Максим Андреев, NewsMaker

Mai mulți jurnaliști solicită modificări la Codul electoral. Ce prevede proiectul de lege

Dezabaterile electorale organizate la posturile de televiziune și de radio ar putea să nu mai fie organizate la orele de maximă audiență și în direct. Un proiect de lege în acest sens a fost implementat de Asociația Presei Independente (API) în parteneriat cu Asociația Presei Electronice (APEL) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și prezentat marți, 9 iunie.

Mai mulți jurnaliști s-au plâns pe obligativitatea difuzării dezbaterilor electorale în transmisiune directă și în orele de audiență.

„Dacă facem un calcul sumar al numărului de concurenți înscriși în cursa electorală și numărul de televiziuni sau posturi de radio care sunt obligate să facă dezbateri vom descoperi că să întâmplă des ca la aceeași oră, mai multe posturi să facă dezbateri. Candidații își demit reprezentanți pentru că fizic nu au cum să meargă. (…) Cum un om poate fi în atâtea locuri în orele de maximă audiență?”, a argumentat jurnalista Lorean Bogza.

Prin acest proiect de lege se propune modificarea articolelor 69 și 70 din Codul electoral, care au pus în mare dificultate furnizorii de servicii media la alegerile generale locale din 20 octombrie 2019, când aceștia au fost obligați să difuzeze dezbateri electorale „în regim de transmisiune directă” și „numai în orele de audiență maximă”. În proiectul de lege se propune ca formatul, durata, frecvența și ora difuzării dezbaterilor electorale să fie stabilite de către furnizorii de servicii media de sine stătător.

De asemenea, jurnaliștii au cerut ca radiodifuzorii să nu fie obligați să organizeze dezbateri electorale. Aceștia au argumentat că unele posturi de radio sau tv nu dispun de studiouri încăpătoare, iar închirierea altor spații presupune costuri suplimentare pe care, de multe ori, nu și le permit. O altă problemă ar fi că mai mulți furnizori de servicii media nu dispun de moderatori profesioniști care să dirijeze corect din punct de vedere deontologic dezbaterile electorale și să evite eventualele bâlbe și situații jenante.

„Obligativitatea de a impune radiodifuzorii să reflecte neapărat orice campanie electorală, cu timpul poate ar fi bine să fie eliminată din legislația electorală. Să rămână la discreția radiodifuzorilor dacă să organizeze, dacă consideră că este bine pentru publicul și activitatea lor economică. Dacă nu, mai sunt astfel de țări unde se practică să se rămână la latitudinea lor”, a argumentat Tatiana Djamarov, directoarea postului de Radio Orhei.

La fel, jurnaliștii din raionele țării au semnalat că, în cadrul dezbaterilor electorale, liderii de partide aleg să meargă la televiziuni mari, iar la cele regionale nu reușesc să ajungă. De multe ori, aceștia își trimit reprezentanți care nu prezintă interes pentru public.

„Este o situație caraghioasă când în același timp vedem același concurent electoral la mai multe posturi de televiziune. Unele dintre televiziuni înregistrează iar apoi difuzează în prime time. Una dintre solicitările noastre este să fie modificată această prevedere. Chiar dacă suntem din regiune, am vrea și noi să vedem acești concurenți electorali și în teritoriu, ar trebui să ajungă și la nord și la sud și la centru, iar atunci când se impune acest prime time pentru noi este dificil”, a opinat Renata Lupacescu, de la televiziunea locală din Căușeni.

De asemenea, în proiectul de lege se propune excluderea obligației de a realiza dezbateri electorale pentru furnizorii de servicii media tematici, adică posturile tv sau radio muzicale, pentru copii, cu tematică religioasă, sport etc. și precizarea că obligația respectivă se referă doar la serviciile media audiovizuale generaliste și de știri.

Proiectul de lege mai conține specificarea că tariful la publicitatea electorală nu poate depăși taxa încasată în mod obișnuit pentru publicitatea comercială, aplicată cu până la 6 luni înainte de data scrutinului și specificarea că furnizorii de servicii media care nu participă la reflectarea campaniei electorale nu vor avea dreptul de a plasa publicitate electorală contra plată. Totodată, furnizorii publici de servicii media nu vor putea difuza publicitate electorală contra plată.

De asemenea, autorii solicită unificarea noțiunilor utilizate în Codul electoral și în Codul serviciilor media audiovizuale.

Propunerile au fost elaborate în cadrul unui proiect de îmbunătățiri legislative finanțat de Fundația Soros-Moldova. Autorii acestuia sunt Ion Bunduchi și Vasile State.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Cartea Victoriei Furtună, despre „Moldova Mare”, confiscată de poliție înainte de lansare. Ce spun autoritățile

Lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a declarat că polițiștii din Chișinău au confiscat 50 de exemplare ale unei cărți pe care a scris-o împreună cu scriitorul Iurie Răilean. Potrivit unui comunicat de presă transmis de către politiciană, acest lucru s-a întâmplat în ajunul lansării programate pentru 12 iulie.

Furtună susține că polițiștii au acționat în baza unei sesizări din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), care ar fi considerat conținutul cărții drept „o amenințare la adresa securității naționale”. De asemenea, politiciana afirmă că poliția a confiscat și automobilul în care se aflau cărțile.

50 de exemplare ale cărții – o colecție de eseuri și fotografii despre istoria, tradițiile, personalitățile remarcabile și obiectivele deosebite ale Republicii Moldova – au fost ridicate de reprezentanții Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, în baza unei sesizări venite din partea Serviciului de Informații și
Securitate, care a calificat această publicație artistică drept o amenințare la adresa securității naționale și o sursă de destabilizare publică în masă. În plus, poliția a confiscat automobilul în care se aflau cărțile. Albumul monografic „Moldova Mare” a fost editat cu respectarea tuturor prevederilor legale aplicabile publicațiilor cu caracter artistic. Cartea a trecut prin toate procedurile necesare pentru autorizarea tipăririi și a obținut toate avizele necesare pentru publicare
”, a declarat Furtună.

Solicitat de NewsMaker, serviciul de presă al Poliției a precizat că „acțiunile sunt în cadrul legal, în baza constatărilor autorităților competente”.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Pe 18 martie, Victoria Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului Moldova Mare. Ea a declarat atunci că pledează pentru neutralitatea statului nostru, precum și „restabilirea limbii moldovenești”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: