„Mai aproape de UE”. Care este rolul presei în dezvoltarea localităților și promovarea serviciilor publice de calitate

Ediția finală a emisiunii „Mai aproape de UE” aduce în prim-plan rolul presei în dezvoltarea localităților și promovarea serviciilor publice de calitate.

Invitați emisiunii – directoarea executivă a Asociaţiei Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic, Lilia Curchi,  preşedintele Media Grup Meridian, Veaceslav Tutunaru,  jurnalistul Radio Orhei, Maxim Djamanov, şi directoarea executivă a Asociaţiei Obşteşti „Centrul de Instruire şi Dezvoltare Personală”, Nonna Mihalcean au discutat despre rolul presei în informarea cetățenilor despre ce înseamnă servicii publice și ce impact au acestea asupra localităților.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Creangă, suspectat de trădare de patrie, internat în spital. Avocat: „6 luni de detenție, fără condiţioner, s-au agravat toate bolile”

Șeful suspendat al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, cercetat pentru trădare de patrie și complot împotriva statului, a fost internat în spital din cauza unei probleme de sănătate. Avocatul său, Iurie Florea, a declarat că nu știe cât va fi necesară internarea. În aceste condiții, ședința de judecată programată pentru 14 august – în care urma să se încheie audierea lui Creangă – a fost amânată pentru săptămâna viitoare, scrie TVR Moldova.

„Şase luni în detenţie şi ulterior încă şase luni la domiciliu, fără condiţioner la ultimul etaj, deci s-au agravat toate bolile care le avea cronice, o sumedenie de boli cronice. A fost internat în spital pe un termen pe care nu-l cunoaştem. Domnul Creangă pledează nevinovat şi se va strădui să demonstreze asta prin probe concludente în şedinţa de judecată”, a declarat avocatul Iurie Florea pentru TVR Moldova.

Procurorul de caz, Dumitru Ștefârță, susține că a fost informat că Creangă urmează să fie supus unei intervenții planificate, fără a oferi, însă, detalii: „Poartă brăţară electronică. (…) Finalitatea depinde deja de starea de sănătate a domnului Creangă, pentru că la şedinţa următoare, 21 august, noi intuiam să finisăm cercetarea judecătorească”.

Amintim că Ion Creangă a fost reținut în iulie 2024, într-un dosar pentru trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova. Potrivit acuzării, în perioada 2023-2024, Creangă ar fi furnizat asistentului atașatului militar al ambasadei Federației Ruse la Chișinău de la acea vreme informații pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova, contra cost. Acesta a fost reținut în flagrant, atunci când primea de la diplomatul rus 500 de dolari.

PCCOCS a transmis cauza penală în instanță în noiembrie 2024. În dosar mai sunt vizați un polițist de frontieră și soția acestuia. Polițistul de frontieră, care a fost suspendat din funcție, ar fi avut întâlniri conspirative repetate cu același angajat al misiunii diplomatice ruse, iar soția lui ar fi facilitat întrevederile celor doi.

Pe 2 august 2024, Ion Creangă a fost plasat în arest preventiv, iar în februarie 2025 a fost transferat în arest la domiciliu. Pe 12 august, curent, fostul funcționar a fost eliberat din arest la domiciliu și se află sub control judiciar, fără drept de a părăsi municipiul Chișinău.

Ex-funcționarul parlamentar pledează nevinovat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

„Mă temeam să nu mă bată și pe mine”. Soția victimei din Frumușica rupe tăcerea despre crima de acum 7 ani

Soția bărbatului care ar fi fost bătut până la moarte de primarul din Frumușica, raionul Florești, acum șapte ani, a povestit pentru NordNews că se temea de edil. Ea a precizat că primarul – proprietar al unei ferme de bovine – angaja persoane din familii social-vulnerabile și că tragedia s-ar fi petrecut chiar în apropierea fermei acestuia.

„Eu mă temeam de el. (…) Mă temeam să nu mă bată și pe mine. El m-a chemat la dânsul în cabinet și mi-a zis că mă va da în judecată, iar eu: „De ce să mă dai în judecată?” Pe când eu n-am făcut niciun rău, n-am ucis niciun om, nimic n-am făcut rău.” , declară Iulia, soția răposatului.

Femeia susține că soțul ei ar fi fost ținut la ferma primarului timp de trei zile, după ce a fost bătut, și adus acasă în stare gravă.

„El era vânăt aici la ochi. Erau vizibile vânătăi la mână. Tare era vânăt. Pe el nu trebuia să-l ia la serviciu în sâmbăta aceea… Trei zile a stat acolo, apoi l-au adus acasă. I-a fost rău, a vărsat sânge. (…) L-au bătut și i-a fost ruptă coasta.”, a mai declarat soția victimei pentru sursa citată.

Contactată de NordNews, Ludmila Capcelea, directoarea Spitalului Raional Florești, nu a confirmat, dar nici infirmat declarațiile femeii: „Promit că o să revin la dvs. cu informații oficiale, când o sa dețin și eu informații oficiale. N-am informații din partea niciunui organ corespunzător”.

***

Amintim că primarul satului Frumușica, Victor Boicu, a fost reținut pe 13 august, alături de alte 3 persoane, inclusiv un medic legist, în cazul unui omor săvârșit în 2018. Alesul local este bănuit de trafic de ființe umane – faptă soldată cu decesul unei persoane.

Potrivit Procuraturii Generale, acestora li se impută faptul că, începând cu 2014, ar fi recrutat, sub pretextul unui loc de muncă bine plătit și cu condiții bune, persoane aflate în situație vulnerabilă, pentru a lucra ca îngrijitori de bovine la o fermă din satul Frumușica, r-nul Florești. Victimele ar fi fost transportate și adăpostite la fermă, unde erau permanent supravegheate.

În perioada 2014–2018, acestea ar fi fost exploatate prin muncă forțată, peste program, fără a primi hrana promisă sau salariul integral, fiind amenințate și agresate fizic în caz de neîndeplinire a sarcinilor.

În august 2018, după ce unul din bărbații recrutați, în vârstă de 60 de ani, a lăsat nesupravegheate bovinele, ar fi fost agresat fizic, fiindu-i provocate fracturi la trei coaste și leziuni interne, care au dus la deces.

PG precizează că medicul legist, care figurează în calitate de bănuit în dosar, cunoscând faptele și urmele vizibile de violență, ar fi acționat ca și complice, indicând intenționat o cauză eronată a morții în certificatul medical, pentru a proteja autorii.

Pe 12 august, PAS a anunțat că i-a  retras sprijinul politic și a precizat că Boicu nu a fost niciodată membru al Partidului Acțiune și Solidaritate, deși la ultimele alegeri locale a candidat din partea formațiunii: „Sperăm că organele de drept își vor îndeplini datoria în elucidarea cazului, iar făptașul va fi pedepsit după lege”.

Cine este primarul suspectat de omor, vezi AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Colaj NM

Presă: Irina Vlah și Victoria Furtună au mers la Moscova. Au fost întâmpinate de jurnaliști la întoarcere VIDEO

Irina Vlah, lidera Partidului „Inima Moldovei”, și Victoria Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare”, au fost surprinse în seara zilei de 14 august la aeroportul din Chișinău. Potrivit ONE TV, acestea au fost la Moscova, cu escală în Turcia. Totuși, Furtună a negat informația despre Moscova, iar Vlah a evitat să răspundă. Despre presupusa vizită la Moscova scrie și portalul Anticorupție.md, care face trimitere la propriile surse.

Irina Vlah și Victoria Furtună au ieșit separat din aeroport.

Întrebată de jurnaliști ce a făcut la Moscova și cu cine s-a întâlnit, Vlah a răspuns: „Wow, sunteți așa mulți”. La o nouă întrebare a jurnaliștilor — unde a fost, dacă nu la Moscova — politiciana a menționat: „Este o vizită privată și nu… Am eu viață personală sau n-am?”.

Întrebată de unde vine, Furtună a răspuns: „De la Istanbul”. La întrebarea dacă a fost la Moscova, ea a spus: „Nu”. Ulterior, întrebată ce a făcut la Istanbul, Furtună a replicat: „Da asta contează? (…) Am fost la odihnă”. La precizarea unui jurnalist că a fost într-un avion cu Irina Vlah și întrebată dacă Vlah a fost tot la Istanbul, Furtună a răspuns: „Probabil. Nu am văzut-o”. Întrebată dacă au fost împreună, Furtună a negat. La întrebarea cum comentează vocile care spun că ar fi susținută de Kremlin, Furtună a declarat: „Să fiu susținută de toți. (…) Oameni buni, eu sunt susținută de popor”.

Imaginile au fost publicate de postul de televiziune Moldova 1.

NewsMaker a solicitat comentarii de la partidele „Inima Moldovei” și „Moldova Mare” în legătură cu informațiile prezentate de jurnaliști.

***

Irina Vlah și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a reprezentat formațiunea în Parlament din 2005 până în 2014. În anul 2014, Vlah a părăsit fracțiunea comuniștilor, acuzând-o de colaborare cu alianțele pro-europene de atunci, iar în 2015 a ieșit inclusiv din PCRM.

În 2015, Vlah a concurat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, în calitate de candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Vlah a câștigat scrutinul respectiv, dar și pe următorul, conducânt astfel autonomia găgăuză până în 2023.

După încheierea celui de-al doilea mandat de guvernatoare, a declarat în repetate rânduri că nu va ieși din politică, a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să scrie și să vorbească în limba română și chiar și-a scris o autobiografie. Ulterior, Vlah a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova în scrutinul din 20 octombrie 2024. Ea a acumulat circa 83 mii de voturi, adică aproape 5,4% din sufragii, nereușind să ajungă în turul II de scrutin.

În noiembrie 2024, Irina Vlah a anunțat constituirea Partidului Republican „Inima Moldovei”.

Partidul Irinei Vlah face parte din Blocul „Patriotic”, care include partidele conduse de Igor Dodon, Vasile Tarlev și Vladimir Voronin, în vederea participării comune la alegerile parlamentare din toamna anului 2025.

Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate (SIS) că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”. Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arăta că Victoria Furtună este beneficiară a schemei. În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”. Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei. Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Pe 18 martie, Victoria Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului „Moldova Mare”. Ea a declarat atunci că pledează pentru neutralitatea statului nostru, precum și „restabilirea limbii moldovenești”.

Pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. În listă se regăsește și Furtună.

NM Espresso: Șor a găsit un nou loc pentru proteste, Guțul va fi apărată de avocați din UE, un primar este acuzat de omor

Protestul lui Șor: Ceban, poliția, Tauber

La Chișinău a izbucnit o dispută publică între poliție și primărie pe marginea protestului pe termen «nelimitat» anunțat de Ilan Șor. Poliția a cerut ca primăria să nu elibereze autorizație pentru planificată în Piața Marii Adunări Naționale, iar primarul a declarat că acest lucru nu ține de competența lui. Ce spune legea despre această situație și cine a greșit — în materialul «Ceban sau poliția?».

Totuși, disputa și-a pierdut sensul după ce Guvernul a decis ca în aceeași zi, pe 16 august, să organizeze în piață un eveniment pentru copii. Drept răspuns, Șor a anunțat schimbarea locației protestului antiguvernamental și și-a chemat susținătorii să se adune pe 16 august la Gara Feroviară. El a mai spus că promisiunea de a plăti participanților la protest câte 3 mii de dolari pe lună nu este o plată pentru participare, ci o compensație pentru «salariul pierdut».

Între timp, deputata Marina Tauber, aflată de șapte luni peste hotare, s-a plâns că primăria nu a invitat-o la ședința unde s-a discutat cine va primi piața pe 16 august. Potrivit ei, chiar ea a depus cererea de organizare a protestului. Primăria a răspuns că cererea nu respecta procedura.


Dosarul Guțul: avocați-surpriză

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a Partidului «Șor», va fi apărată la Curtea de Apel de doi avocați europeni — Gonzalo Boye din Spania și William Julié din Franța. Aceștia au văzut în acest caz «presiune politică asupra opoziției» și au declarat că intenționează să prezinte cauza «în jurisdicții și organizații europene și internaționale, inclusiv la ONU, pentru apărarea drepturilor fundamentale ale lui Guțul».

Între timp, susținătorii bașcanei cer ajutor din partea Rusiei și Turciei. Ankara nu a comentat oficial, dar unii politicieni turci au condamnat sentința. Care este rolul Turciei în Găgăuzia și cum va influența condamnarea bașcanei relațiile Chișinău—Ankara — în materialul NM.


Un nou episod #realtalk: Șor și propaganda rusă

În Moldova se pot urmări din nou posturi TV rusești interzise — de data aceasta prin platforma de streaming Hai TV, în spatele căreia se află oligarhul fugar Ilan Șor. Autoritățile încearcă să blocheze platforma, dar fără mare succes. În noul episod #realtalk, NM explică cum serviciul ocolește blocajele.


Scandal cu primarul de la PAS

Primarul satului Frumușica, Victor Boicu, a fost reținut într-un dosar de trafic de persoane care, potrivit anchetei, a dus la moartea unui muncitor de 60 de ani de la o fermă, în 2018. Procuratura susține că, din 2014, primarul recruta persoane social-vulnerabile și le obliga să muncească fără plată, bătându-le dacă nu se supuneau. Un astfel de caz s-a soldat cu moartea victimei, iar medicul legist ar fi ascuns adevărata cauză a decesului la solicitarea lui Boicu.

PAS și-a retras sprijinul politic pentru Boicu, declarând că acesta nu a fost niciodată membru al partidului, deși a candidat pe listele acestuia.


Dodon despre «capturarea Curții Constituționale»

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a acuzat partidul de guvernământ PAS că intenționează să «captureze definitiv» Curtea Constituțională (CC), la fel cum a făcut Partidul Democrat în 2018, numindu-și oamenii judecători ai CC. Dodon a făcut această declarație după ce PAS a decis să convoace pe 17 august o ședință specială a parlamentului pentru ca noii jjudecători ai CC să depună jurământul. Potrivit lui Dodon, PAS încearcă astfel să se protejeze de o eventuală înfrângere la alegerile parlamentare.

PAS a răspuns acuzațiilor lui Dodon, spunând că acesta ar vrea ca Moldova să fie la fel ca el — «servilă Rusiei, slabă și fără viitor», în timp ce țara, sub conducerea PAS, construiește «instituții puternice care garantează supremația legii și interesul național».


Protestul transportatorilor

Ieri, la Chișinău, transportatorii au protestat din nou. Cererile lor către autorități au rămas aceleași: aprobarea metodologiei tarifelor, revizuirea proiectelor eGPS și e-bilet și renunțarea la obligativitatea adaptării transportului pentru persoanele cu dizabilități.

Agenția Națională Transport Auto a declarat că este «gata pentru un dialog constructiv» și mizează pe «cooperare reciprocă» în interesul sectorului.


Ucraina și aeroportul Mărculești

Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) a clarificat informațiile despre cele trei avioane ucrainene aterizate pe 13 august la Aeroportul Mărculești. Potrivit instituției, acestea au aterizat pentru staționare temporară și mentenanță. AAC a mai precizat că zborurile avioanelor ucrainene deasupra teritoriului Moldovei se efectuează în baza unei cereri oficiale a MAI al Ucrainei privind cinci aeronave utilizate în misiuni umanitare și de urgență.


Oncologie: chimioterapie și în raioane

Pacienții oncologici nu vor mai fi nevoiți să meargă la Chișinău pentru chimioterapie — procedura va începe să fie efectuată în spitalele raionale și la Spitalul Clinic din Bălți. Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, a declaratcă aceasta va schimba radical abordarea în tratament și îi va scuti pe oameni de drumurile obositoare spre capitală.


Noi ambasade ale Moldovei

În 2026, Moldova intenționează să deschidă ambasade în Egipt și Coreea de Sud, a anunțat ministrul de externe Mihai Popșoi, numind ambele țări drept perspective pentru cooperarea economică. Potrivit lui, Chișinăul mai vrea să-și extindă prezența diplomatică în Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Africa și America Latină.


Leova—Bumbăta rămâne deschis

Punctul de trecere a frontierei Leova—Bumbăta, la granița moldo-română, trece de astăzi la regim de funcționare 24/24 de ore. Serviciul Vamal a precizat că decizia a fost luată pentru comoditatea cetățenilor.


Podcast științific NM

NewsMaker a publicat un nou episod al podcastului nostru săptămânal, în care vorbim despre noutățile din știință. În acest episod: care este cea mai răspândită limbă din lume, cum au ajuns personajele de jocuri să-și dea seama de propria irealitate, cum este legată luna nașterii de riscul de depresie la bărbați și despre oazele vieții din adâncurile oceanului.


Ce ne așteaptă azi, 15 august:

  • 10:00 — Congresul diasporei
  • 15:00 — Ședința Comisiei Electorale Centrale.
Partidul „ȘOR”

SUA a impus sancțiuni împotriva unor companii controlate de Ilan Șor

Statele Unite ale Americii au impus sancțiuni împotriva companiilor A7, A71 și A7 Agent, controlate de oligarhul fugar Ilan Șor și de banca rusească „Promsviazbank”. Despre acest lucru a anunțat pe 14 august Departamentul Trezoreriei SUA.

Departamentul Trezoreriei SUA a inclus pe lista de sancțiuni platforma de schimb de criptomonede Grinex din Kârgâzstan, creată de foști angajați ai Garantex pentru a ocoli restricțiile.

Potrivit instituției, Garantex a deservit piețe de pe darknet și grupuri de operatori de programe ransomware. În 2022, platforma și-a pierdut licența estoniană, dar și-a continuat activitatea, folosind infrastructură pentru a ascunde adresele portofelelor de criptomonede. În martie 2025, forțele de ordine americane și europene au blocat domeniul Garantex și au înghețat 26 de milioane de dolari, după care clienții și activele au fost transferate pe noua platformă — Grinex.

De asemenea, măsuri restrictive au mai fost impuse față de companiile implicate în crearea stablecoin-ului A7A5, legat de rubla rusească. Tokenul a fost emis formal de compania kârgâză Old Vector, iar dezvoltarea a fost realizată de Garantex și de firmele rusești A7, A71 și A7 Agent, controlate de Șor și „Promsviazbank”.

Conform Departamentului Trezoreriei SUA, tokenul a fost folosit pentru returnarea fondurilor clienților Garantex și pentru evitarea restricțiilor financiare.

Garantex a transferat fonduri către Grinex, iar clienților care au pierdut bani în urma acțiunilor autorităților li s-a oferit compensație sub formă de token A7A5”, a menționat instituția.

Amintim că, în iulie, compania A7, creată de Ilan Șor, a fost sancționată și de Uniunea Europeană. Consiliul UE a precizat că firma a fost implicată în tentative de influențare a alegerilor prezidențiale din referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova din 2024.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: