Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu a solicitat, Parlamentul a reexaminat: Codul electoral, modificat din nou

Parlamentul a reexaminat inițiativa legislativă care prevede modificarea Codului electoral și a Legii privind partidele politice. Menționăm, în decembrie 2023, deputații au votat în două lecturi un proiect de lege în acest sens. Ulterior, șefa statului Maia Sandu a refuzat să promulge legea, adoptată de Parlament, și a remis-o spre reexaminare. 

Inițiativa legislativă care prevede modificarea Codului electoral și a Legii privind partidele politice a fost reexaminată pe 18 ianuarie.

„Demersul vizează prevederile din inițiativa legislativă care se referă la data alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova. Acest lucru are drept scop asigurarea previzibilității procesului electoral, dar și pentru organizarea și desfășurarea unor alegeri libere, corecte și transparente. Respectiv, data alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova se va stabili, prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

De asemenea, în demers se menționează neconcordanța termenului pentru organizarea alegerilor în caz de vacanță a funcției de Președinte al Republicii Moldova cu normele constituționale. În context, se sugerează preluarea strictă a textului normei constituționale, pentru a se asigura supremația acesteia. Prin urmare, în caz de vacanță a funcției de Președinte al Republicii Moldova, alegerile se vor organiza în termen de două luni de la data la care a intervenit vacanța„, au raportat reprezentanții Parlamentului.

***

În decembrie 2023, la două zile după ce președinta Maia Sandu a anunțat că va candida pentru un nou mandat la prezidențialele din 2024, cerând Parlamentului să organizeze un referendum privind aderarea la UE în toamna anului viitor, deputata PAS Veronica Roșca a înregistrat amendamentul care prevede modificarea Codului electoral – mai exact permiterea organizării alegerilor și a referendumurilor în aceeași zi. O altă modificare propusă la Codul electoral prevede ca alegerea președintelui țării să aibă loc cu cel mult 90 de zile până la expirare mandatului, însă nu mai târziu de două luni după ce funcția devine vacantă, așa cum prevede Legea Supremă în prezent.

Pe 28 decembrie, proiectul de lege care vizează modificări la Codul electoral și Legea privind partidele politice a fost aprobat, în a doua lectură, de 58 de deputați.

Pe 15 ianuarie 2024, președinta Maia Sandu a remis o scrisoare către președintele Parlamentului, prin care a informat că Legea nr. 453/2023 adoptată de Parlament pe 28 decembrie 2023 nu poate fi promulgată. Șefa statului nu a fost de acord cu două aspecte ce vizează modificarea Codului electoral. Potrivit Maiei Sandu, data alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova trebuie stabilită mai devreme decât cu cel mult 90 de zile înaintea zilei alegerilor. Iar organizarea alegerilor în caz de vacanță a funcției de președinte al Republicii Moldova trebuie să aibă loc în termen de 2 luni de la data care a intervenit vacanța, dar nu 60 de zile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Marina Tauber/Telegram

Fără „Victorie” la alegerile parlamentare? CEC a refuzat înregistrarea blocului politic afiliat lui Ilan Șor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins cererea de înregistrare a blocului politic „Victorie” pentru participarea la alegerile parlamentare. Decizia a fost luată în cadrul ședinței din 19 iulie.

Unul dintre argumentele prezentate de raportorul proiectului de hotărâre, Pavel Postica, a fost afilierea membrilor blocului „Victorie” cu oligarhul fugar, condamnat penal, Ilan Șor, precum și implicarea acestuia în formarea blocului politic. Totodată, Postica a subliniat că evenimentul de lansare a blocului a avut loc la Moscova, aspect care, potrivit lui, indică suspiciuni privind finanțarea ilegală.

„Organizarea evenimentului pe teritoriul unui stat străin, în lipsa unei supravegheri din partea autorității electorale și cu implicarea și sprijinul logistic al entităților străine indică suspiciuni rezonabile de finanțare ilegală, contrar legislației naționale”, vicepreședintele CEC, Pavel Postica.

Totodată, raportorul a precizat că legea interzice crearea unei forțe politice succesoare a unei formațiuni declarate anterior neconstituționale. În context, Postica a amintit că partidele membre sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Alte nereguli depistate de CEC țin de faptul că denumirea blocului și simbolul acestuia sunt identice cu cele ale unuia dintre partidele componente.

Prezenți la ședința CEC, liderii blocului „Victorie” au catalogat decizia comisiei drept „abuz”.

„Este a doua oară când nu doriți să înregistrați blocul electoral. Acest proiect de hotărâre este floare la ureche, deoarece adevărul este unul simplu: sau respectați dreptul cetățenilor, inclusiv al nostru, de a vota și de a fi votați, sau nu respectați. Dumneavoastră niciodată nu ați respectat acest principiu”, a declarat în cadrul ședinței CEC Vasile Bolea, membru al partidului „Renaștere”.

În cadrul ședinței, Poliția l-a scos din sală pe liderul Partidului Șansă, Alexei Lungu, la solicitarea membrilor CEC.

Mai devreme, Blocul „Victorie” și-a adunat susținătorii în fața sediului pentru a susține înregistrarea blocului electoral.

Menționăm că din componența blocului fac parte partidele „Renaștere”, „Șansă”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și „Victorie” – formațiuni afiliate oligarhului fugar Ilan Șor.

***

Amintim că Blocul politic „Victoria” a fost creat în aprilie 2024. Despre formarea acestuia a anunțat de la Moscova politicianul fugar Ilan Șor. Cel din urmă declara că blocul va participa la alegerile prezidențiale și referendumul din toamna acestui an. Blocul „Victoria” pledează pentru „parteneriat strategic” cu Rusia, consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și este împotriva eurointegrării țării noastre.

Un congres al Blocului „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, a fost organizat pe 6 iulie, la Moscova. Prezent la reuniune, Șor a declarat că, în opinia sa, „singura salvare” a Republicii Moldova ar fi „uniunea” cu Federația Rusă. Tot atunci, Șor a anunțat că blocul – care nici la un an de la lansare nu a fost înregistrat oficial de autoritățile electorale – va participa la parlamentare. Mai mult, oligarhul fugar a anunțat că prima pe lista „Victoriei” se va regăsi bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul – care riscă 9 ani de închisoare și ar urma să își afle sentința, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor” în care este vizată, pe 5 august.

La evenimentul de la Moscova au participat mai mulți politicieni moldoveni afiliați blocului „Victorie”, inclusiv deputații Marina Tauber, Vasile Bolea și primarii din Orhei și Taraclia, precum și oficiali ruși de rang înalt, printre care Leonid Sluțki și Konstantin Kosacev.

Precizăm că partidele care fac parte din blocul „Victorie” sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Aanterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: