Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a confirmat că printre sportivii cărora li s-a refuzat luni, 23 iunie, intrarea în Republica Moldova se aflau și minori. Potrivit ministrei, decizia a fost luată din motive de securitate, întrucât adolescenții „nu au putut prezenta dovezi clare privind scopul vizitei, identitatea însoțitorilor și organizatorul evenimentelor la care urmau să participe”.
Ministra a făcut precizările pentru presă înainte de ședința Guvernului. Aceasta a fost întrebată de jurnaliști dacă printre sportivii opriți luni la frontieră se aflau și minori – un subiect intens exploatat de opoziție și de canalele afiliate acesteia,mai ales după ce au apărut video cu sportivi români care au declarat că au fost opriți la vamă fără explicații, deși aveau toate documentele în regulă.
Șefa MAI a precizat că e vorba despre două cazuri. Într-unul sunt vizate echipe de sportivi la categoria juniori, cărora într-un final li s-a permis intrarea. În alt caz, e vorba despre minori care nu au putut prezenta informații clare despre competițiile la care urmau să participe.
„Referitor la video-urile apărute în spațiul public, trebuie să delimităm două aspecte. Primul e despre echipele de sportivi la categoria juniori, care, de fapt, au fost admiși și ei au intrat în țară pentru că aveau un scop și o dovadă clar definită. Și avem o situație prin care copiii au fost folosiți. Este vorba de situația în care nu a fost confirmată dovada clară unde vin, cine este însoțitorul acestor copii și organizatorul evenimentelor la care vor participa. În acest sens nu li s-a permis intrarea în R. Moldova”, a declarat Daniella Misail-Nichitin presei.
Precizăm că, în cursul zilei de ieri, reprezentanți ai opoziției și canale afiliate acestora au publicat pe rețelele de socializare mai multe înregistrări video cu sportivi — inclusiv din România — care ar fi fost opriți la frontieră sau reținuți la punctul vamal. Deputatul și membrul MAN, Gaik Vartanean, a declarat că printre cei întorși s-ar afla și minori din Georgia, Lituania și România.
Amintim că 195 de persoane „cu risc sporit pentru securitatea națională” au încercat să intre în Republica Moldova pentru a participa la controversatul campionat de kickboxing organizat de Primăria Chișinău, însă accesul acestora a fost blocat. Din acest număr, Poliția de Frontieră a aplicat măsura de neadmitere pe teritoriul țării pentru 19 persoane, iar altor 176 li s-a refuzat îmbarcarea spre Republica Moldova, în urma schimbului de informații și a cooperării internaționale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea celor vizați veneau din Federația Rusă și Belarus. Detalii – AICI.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.
La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.
În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați.
La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.
Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.
Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.
În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.
Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.
În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.
Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.
Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.
În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.
Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.
Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.
La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.
Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova
Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros.
Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.
