În ediția a opta a emisiunii „Mai aproape de UE” discutăm ce se întâmplă în regiunile de nord, sud şi centru ale Republicii Moldova şi ce proiecte de dezvoltare regională sunt în derulare în ţara noastră?
Despre acest aspect au discutat experții invitați la emisiune: Igor Malai, şef Direcţia politici de dezvoltare regională, MADRM, Viorel Furdui, director executiv al CALM şi Natalia Mereuţă, manageră de proiect, AO Asociaţia Dezvoltare Durabilă „Mileniul III”.
Cei cinci judecători ai Curții Constituționale – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus jurământul în plenul Parlamentului, pe 17 august. La ceremonie a fost prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției.
Duminică, Parlamentul s-a convocat în sesiune specială. 78 de deputați și-au înregistrat prezența.
Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecătorii au depus următorul jurământ: „Jur să îndeplinesc cu bună-credință obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr ordinea constituțională a Republicii Moldova, să protejez supremația Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să mă supun în exercitarea funcției numai Constituției”.
În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia” și „Rușine”. „Curtea Constituțională aparține poporului”, „Curtea Constituțională nu este a voastră”, erau mesajele de pe pancartele opoziției parlamentare.
Menționăm că, în fața Legislativului a avut loc și un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.
Mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia.
***
Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.
Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției. Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.
Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).
Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.
Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM a explicat care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali. Detalii AICI.
Parlamentul s-a convocat în sesiune specială pe 17 august. În cadrul acesteia urmează să aibă loc ceremonia de depunere a jurământului de către noii judecători ai Curții Constituționale (CC), desemnați de Parlament, Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii. Între timp, în fața Legislativului are loc un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.
Șova, Roșca, Litvinenco, Manole și Malanciuc depun jurământul
Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.
Pe data de 16 august au expirat mandatele a 5 judecători constituționali, iar mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia. Amintim că recent au fost numiți în calitate de judecători constituționali Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco, Domnica Manole și Ion Malanciuc. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.
Potrivit regulamentului, în cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune ordinară, acesta se poate întruni în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea președintelui Republicii Moldova, a președintelui Parlamentului sau a unei treimi din deputați.
Protest la Parlament
În fața Parlamentului, Blocul „Patriotic”, format de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev, desfășoară un protest. „Jos dictatura”, scandează manifestanții.
Curtea Constituțională este constituită din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi dintre ei sunt numiți de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Pe 16 august au expirat mandatele a cinci actuali judecători ai Înaltei Curți.
În iunie, Parlamentul i-a numit pentru încă un mandat pe actualii magistrați ai Curții Constituționale Liuba Șova și Nicolae Roșca. La rândul său, Guvernul i-a numit în calitate de judecători ai Înaltei Curți pe ex-ministrul Justiției Sergiu Litvinenco și actuala președintă CC, Domnica Manole, iar Consiliul Superior al Magistraturii l-a numit pe Ion Malanciuc.
Vladimir Putin i-a promis lui Donald Trump că, obținând controlul asupra teritoriilor din regiunile Donețk și Lugansk ale Ucrainei, este dispus să „înghețe” linia frontului în regiunile Herson și Zaporojie, potrivit surselor Bloomberg, Financial Times și The New York Times. Potrivit Reuters, președintele Ucrainei a respins aceste cerințe, relatează Deutsche Welle.
Putin a declarat, de asemenea, că Federația Rusă nu va începe noi atacuri pentru a obține mai multe teritorii, scrie Financial Times, citând trei surse familiarizate cu desfășurarea negocierilor. Putin a dat de înțeles că nu renunță la cerințele sale de a „elimina cauzele profunde” ale conflictului, însă este dispus să facă compromisuri pe alte subiecte, inclusiv cele teritoriale, dacă va fi mulțumit de rezolvarea „cauzelor profunde”, relatează FT.
The New York Times remarcă faptul că Putin a propus un armistițiu în Ucraina pe linia frontului existentă, precum și un angajament scris de a nu mai ataca „nici Ucraina, nici nicio altă țară europeană”. Ulterior, în discuția cu Trump, Zelenski și liderii europeni i-au semnalat președintelui SUA că Putin a încălcat deja în mod repetat aceste angajamente scrise, adaugă publicația.
Reuters a confirmat informațiile din presă potrivit cărora Trump le-a transmis liderilor europeni și lui Zelenski cerințele lui Putin ca Ucraina să cedeze Rusiei fără luptă părțile din regiunea Donețk pe care Rusia nu a reușit să le ocupe. Potrivit Reuters, președintele Ucrainei a respins aceste cerințe. Anterior, Zelenski a declarat în repetate rânduri că „nu vor fi făcute cadou teritorii Rusiei”.
În prezent, trupele ruse controlează aproximativ 70% din teritoriul regiunii Donețk. Totodată, potrivit publicației Financial Times, localitățile care rămân sub controlul Ucrainei au o importanță crucială pentru operațiunile Forțelor Armate ale Ucrainei și pentru apărarea pe frontul de est.
Protestul antiguvernamental anunțat de oligarhul fugar Ilan Șor, pentru care a promis bani participanților, a început. Oamenii, care se află la Gara Feroviară din Chișinău, scandează mesaje împotriva autorităților și… cântă. De cealaltă parte, oamenii legii prezenți la fața locului atenționează că manifestația nu a fost autorizată și riscă să fie amendați.
În jurul orei 14:30, câteva zeci de persoane se adunaseră în fața Gării Feroviare pentru protestul anunțat de Ilan Șor. Polițiștii prezenți la fața locului au avertizat oamenii că manifestația nu este autorizată și le-a cerut să se disperseze. Cu toate acestea, protestatarii au continuat să vină.
Ulterior, deputata Marina Tauber, care este afiliată lui Ilan Șor și s-ar afla în Rusia, a publicat o notificare semnată de viceprimara Angela Cutasevici, în care se precizează că în scuarul Gării Feroviare va avea loc o expoziție socio-culturală până pe 14 octombrie. Tauber susține că nu a fost notificată personal și a cerut demisia primarului Ion Ceban.
Între timp, așa-zisul protest continuă. Manifestații desfășoară pancarte, afișează trandafiri albi și scandează mesaje precum „Jos Maia Sandu” și „Libertate bașcanului Găgăuziei”.
La un moment dat, mulțimea a început chiar și să cânte piese rusești.
La manifestație sunt prezenți mai mulți fruntași ai Blocului „Victorie”, controlat de Șor. Printre aceștia se numără liderul Partidului „Șansă”, Alexei Lungu”, deputații Reghina Apostolova, Alexandr Suhodolski, Vadim Fotescu și Vasile Bolea.
Oamenii legii continuă să le solicite participanților să se disperseze, or, în caz contrar riscă să fie sancționați.
De cealaltă parte, Alexei Lungu susține că echipa lui Șor va acorda „asistență juridică” participanților la protest care vor fi amendați.
Amintim că, pe 11 august, oligarhul fugar Ilan Șor, care se ascunde de justiție în Rusia, a anunțat că va organizat proteste împotriva guvernării pe o perioadă nedeterminată, începând cu 16 august. Mai mult, el a promis, direct, „salarii” de 3 mii de dolari pe lună, tuturor celor care vor protesta în corturi. Inițial, Șor planifica să scoată lumea la protest în Piața Marii Adunări Naționale, însă a schimbat locația după ce Primăria a acordat prioritate Guvernului, care vrea să desfășoare o serie de evenimente în PMAN pe parcursul lunii august. Acesta a transmis că protestele vor fi organizate la Gara Feroviară.
Inspectoratul General al Poliției a avertizat repetat cetățenii să nu participe la așa-zisle proteste organizate de Șor. Oamenii legii au transmis că manifestațiile nu sunt autorizate și sunt ilegale, iar locațiile anunțate de fugarul condamnat Ilan Șor sunt destinate altor activități. Potrivit poliției, nerespectarea interdicției se sancționează cu amenzi de câte 7 500 de lei pe zi pentru fiecare participant.
Cu toate acestea, în dimineața de 16 august, mai mulți manifestanți și-au instalat corturi pe peronul Gării Feroviare. Oamenii legii prezenți la fața locului le-au dezinstalat, iar, potrivit imaginilor distribuite de Blocul „Victorie”, mai mulți tineri au fost escortați la inspectoratele de poliție.
Una dintre cele două persoane care a fost reținută în cazul provocării unei explozii lângă locuința primarului orașului Stăuceni a fost plasată în arest preventiv pentru 20 de zile. Este vorba despre un bărbat. Cea de-a doua persoană – soția bărbatului – este cercetată în stare de libertate. Informațiile au fost raportate de Procuratura Generală (PG) într-un comunicat din 16 august.
Potrivit PG, bărbatul este învinuit de huliganism agravant. În urma unui demers înaintat de Oficiul Rîșcani al Procuraturii Chișinău, instanța de judecată a dispus plasarea individului în arest preventiv pentru 20 de zile.
Potrivit acuzării, în noaptea de 10 august, aflându-se în Stăuceni, bărbatul, împreună cu soția sa, au aruncat dintr-un automobil de model „Chevrolet Tracker” un dispozitiv explozibil și substanță inflamabilă în direcția gardului casei primarului orașului, provocând o bubuitură. În rezultat a fost perturbată liniștea persoanelor care domiciliază în proximitate.
Cei doi au acționat în urma unei înțelegeri prealabile cu alte persoane, care se află în curs de identificare.
Conform PG, bărbatul recunoaște faptele care i se incriminează.
Soția acestuia, care la fel are statut de învinuită, este cercetată în stare de libertate momentan.
Amintim că cei doi învinuiți au fost reținuți pe 14 august, la Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce încercau să părăsească țara.
