Ediția finală a emisiunii „Mai aproape de UE” aduce în prim-plan rolul presei în dezvoltarea localităților și promovarea serviciilor publice de calitate.
Invitați emisiunii – directoarea executivă a Asociaţiei Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic, Lilia Curchi, preşedintele Media Grup Meridian, Veaceslav Tutunaru, jurnalistul Radio Orhei, Maxim Djamanov, şi directoarea executivă a Asociaţiei Obşteşti „Centrul de Instruire şi Dezvoltare Personală”, Nonna Mihalcean au discutat despre rolul presei în informarea cetățenilor despre ce înseamnă servicii publice și ce impact au acestea asupra localităților.
Cetățenii care nu și-au primit compensațiile la căldură prin card își pot ridica banii de la oficiile poștale, începând de astăzi, 15 decembrie. Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, pentru a beneficia de acest sprijin, este nevoie de prezentarea doar a unui buletin de identitate.
În acest sezon rece, 605 538 de gospodării vor primit compensații la căldură. 53% dintre beneficiari vor primi compensațiile maxime, care reprezintă 800 de lei pentru încălzirea cu lemne și 1 000 de lei pentru celelalte surse de încălzire. Precizările au fost făcute de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, în cadrul unei conferințe de presă din 12 decembrie.
Gospodăriile care vor beneficia de cele mai multe compensații sunt cele care se încălzesc cu combustibili solizi – circa 287 000. De asemenea, vor primi compensații peste 169 000 de gospodării care se încălzesc cu gaze naturale, 106 134 – energie termică și peste 43 000 – energie electrică.
Totodată, de compensații vor beneficia circa 400 000 de pensionari, peste 23 000 de persoane cu dizabilități, peste 11 000 de șomeri și aproximativ 340 000 de gospodării cu copii și tineri.
Conform ministrei, compensații maxime, care reprezintă 800 de lei pentru locuințele încălzite cu lemne și 1 000 de lei pentru celelalte surse de încălzire, vor fi acordate pentru 53% din beneficiarii. 23% vor primi compensații între valoarea minimă și maximă, care este între 500 și 1 000 de lei. Iar o pătrime vor primi compensații minime de 500 de lei.
Ministra Muncii și Protecției Sociale a precizat că bugetul estimat pentru compensațiile din acest sezon rece este de circa 2,3 miliarde de lei. Potrivit oficialei, resursele alocate din bugetul de stat pentru compensații sunt mai mari în 2025 față de anul precedent.
Amintim că plata compensațiilor a început din 12 decembrie, pentru persoanele care au indicat în cerere un card bancar sau un card social.
NewsMaker a explicat AICI ce modificări au fost operate în program și pe ce tip de sprijin pot conta cetățenii în această iarnă.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Agenția Servicii Publice (ASP) urmează să anuleze peste 700 de permise de conducere, cel mai probabil începând cu săptămâna 15-21 decembrie. Declarațiile au fost făcute de directorul ASP, Mircea Eșanu, în ediția din 14 decembrie a emisiunii „Cutia Neagră Plus” de la TV8. Potrivit lui Eșanu, aceste permise au fost obținute printr-o schemă de corupție la Bălți și Edineț.
„Probabil de săptămâna viitoare, noi urmează să anulăm peste 700 de permise”, a declarat directorul ASP. Acestea, potrivit lui Eșanu, fac parte dintr-o „schemă de corupție, identificată la Bălți și Edineț, prin care se fraudau examenele teoretice”. „Ei aveau gadgeturi speciale – cameră, microfon – prin care îi ghidau ce și cum să apese, care sunt răspunsurile la examenul teoretic. Nouă ne permite legea și metodologia aprobată de Ministerul Educației, dacă noi identificăm astfel de fraude, să putem anula permisele”, a precizat Eșanu.
Întrebat despre ce perioadă este vorba și cine sunt persoanele vizate, directorul ASP a răspuns: „Cei care au avut microfonul și dispozitivele în ureche. Este vorba de perioada februarie anul acesta până în septembrie”.
„Eu nu cred că astfel de scheme s-ar fi putut întâmpla fără o coordonare tacită cu organele de forță. Sper să nu am dreptate”, a adăugat directorul ASP. „Apropo, noi anul acesta cred că am bătut recordul. Noi am avut cel puțin 160-170 de anchete de serviciu interne, doar pe partea de permise. (…) Cel puțin vreo 80 de sancțiuni cu mustrări, mustrări aspre. Șapte persoane demise. Alte trei care au plecat de bună voie”, a mai spus Mircea Eșanu.
Evacuatorul de ape mari al lacului Ghidighici, cel mai mare lac din țară, va fi reabilitat anul viitor, într-un proiect de importanță majoră pentru protejarea capitalei de inundații. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, în urma unei vizite de lucru în weekendul trecut. Lucrările vor include remedierea fisurilor și modernizarea pragului de deversare, pentru ca evacuarea apelor să se facă în condiții sigure în perioadele cu precipitații abundente.
„Protecția apelor și siguranța cetățenilor împotriva inundațiilor reprezintă o prioritate a Guvernului, iar în acest domeniu vom continua să investim constant”, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.
Evacuatorul de ape mari a fost dat în exploatare în anul 1962 și, în prezent, se află într-o stare avariată. Lacul Ghidighici și barajul aferent sunt declarate obiective de importanță națională, având atât rol de protecție împotriva inundațiilor, cât și de sursă strategică de apă.
Potrivit Ministerului Mediului, aceste investiții reflectă angajamentul Guvernului de a proteja cetățenii și de a asigura o gestionare durabilă și sigură a resurselor de apă.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Școala de Management în Sănătate Publică (ȘMSP) din Chișinău, unitate didactică și științifică a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a anunțat „grevă japoneză” începând cu 15 decembrie. Potrivit instituției, „școala este eliminată din documente oficiale”, iar „angajații sunt presați să semneze acte administrative ce țin de lichidarea ei”, urmare a unui ordin emis de Ministerul Sănătății „fără nicio argumentare”. NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții Ministerului Sănătății.
Reprezentanții școlii au precizat că „greva japoneză presupune continuarea activității didactice” și că manifestația anunțată va fi o „formă de protest pașnic față de acțiunile de lichidare ilegală a acesteia, realizată prin manipularea și falsificarea sensului actelor normative”.
„Școala de Management în Sănătate Publică a fost creată, pe lângă USMF, prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 30 din 06.04.2005, și a activat neîntrerupt timp de 20 de ani, formând cadre de conducere pentru sistemul de sănătate. La 06.10.2025, Ministerul Sănătății, fără nicio argumentare, a emis Ordinul nr. 873, prin care: a abrogat ordinul de instituire a Școlii de Management în Sănătate Publică din 2005; a „reactivat” formal un ordin din 2002 privind crearea Școlii de Sănătate Publică, niciodată pus în aplicare. Din acest act nu rezultă nicăieri redenumirea Școlii de Management în Sănătate Publică”, au precizat reprezentanții școlii.
Aceștia au mai declarat că administrația Universității „Nicolae Testemițanu” a afirmat că ar fi vorba de o simplă schimbare de denumire. Pe de altă parte, reprezentanții școlii o califică drept „o interpretare falsă”. „Dacă este doar o „redenumire”, de ce se schimbă statutul, structura și contractele de muncă? (…) Școala este eliminată din documente oficiale, ca și cum nu ar mai exista; Angajații sunt presați să semneze acte administrative ce țin de lichidarea ei; Sunt afectate concediile, salariile și procesul didactic ș.a. Toate acestea reprezintă presiuni directe, menite să forțeze acceptarea unei lichidări mascate, în afara oricărei proceduri legale. Toți membrii titulari ai ȘMSP au refuzat in corpore să semneze orice act administrativ ce ține de lichidarea Școlii”, au comunicat reprezentanții instituției.
Reprezentanții școlii cer „restabilirea cadrului juridic și instituțional anterior a ȘMSP, precum și semnarea unui Memorandum tripartit Ministerul Sănătății al Republicii Moldova–Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”–Școala de Management în Sănătate Publică, pentru elaborarea unui nou Concept Național de instruire a cadrelor de conducere în domeniul sănătății”. Aceștia au mai cerut implicarea președintei țării, a Parlamentului, precum și a Guvernului „în soluționarea situației create”.
Școala de Management în Sănătate Publică este singura instituție din țară care formează masteri în managementul sănătății publice.
NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții Ministerului Sănătății.
Cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Federației Ruse ar putea fi presați să accepte obligații militare. Avertismentul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe, în contextul unui decret prezidențial emis la Moscova la 5 noiembrie 2025, care prevede că anumite categorii de cetățeni străini ce solicită permis de ședere sau cetățenia rusă pot fi obligate să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte un document care să confirme inaptitudinea pentru armată.
Potrivit MAE, deși autoritățile ruse invocă existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii moldoveni, modul de aplicare a acestora rămâne neclar. În practică, există riscul ca persoanele vizate să fie constrânse să accepte obligații militare.
În acest context, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor moldoveni aflați în Federația Rusă să manifeste maximă prudență și să evite semnarea oricăror documente cu caracter militar fără consultarea prealabilă a unui jurist. Totodată, MAE îndeamnă persoanele care se confruntă cu presiuni să solicite imediat asistență consulară.
Pentru informații suplimentare și sprijin, cetățenii sunt încurajați să contacteze misiunea diplomatică a Republicii Moldova la Moscova.
Ce prevede decretul care condiționează actele de ședere de serviciul militar
Zeci de mii de bărbați străini care solicită permis de ședere sau cetățenia Federației Ruse nu mai pot depune dosarele fără un contract cu armata rusă sau fără un certificat de inaptitudine militară, arată o investigație a publicației „Sistema”. Noile reguli îi vizează în special pe cei care încearcă să se legalizeze pe motive familiale sau în baza unei șederi îndelungate în Rusia.
Străini în fața clădirii Centrului Multifuncțional de Migrație din Moscova, anul 2021
Documentul, semnat de Putin pe 5 noiembrie, curent, prevede obligativitatea semnării unui contract militar de către cetățeni străini pentru obținerea permisului de ședere în Rusia, potrivit agenției Nastoyashchee Vremya.
În lipsa documentelor cerute, solicitanții au practic două opțiuni: fie renunță la procesul de legalizare, fie semnează un contract de serviciu cu Ministerul Apărării sau cu structuri afiliate, pentru a putea continua procedura.
Regulile nu se aplică însă tuturor. Sunt exceptați studenții, specialiștii înalt calificați și participanții la programe de repatriere, însă pentru ceilalți, obținerea actelor rusești vine acum cu un risc clar: asumarea unei obligații militare.
Presa: Mai mult de 30 de mii de străini trimiși pe front din partea Rusiei
De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în Federația Rusă s-au intensificat cazurile de presiune asupra migranților proveniți din statele post-sovietice. Inițial, presiunile au fost exercitate asupra celor care obținuseră recent cetățenia rusă, dar nu se înregistraseră la evidența militară, așa cum li se cere cetățenilor Federației Ruse.
Migranți reținuți în timpul unui raid la secția de poliție din Sankt Petersburg, anul 2023
Publicația Sever.Realii relata că, încă din 2024, noii posesori ai pașapoartelor rusești erau convocați la serviciile de migrație și amenințați cu retragerea cetățeniei dacă refuzau să meargă pe front. Sibir.Realii scria despre raiduri în masă, în cadrul cărora erau reținuți migranți care obținuseră recent cetățenia rusă și forțați să semneze contracte cu armata.
În mai 2025, șeful Comitetului de Investigații al Federației Ruse, Aleksandr Bastrîkin, declara că pe front luptă cel puțin 20.000 de persoane originare din Asia Centrală care au cetățenie rusă, iar alte 10.000, potrivit lui, au fost trimise „să sape tranșee”. El a mai afirmat că instituția pe care o conduce desfășoară periodic raiduri pentru identificarea migranților care au obținut cetățenia rusă, dar nu s-au înregistrat la evidența militară.
Totuși, presiunile nu s-au limitat doar la cei care deja aveau cetățenie. Încă din 2022, după cum relata într-un interviu pentru publicația Kloop activista pentru drepturile omului Valentina Ciupik, în centrul de migrație „Saharovo” din Moscova, străinilor li se „strecurau” în pachetul de documente, printre altele, și contracte pentru serviciul militar „voluntar”. De atunci, această practică s-a extins. În septembrie 2025, publicația Liudi Baikala a publicat o relatare detaliată despre modul în care funcționarii exercită presiuni asupra migranților care depun cereri pentru permis de ședere sau cetățenie, pentru a-i determina să plece la război.
Potrivit calculelor realizate de Serviciul rus al BBC și Mediazona pe baza surselor deschise, până la mijlocul lunii noiembrie 2025 erau cunoscute cel puțin 1.339 de cazuri de cetățeni străini uciși în rândurile armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
