În ediția a opta a emisiunii „Mai aproape de UE” discutăm ce se întâmplă în regiunile de nord, sud şi centru ale Republicii Moldova şi ce proiecte de dezvoltare regională sunt în derulare în ţara noastră?
Despre acest aspect au discutat experții invitați la emisiune: Igor Malai, şef Direcţia politici de dezvoltare regională, MADRM, Viorel Furdui, director executiv al CALM şi Natalia Mereuţă, manageră de proiect, AO Asociaţia Dezvoltare Durabilă „Mileniul III”.
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a anunțat sancțiuni împotriva Federației Naționale de Karate-Do (WKF), inclusiv sesizarea organelor de drept, cererea de returnare a fondurilor alocate în 2023-2024 și sistarea finanțării pentru anul curent. De asemenea, MEC va solicita federației internaționale de profil retragerea statutului de membru al Federației.
Potrivit Ministerului, decizia vine în urma unui audit intern efectuat de MEC, care a scos la iveală „abateri grave și fals în acte în gestionarea banilor publici” de către Federația Națională de Karate-Do (WKF) în perioada 2023-2024. Constatările auditului au fost prezentate public, în prezența reprezentanților federației.
Potrivit auditului, o parte din fondurile destinate pregătirii sportivilor de performanță și participării lor la competiții internaționale ar fi fost utilizate „necorespunzător”. Mai mult, federația este acuzată de „fals în acte”, prin prezentarea de rezultate ale unor sportivi care au concurat sub egida unei alte ramuri de karate-do, nerecunoscută la nivel internațional.
Printre neregulile descoperite se numără și falsificarea semnăturilor în procesele verbale, precum și eliberarea de diurne și alte cheltuieli sportivilor în sume mai mici decât cele indicate în documentele oficiale.
Ministrul Dan Perciun a subliniat angajamentul Ministerului de a sprijini sportivii și structurile care respectă legea, dar a reiterat că „nu putem tolera lipsa de responsabilitate atunci când vine vorba de banii cetățenilor.”
În urma valului de critici, Ministerul Afacerilor Interne a eliminat din proiectul de modificare a Legii privind regimul armelor prevederea care ar fi permis demnitarilor să obțină permis de port armă fără a trece prin control medical și cursuri de instruire. Cu o reacție a venit și deputatul PAS Radu Marian. Potrivit lui, excepția propusă în versiunea inițială a proiectului fost „o idee foarte proastă și neinspirată”. Parlamentarul a precizat că „deputații se opun categoric” unor astfel de derogări.
MAI a anunțat pe 6 iunie că a revizuit versiunea inițială a proiectului de modificare a Legii nr. 130/2012 privind regimul armelor și munițiilor de uz civil. Din textul proiectului a fost eliminată prevederea care ar fi permis persoanelor cu funcții de demnitate publică (reglementate de Legea nr. 199/2010) să obțină permis de port armă fără a trece prin control medical și curs de instruire.
Proiectul revizuit prevede reguli mai stricte pentru deținerea armelor de uz civil și include, printre altele, interdicții pentru persoanele din stânga Nistrului, extinderea valabilității certificatului tehnic al armelor și introducerea pașaportului european pentru armele de foc.
După valul de critici generate de forma inițială a proiectului de lege, deputatul PAS Radu Marian a salutat public decizia Ministerului de Interne de a-și revedea proiectul: „Această idee a unor funcționari de la minister a fost una foarte proastă și neinspirată. E bine că au revizuit proiectul de lege. Deputații sunt total împotriva acestor excepții”.
Și liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a salutat decizia MAI: „Lăsat singur la butoane, PAS a demonstrat că poate introduce orice prevederi, chiar și pe ascuns, fără dezbatere publică – la fel cum a procedat cu legea amnistiei, care a dus la eliberarea unor criminali periculoși și a pregătit terenul pentru eliberarea altora. Doar presiunea publică și reacția fermă a societății și a opoziției pot opri astfel de derapaje”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Partidul „Inima Moldovei”, fondat și condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, a organizat pe 6 iunie un protest la Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Aceștia au acuzat Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) că vor încerca „să fraudeze” votul din diaspora la alegerile parlamentare din toamnă, prin intermediul ambasadorilor Republici Moldova.
Un grup de activiști ai Partidului „Inima Moldovei”, îmbrăcați în tricouri cu însemnele formațiunii politice, au protestat în fața sediului MAE.
Aceștia au scandat mesaje precum „PAS ne fură votul”, „Stat capturat, vot furat”, „Jos Popșoi”, și „Inima Moldovei va salva Moldova”. De asemenea, manifestanții au afișat pancarte cu inscripții precum „MAE, slujește Moldovei, nu PAS”, „Diplomat sau sluga PAS?” și „Dați banii înapoi școlilor noastre”.
Participanții au acuzat Partidul Acțiune și Solidaritate va încerca „să fraudeze” votul cetățenilor moldoveni din străinătate la alegerile parlamentare din 28 septembrie, prin intermediul șefilor misiunilor diplomatice ale țării noastre.
„Guvernarea năpastei din R. Moldova schimbă ambasadorii din țările europene, acei ambasadori care sunt convenabili, acei ambasadori care sunt gata să îndeplinească toate indicațiile lor, ca în rezultatul alegerilor parlamentare problemele cele mai mari să fie ascunse, ca să facă fraudele, ca să nu ajungă votul poporului, real, așa cum trebuie să fie. Ei vor să fure voturile noastre. (…) Ei îndeplinesc tot ce este nevoie numai ca guvernarea actuală să rămână în scaune moi. De multe ori și în marea majoritate, toți ambasadorii sunt persoane care nu au nici studii diplomatice. Ca exemplu, ambasadorul Irlandei, doamna Costachi, secretar de la Ministerul de Interne, ambasadorul recent numit în Statele Unite ale Americii, fostul consilier al Maiei Sandu, cel mai mare ONG-ist, Kulminski”, a menționat un activist.
Manifestanții au declarat, de asemenea, că copiii diplomaților moldoveni din străinătate ar primi plăți lunare de 500 de euro pentru studii – lucru pentru care, susțin ei, s-ar cheltui 60 milioane de lei în fiecare an. În acest context, aceștia au intrat în incinta MAE și au cerut să fie chemat ministrul de Externe, Mihai Popșoi, pentru a-i înmâna „o dispoziție de plată” simbolică. Oficialul nu a venit în fața oamenilor, iar, într-un final, i-au lăsat-o pe podeaua de la intrarea în clădire.
Menționăm că alegațiile activiștilor de partid privind plățile pentru copii diplomaților sunt false. Acestea se referă la un proiect de lege care nu a mai fost adoptat în lectură finală.
În vara anului 2024, în Parlament a fost introdus un proiect de modificare a Legii cu privire la serviciul diplomatic, care introducea compensații lunare pentru studiile copiilor diplomaților care activează în străinătate. În textul inițial erau prevăzute plăți de 700 euro, dar ulterior suma a fost redusă la 500 euro. În luna iulie a acelui an, inițiativa legislativă a fost adoptată în prima lectură. Totuși, proiectul de lege a fost retras pe fundalului valului de nemulțumiri și critici față de acesta, venite atât din partea societății, cât și a politicienilor din opoziție.
NM a solicitat un comentariu referitor la protestul Partidului „Inima Moldovei” de la Ministerul Afacerilor Externe, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.
Ministerul Educației și Cercetării a aprobat lista de școli care vor beneficia de o finanțare totală de 23,5 milioane de lei în anul 2025 pentru proiecte de renovare și modernizare a blocurilor sanitare. Instituțiile de învățământ beneficiare sunt cele mai multe din Chișinău. De asemenea sunt din Orhei, Soroca, Hîncești, Strășeni, Ștefan Vodă, Ialoveni, Rîșcani și Florești.
Potrivit Ministerului, în total, 19 proiecte au fost aprobate pentru finanțare integrală, iar alte patru au fost incluse pe lista de rezervă. Pentru proiectele selectate, au fost alocate aproximativ 22,4 milioane de lei din bugetul de stat, în timp ce autoritățile publice locale vor contribui cu peste 1,1 milioane de lei.
Procesul de selecție s-a desfășurat în patru etape, începând cu februarie 2025, când a fost lansat un apel public pentru finanțarea proiectelor. În total au fost înregistrate 59 de proiecte. Proiectele eligibile au trecut printr-o evaluare tehnică și financiară de către o comisie intersectorială instituită de MEC. Criteriile de selecție au inclus: relevanța și impactul social, calitatea soluțiilor tehnice propuse, bugetul estimat, capacitatea de implementare și accesibilitatea pentru copiii cu dizabilități.
Lista instituțiilor beneficiare poate fi văzută aici.
Fiecare a doua școală din Republica Moldova nu are sistem de canalizare, iar elevii din mediul rural au acces redus la apă, sanitație și igienă, potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării și UNICEF, citate de Radio Moldova. Astfel, în țara noastră 88 de instituții de învățământ au blocuri sanitare amplasate în exterior, iar în alte 546 aceste facilități există în interior, dar nu pot fi utilizate deoarece, fie nu sunt funcționale, fie costurile de întreținere și renovare sunt prea mari.
Potrivit sursei citate, copiii din 88 de școli folosesc doar toaletele amplasate în curte, iar aceeași situație persistă și în 546 de unități de învățământ, care dispun de blocuri sanitare, dar acestea nu sunt funcționale sau necesită sume mari pentru întreținere și renovare.
În școlile și grădinițele din Republica Moldova sunt disponibile 1 586 de posturi didactice vacante. Cele mai multe locuri sunt pentru educatori – 291 de posturi și profesori de matematică – 224 de posturi. În acest context, pe 6 iunie, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a lansat Concursul național de repartizare a absolvenților pe funcțiile didactice vacante. Potrivit Ministerului, în anul de studii precedent, 407 tineri au fost angajați în sistemul educațional prin acest concurs.
„Ne dorim să avem cât mai mulți tineri care acceptă provocarea de a deveni cadre didactice, tineri cu vocație, tineri care tind să pună umărul la educarea viitoarelor generații. Ministerul Educației este alături de tinerii absolvenți, vrem să vă vedem în școlile noastre și suntem gata să vă oferim tot suportul necesar. Încercați, aveți încredere și realizați-vă visurile”, a declarat ministrul Dan Perciun.
Locurile vacante
Pentru anul de studii 2025–2026, în școlile și grădinițele din țară sunt disponibile 1586 de posturi didactice vacante.
Potrivit Ministerului Educației, cele mai multe locuri vacante sunt oferite pentru: educatori – 291 de posturi; profesori de matematică – 224 de posturi; profesori de limba și literatura română – 115 de posturi; profesori de fizică – 107 posturi; învățători – 102 posturi. Lista completă, care include și distribuirea posturilor pe instituții și discipline, este disponibilă aici.
Cum și cine se poate înscrie la concurs
Înscrierea se face prin completarea unui formular online disponibil pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării. Termenul-limită pentru înscriere la concurs este 22 iunie 2025. Rezultatele vor fi anunțate pe data de 1 iulie 2025. Potrivit secretarului general al Ministerului Educației Galina Rusu, fiecare candidat poate selecta mai multe posturi pentru care dorește să concureze, dar va fi repartizat pe o singură funcție didactică vacantă, în funcție de opțiuni, profilul profesional și necesitățile instituțiilor.
Concursul se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 de ani, aflați la început de carieră în domeniul educațional. Pot depune dosarele de participare: absolvenții colegiilor pedagogice care au obținut diplome de studii profesionale în formarea educatorilor sau a învățătorilor; absolvenții programelor de licență sau master din domeniul Științe ale Educației; persoanele care au finalizat studii în domenii conexe disciplinelor școlare (ex: fizică, limbi străine, istorie etc.), cu condiția să fi urmat un modul psihopedagogic de minimum 60 de credite; absolvenții instituțiilor de învățământ din străinătate, cu diplome recunoscute conform legislației naționale.
Ce oferă statul
Ministrul Dan Perciun a declarat că statul oferă „sprijin financiar consistent și pe termen lung pentru tinerii care aleg să devină profesori”. Printre facilitățile oferite se numără: indemnizație unică de angajare în valoare de 200.000 de lei pentru absolvenții de licență sau master în domeniul Educației sau în domenii conexe cu module pedagogice; 160.000 de lei pentru absolvenții colegiilor pedagogice și ai instituțiilor recunoscute din străinătate. Plata se face în două tranșe: 50% după 6 luni de activitate efectivă și restul după 18 luni.
Totodată, tinerii specialiști beneficiază de o normă didactică redusă cu 25% în primii 5 ani de activitate, dar și de o compensație anuală de 4000 de lei pentru achiziționarea de materiale și echipamente didactice. Persoanelor care se angajează în mediul rural sau în centre raionale, li se oferă: 1000 de lei lunar pentru chirie; 3000 de lei anual pentru cheltuieli pentru energia electrică și termică.
Potrivit Ministerului, un alt avantaj al activității în școli și grădinițe este concediul anual de până la 62 de zile calendaristice, mai mare decât media altor domenii.
Ministerul Educației a raportat că, în anul de studii precedent, 407 tineri au fost angajați în sistemul educațional prin acest concurs, în creștere cu 10% față de anul 2023–2024 și cu 30% față de media ultimilor 5 ani. Totodată a menționat că, în anul curent, 493 de elevi vor absolvi colegiile pedagogice, iar 881 de studenți vor finaliza studii universitare în domeniul Științelor educației.
