens speculată, haideți să clarificăm intențiile autorităților: Vom continua activ dialogul și vom insista pe colaborarea platformelor pentru eliminarea conținutului periculos pentru securitatea națională (cum sunt campanii de manipulare informațională străină), dar și cea a oamenilor (vânzări de droguri, conținuturi periculoase pentru copii – subiect extrem de grav din punctul meu)”, a declarat Vodă.
El a mai spus că, în ajun, la Jurnal TV, șefa statului Maia Sandu a abordat acest subiect, menționând că autoritățile nu doresc să recurgă la măsuri extreme. „Noi nu vrem să recurgem la aceste măsuri și încercăm alte soluții”, a comunicat președinta.
„Tema este una speculativă, lansată probabil cu scopul de a agita spiritele înainte de alegeri. Ceea ce fac autoritățile – și o fac transparent – este să protejeze oamenii și să ceară platformelor să elimine conținuturile periculoase: droguri, manipulări străine, materiale dăunătoare copiilor. Cu alte cuvinte: e vorba de protecție, nu de interdicții. Restul – e zgomot electoral”, a conchis Vodă.
***
În noiembrie 2024, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că autoritățile Republicii Moldova ar putea lua măsuri dure, inclusiv închiderea unor platforme, referindu-se la TikTok, dacă acestea vor fi considerate o amenințare la adresa securității naționale.
Pe 30 iulie 2025, șefa statului Maia Sandu a declarat că Telegram, TikTok, Facebook și Instagram sunt utilizate de Federația Rusă ca instrumente de interferență în procesele politice și electorale din Republica Moldova. Întrebată dacă autoritățile intenționează să limiteze accesul la aceste rețele sau dacă discută implementarea unor măsuri care să le reglementeze, președinta a spus că instituțiile statului vor depune eforturi pentru „a obține acțiuni din partea acestor platforme pentru că au și ele responsabilități în raport cu publicul”. „Pe Telegram se încearcă normalizarea procesului de cumpărare a votului”, a evidențiat șefa statului.
Procuratura Generală a Republicii Moldova a raportat, pe 31 iulie, că, săptămâna trecută, la Orhei s-a înregistrat un număr record de arestări. În total, cinci persoane au fost plasate în arest. Potrivit procurorilor, cauzele vizează accidente rutiere soldate cu decese, precum și infracțiuni grave și deosebit de grave.
Conform procurorilor, pe 24 iulie, un tânăr a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile, după ce, pe 22 iulie, a pierdut controlul asupra vehiculului și a lovit o femeie aflată pe acostament. În urma impactului, victima, în vârstă de 52 de ani, a decedat pe loc. Șoferul conducea un automobil de model „Renault Megane” pe un drum local din satul Clișova Nouă, raionul Orhei, și circula cu o viteză de peste 130 km/h.
Într-un alt caz, pe 28 iulie, un șofer a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile, după ce, pe 25 iulie, a accidentat mortal, pe trecerea de pietoni, o femeie în vârstă de 80 de ani, care traversa regulamentar partea carosabilă. Șoferul se afla la volanul unui autocamion de tip „DAF” cu semiremorcă, pe traseul R6 Chișinău – Orhei – Bălți.
„În aceeași perioadă, la demersul procurorilor din Procuratura Orhei, Oficiul Principal, alte trei persoane învinuite în două cauze penale de rezonanță, ce vizează infracțiuni grave și deosebit de grave, au fost plasate în arest preventiv”, au comunicat reprezentanții Procuraturii Generale.
Președinta Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a lansat un apel public către șefa statului, Maia Sandu, solicitându-i sugestii de persoane integre, curajoase și bine pregătite pentru alegerile parlamentare. Solicitarea vine în contextul declarațiilor făcute de Maia Sandu, potrivit cărora este deschisă să ofere recomandări privind „ce fel de oameni să-și pună pe listă” nu doar Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), ci și altor partide sau blocuri.
Spătaru a scris pe Facebook că a văzut declarația șefei statului despre disponibilitatea de a oferi recomandări nu doar PAS-ului, ci și altor partide și blocuri politice, pentru ca viitorul Parlament să fie compus din oameni integri, profesioniști și devotați țării.
„Este o poziție rară în politica moldovenească — și tocmai de aceea, atât de importantă. În numele Partidului ALDE Moldova, vă adresez o invitație sinceră de dialog: dorim să primim din partea dumneavoastră sugestii de persoane integre, curajoase și bine pregătite, care pot contribui, împreună cu noi, la schimbarea profundă a clasei politice”, a menționat politiciana.
Menționăm că, pe 29 iulie, în cadrul unui interviu pentru NewsMaker, președinta Maia Sandu a declarat că este deschisă să facă recomandări privind „ce fel de oameni să-și pună pe listă” la alegerile parlamentare și altor partide sau blocuri, nu doar Partidului Acțiune și Solidaritate. „Le-ar prinde bine sfaturile mele ca să evite situația să aibă trădători de țară pe aceste liste, pentru că în virtutea funcției pe care o am, am acces la informații pe care ei s-ar putea să nu le aibă”, a declarat Maia Sandu. Precizările au fost făcute după ce NewsMaker a întrebat-o de ce participă la elaborarea listei candidaților PAS și dacă acest lucru nu încalcă principiul neutralității funcției prezidențiale.
***
Amintim că Arina Spătaru a participat la investigarea schemei de finanțare ilegală a partidelor de către Ilan Șor. În urma investigației, deputatul Alexandr Nesterovschi, afiliat oligarhului fugar, a fost condamnat la 12 ani de închisoare. Acesta a reușit însă să evite executarea sentinței fugind în regiunea transnistreană.
Formațiunea condusă de Spătaru se regăsește pe lista celor 25 de partide admise oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Înainte de aceasta, Spătaru s-a plâns că partidul a întâmpinat dificultăți în procesul de reorganizare. „Când am preluat conducerea partidului, am găsit un ALDE amorțit, cu structuri formale, liste pline cu nume fără chip, fără contabilitate corectă, cu contracte neanulate la timp – un partid folosit în trecut ca instrument personal, nu ca forță democratică vie”, menționa politiciana.
În noaptea de 30 spre 31 iulie, capitala Ucrainei a fost ținta unui val de atacuri cu rachete și drone, soldate cu zeci de răniți, incendii, distrugeri și decese. Printre cei decedați se numără și un copil de șase ani. Unul dintre atacuri a vizat un bloc de locuințe cu mai multe etaje, unde s-a prăbușit intrarea în clădire. Autoritățile continuă operațiunile de salvare.
În seara zilei de 30 iulie, în jurul orei 23:00, șeful administrației militare a Kievului, Timur Tkacenko, a anunțat că în capitala Ucrainei a fost declanșată o alertă din cauza pericolului reprezentat de dronele de atac. Către ora 24:00, el a raportat că în două locații au căzut fragmente ale dronelor doborâte. La una dintre adrese, comunica Tkacenko, ardeau automobile. Ulterior, el a informat că Rusia continuă să lanseze atacuri și că a fost înregistrat un incendiu într-o instituție de învățământ, iar fragmente de dronă au căzut pe etajul 9 al unui bloc de locuințe. Între timp a anunțat că un apartament din raionul Solomianskîi este în flăcări, la fel și mai multe depozite și clădiri nelocuite. Tkacenko a raportat și despre mai mulți răniți.
În jurul orei 05:00, în dimineața zilei de 31 iulie, el a raportat un nou atac cu rachete asupra capitalei Ucrainei. Ulterior, Tkacenko a anunțat că a izbucnit un incendiu inclusiv într-o casă. În jurul orei 07:00, a menționat că un bloc cu 9 etaje a fost lovit în atac. Totodată, el a anunțat că în capitala Ucrainei sunt 52 de răniți, dintre care 30 sunt internați în spital. Dintre aceștia, 9 sunt copii. Tkacenko a raportat și despre 6 decese, printre care se numără și un copil, un băiat de șase ani.
Șeful Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei, Igor Klimenko, a declarat că Rusia a atacat Kievul cu rachete și drone. Potrivit lui Klimenko, printre răniți se numără și polițiști care se îndreptau spre o intervenție. De asemenea, el a spus că unul dintre atacuri a vizat un bloc de locuințe cu mai multe etaje, distrugând intrarea în clădire. Klimenko a menționat că în prezent au loc lucrări de căutare și salvare.
