Ediția a șasea a emisiunii „Mai aproape de UE” abordează subiectul „Accesul cetățenilor la apa potabilă”.
Despre serviciile de aprovizionare a oamenilor din satele și orașele Republicii Moldova s-a discutat în cadrul ediției alături de invitații: Viorel Jardan- director ADR Centru, Maria Manole, primar s. Zubrești, r-nul Strășeni, Victor Antoniu, administrator AO Apă Canal, Leova, Angela Cașcaval, președinta AO „Centrul de dezvoltare comunitară integrată”.
Stare de urgență în energetică: ce urmează
Guvernul intenționează, din 25 aprilie, să anuleze starea de urgență în sectorul energetic și să treacă la un regim de alertă sporită — proiectul va fi examinat astăzi. Autoritățile consideră că nivelul actual al amenințărilor nu mai necesită „măsuri dure”, deși situația rămâne instabilă. Noul regim va fi instituit pentru 60 de zile, pentru a menține „monitorizarea și reacția”.
Moldova și UE
Moldova implementează „reforme de calitate într-un ritm rapid” pe calea aderării la UE, în pofida „presiunilor din partea Rusiei”, a declarat comisara europeană pentru Extindere Marta Kos. Potrivit acesteia, „la fel ca în cazul Ucrainei”, este așteptată o decizie a Consiliului UE privind „deschiderea tuturor celor șase clustere de negocieri”.
Între timp, Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a enumerat patru țări care îi „lipsesc” Uniunii Europene pentru a deveni „mult mai puternică”: Norvegia, Ucraina, Marea Britanie și Turcia. Moldova nu a fost menționată de Zelenski.
În acest timp, Moldova a semnat la Strasbourg un acord cu Consiliul Europei privind sprijinul pentru Ucraina.
Ministrul de externe Mihai Popșoi a declarat, la ședința APCE de la Strasbourg, că Moldova intenționează să creeze o coaliție internațională pentru retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană. Totodată, el a subliniat că, după 2014, „nu a avut loc rotația” contingentului rus, iar efectivul acestuia s-a redus la câteva sute de persoane.Între timp, UE a prelungit până pe 29 aprilie 2027 sancțiunile împotriva persoanelor și organizațiilor considerate implicate în tentative de destabilizare a situației din Moldova. Printre acestea se numără Ilan Șor, Evghenia Guțul și Vladimir Plahotniuc.
Libertatea de exprimare
În Moldova continuă să fie limitat dreptul la libertatea de exprimare și la întruniri pașnice, iar persoanele vinovate de tortură și încălcări ale drepturilor omului rămân nepedepsite. Acest lucru se menționează într-un raport al Amnesty International. O atenție specială este acordată legii privind amenzile pentru participarea la proteste plătite, considerată prea vagă și potențial restrictivă pentru dreptul la întrunire.
Moldova și Rusia
Ambasada Moldovei în Rusia a anunțat că a primit o notificare din partea autorităților ruse privind reținerea unui cetățean moldovean. Acesta este acuzat de „presupusa participare la pregătirea unui act terorist”.
Ministerul de Externe al Moldovei a solicitat informații suplimentare de la autoritățile ruse și insistă asupra unei întrevederi a unui funcționar consular cu persoana reținută.
Impozit pe imobiliar
Guvernul este gata să susțină inițiativa fracțiunii parlamentare „Alternativa” de a elimina cota minimă a impozitului pe imobiliare. Fracțiunea a venit cu această propunere după reevaluarea locuințelor realizată în Moldova. NM a explicat de ce experții consideră această inițiativă „o sabie cu două tăișuri”.
Nistrul, prejudiciul, Rusia
Prejudiciul provocat de poluarea Nistrului cu produse petroliere ar putea ajunge la miliarde de lei. Suma exactă nu este încă cunoscută. Este vorba nu doar despre costurile de lichidare a consecințelor, ci și despre prejudiciile aduse ecosistemelor, a declarat ministrul Mediului Gheorghe Hajder. Potrivit acestuia, Moldova va cere despăgubiri Rusiei.
Dosare în instanțăProcuratura Chișinău a trimis în judecată unul dintre dosarele privind incendiul dintr-un bloc locativ din Durlești, produs în mai 2025. Trei persoane sunt inculpate — acestea sunt suspectate de încălcarea regulilor de securitate antiincendiară în timpul lucrărilor.
În România vor fi din nou alegeri?
În România a început o nouă criză politică. Cel mai mare partid din țară și-a retras sprijinul politic pentru prim-ministru. Va demisiona sau nu Guvernul, va duce această situație la alegeri parlamentare anticipate și de ce aceste evoluții influențează și Moldova, aflați în materialul „În România, din nou criză politică. Vor avea loc alegeri anticipate? Și cine are de câștigat?”.
Pe scurt
Astăzi, în Moldova, potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, benzina A95 s-a ieftinit cu 23 de bani — până la 29,03 lei/litru, iar motorina — cu 1,15 lei, până la 29,98 lei.CEC a refuzat înregistrarea omului de afaceri Adrian Dulgheru în calitate de candidat independent pentru funcția de primar al Orheiului. Comisia a indicat că, în momentul depunerii documentelor, acesta era încă membru al partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB), iar un candidat independent nu trebuie să fie afiliat vreunui partid.
Și despre ceea ce va fi astăzi, 22 aprilie
09:00–11:00 — Ședințele comisiilor parlamentare
10:00 — Ședința Guvernului
10:00 — Ședința ANRE
14:00 — Conferință de presă a Ministerului Educației
În seara zilei de 21 aprilie, la Inspectoratul de Poliție Botanica din Chișinău au avut loc percheziții într-un dosar de corupție. Au fost vizați angajați ai instituției. În timpul acțiunilor au fost ridicate inclusiv obiecte interzise. Informațiile au fost comunicate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) în dimineața zilei de 22 aprilie.
Potrivit instituției, perchezițiile au fost desfășurate de Direcția inspectare efectivă a IGP, în comun cu Centrul Național Anticorupție.
Acțiunile au avut loc la Inspectoratul de Poliție Botanica, într-un dosar de corupție și, potrivit IGP, au fost vizați câțiva angajați ai instituției. În timpul acțiunilor întreprinse au fost ridicate inclusiv obiecte interzise, care urmează a fi supuse expertizării, a precizat Inspectoratul.
„Inspectoratul General al Poliției condamnă ferm orice acțiune ilegală comisă de angajații săi și reafirmă politica de toleranță zero față de corupție. Instituția va continua să coopereze cu autoritățile competente pentru prevenirea și combaterea unor astfel de fapte. Urmărirea penală este în desfășurare, fiind examinate, totodată, și eventualele abateri disciplinare ale persoanelor vizate”, a declarat IGP.
În România a început un nou val al crizei politice. Cel mai mare partid din țară și-a retras sprijinul politic pentru prim-ministru. NewsMaker explică dacă guvernul va demisiona, dacă această situație ar putea duce la alegeri parlamentare anticipate și de ce evoluțiile de la București au impact și asupra Republicii Moldova.
Pe 20 aprilie, liderul Partidului Social Democrat din România (PSD), Sorin Grindeanu, a anunțat că formațiunea își retrage sprijinul politic pentru prim-ministrul Ilie Bolojan. Decizia a fost luată în urma unui vot intern, la Palatul Parlamentului. La vot au participat aproximativ 5.000 de membri ai PSD. Aceștia au fost întrebați dacă partidul ar trebui să retragă sprijinul premierului în contextul „crizei socio-economice” din ultimele zece luni, dar și al lipsei de dialog în interiorul coaliției. Rezultatul votului a fost covârșitor: 97,7% s-au pronunțat pentru retragerea sprijinului, în timp ce doar 2,3% s-au opus.
Partidul Social Democrat este cea mai mare formațiune politică din România. În pofida scăderii în sondaje și a înfrângerii la alegerile prezidențiale din 2025, PSD a rămas principala forță în Parlament. După alegerile din 1 decembrie 2024, coaliția de guvernare a fost formată din PSD, Partidul Național Liberal (PNL – al doilea partid ca mărime din țară), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și reprezentanții minorităților naționale. Parlamentul României este format din două camere: Camera Deputaților și Senatul. În ambele camere sunt 464 de deputați, dintre care 311 au format coaliția de guvernare.
PSD este cel mai mare partid din coaliție (131 de deputați și senatori). Camera Deputaților are 330 de membri, dintre care 223 aparțin majorității. Fără parlamentarii PSD, în Cameră ar rămâne doar 130 de reprezentanți ai coaliției, în condițiile în care pentru adoptarea deciziilor sunt necesare 166 de voturi. Totuși, deocamdată, social-democrații nu au părăsit coaliția, ci doar și-au retras sprijinul pentru Ilie Bolojan.
Bolojan este reprezentant al PNL. Anul viitor ar fi trebuit să aibă loc rotația la guvernare, iar funcția de premier putea reveni unui reprezentant al PSD. Cu toate acestea, actualul val al crizei politice din România ar putea schimba semnificativ echilibrul de forțe.
Ilie Bolojan a declarat deja că nu intenționează să demisioneze. Totuși, PSD ar putea înainta o moțiune de cenzură, scenariu admis și de liderul senatorilor formațiunii, Daniel Zamfir. Moțiunea este examinată în ședință comună a Parlamentului, iar pentru demiterea Guvernului sunt necesare voturile majorității absolute a parlamentarilor – în acest caz, 232. PSD deține 131 de voturi, iar opoziția, în total, 153. Astfel, un vot comun al social-democraților și al opoziției ar putea duce la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Liderul celui mai mare partid de opoziție, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a declarat, comentând situația, că nu intenționează să fie „idiot util” pentru PSD și „să sară atunci când acest lucru este avantajos pentru social-democrați”. Între timp, AUR a înregistrat în Parlament o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Votul este programat pentru luna mai. Rămâne de văzut dacă PSD va susține moțiunea înaintată de AUR.
Expertul politic Mihai Isac consideră că cel mai probabil scenariu este identificarea unei noi soluții politice. „Acest lucru poate însemna revizuirea acordului de coaliție, schimbarea prim-ministrului, redistribuirea influenței între PSD și PNL sau un compromis tehnic care va permite menținerea unității majorității proeuropene”, a spus expertul. Isac a remarcat că majoritatea proeuropeană este imposibilă fără PSD. „În același timp, în PSD au lăsat să se înțeleagă că ar putea menține coaliția, dacă liberalii vor propune un alt prim-ministru, în timp ce Bolojan a refuzat să plece în demisie. În spatele acestui conflict, astfel, stau nu doar divergențe privind taxele, deficitul și reformele, ci și ambiții personale, lupta pentru putere și rivalitatea dintre lideri”, consideră expertul.
Demisia guvernului (dacă va avea loc) nu înseamnă automat organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Procedura de dizolvare a Parlamentului în România este una complexă. După demisia cabinetului, președintele inițiază consultări cu fracțiunile parlamentare. Legislativul mai are două încercări de a învesti un nou guvern și abia ulterior președintele poate decide dizolvarea Parlamentului, ceea ce ar duce la alegeri anticipate.
Totuși, președintele țării, Nicușor Dan, și-a exprimat speranța că va fi găsită o formulă pentru menținerea coaliției proeuropene. Anterior retragerii sprijinului politic pentru guvern, el a declarat că nu va desemna un premier susținut de o ipotetică alianță PSD-AUR.
Mihai Isac susține că, în cazul alegerilor anticipate, AUR va deveni principalul beneficiar. „Conform sondajului din ianuarie Reuters/INSCOP, AUR obține 40,9%, depășind semnificativ PSD, PNL, USR și UDMR. De aceea, pentru PSD, PNL și USR, dizolvarea parlamentului ar însemna un joc cu o miză extrem de periculoasă. AUR poate câștiga alegerile și se poate afla într-o poziție care să îi permită fie să domine direct, fie chiar să formeze în jurul său o majoritate parlamentară. Actuala coaliție a fost creată tocmai pentru a limita creșterea extremei drepte și pentru a menține România pe cursul proeuropean și pro-NATO”, a explicat Mihai Isac.
Deși probabilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate este extrem de mică, România intră într-o perioadă de turbulență politică. Această evoluție se va resimți inevitabil și asupra Republicii Moldova. „România este unul dintre principalii susținători ai Chișinăului în relația cu Uniunea Europeană, a promis un sprijin ferm pentru agenda europeană. Bucureștiul este un partener economic important pentru Chișinău, iar în ultimii ani România a devenit, de asemenea, o verigă-cheie în asigurarea securității energetice a statelor vecine. Pentru Chișinău este important nu doar cine guvernează la București, ci și ca România să rămână stabilă, previzibilă și ferm ancorată în tabăra proeuropeană”, a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Premierul Estoniei, Kristen Michal, a declarat că în prezent nu există o amenințare militară directă la adresa țării sale, în pofida avertismentelor lansate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a sugerat într-un interviu că blocarea internetului în Rusia ar putea fi legată de pregătiri pentru o mobilizare în vederea unui atac asupra Ucrainei sau a țărilor baltice, potrivit Ukrainska Pravda. Mai mulți politicieni din Estonia au calificat afirmațiile liderului de la Kiev drept narațiuni similare cu cele ale Kremlinului.
„Nu avem ce face – în prezent, pe glob au loc simultan mai multe războaie și conflicte majore. Există însă și un aspect pozitiv: oamenii continuă să creadă că Estonia este bine protejată și capabilă să asigure securitatea cetățenilor săi. Din partea mea pot doar să subliniez încă o dată: nu există o amenințare militară directă pentru Estonia. Da, trebuie să rămânem vigilenți și să investim în apărare – inclusiv din cauza vecinului nostru agresiv. Dar nu există nicio amenințare militară iminentă”, a dat asigurări premierul.
Declarația vine după ce mai mulți politicieni estonieni au criticat afirmațiile lui Volodimir Zelenski, care a sugerat într-un interviu că blocarea internetului în Rusia ar putea fi legată de pregătiri pentru o mobilizare în vederea unui atac asupra Ucrainei sau a țărilor baltice.
Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat că astfel de afirmații nu simplifică cooperarea și nu corespund datelor de informații disponibile.
„Aceste declarații nu coincid cu informațiile și evaluările noastre privind amenințările. Nu vedem că Rusia își concentrează trupele sau că se pregătește militar pentru un atac asupra NATO sau a țărilor baltice. Dimpotrivă, Rusia se află într-o poziție dificilă pe frontul ucrainean și din punct de vedere economic”, a spus Tsahkna.
El a subliniat că articolul 5 al NATO rămâne solid, chiar dacă președintele american Donald Trump are o atitudine critică față de aliații europeni. „NATO va reacționa cu siguranță dacă un stat membru va fi atacat. Nu poate fi vorba despre desființarea articolului 5”, a adăugat ministrul.
La rândul său, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului estonian, Marko Mihkelson, a declarat că afirmațiile lui Zelenski alimentează narativul rusesc.
Liderul EKRE, Martin Helme, a susținut că și Estonia a contribuit la apariția acestui narativ, acuzând Partidul Reformelor că a folosit tema fricii față de Rusia în scopuri politice interne.
Anterior, propaganda rusă a promovat intens afirmații potrivit cărora statele baltice și Polonia ar fi permis Ucrainei să utilizeze spațiul lor aerian pentru atacuri asupra porturilor ruse din jurul Sankt Petersburgului. De asemenea, autoritățile de la Moscova au emis avertismente către statele baltice, iar Ministerul rus al Apărării a publicat o listă cu presupuse locații din Europa unde ar funcționa întreprinderi comune de producție de drone cu Ucraina, sugerând posibile „măsuri de răspuns”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.
„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.
Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.
„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.
***
Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.
Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.
Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.
Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.
Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.
Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
