Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu a solicitat, Parlamentul a reexaminat: Codul electoral, modificat din nou

Parlamentul a reexaminat inițiativa legislativă care prevede modificarea Codului electoral și a Legii privind partidele politice. Menționăm, în decembrie 2023, deputații au votat în două lecturi un proiect de lege în acest sens. Ulterior, șefa statului Maia Sandu a refuzat să promulge legea, adoptată de Parlament, și a remis-o spre reexaminare. 

Inițiativa legislativă care prevede modificarea Codului electoral și a Legii privind partidele politice a fost reexaminată pe 18 ianuarie.

„Demersul vizează prevederile din inițiativa legislativă care se referă la data alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova. Acest lucru are drept scop asigurarea previzibilității procesului electoral, dar și pentru organizarea și desfășurarea unor alegeri libere, corecte și transparente. Respectiv, data alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova se va stabili, prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

De asemenea, în demers se menționează neconcordanța termenului pentru organizarea alegerilor în caz de vacanță a funcției de Președinte al Republicii Moldova cu normele constituționale. În context, se sugerează preluarea strictă a textului normei constituționale, pentru a se asigura supremația acesteia. Prin urmare, în caz de vacanță a funcției de Președinte al Republicii Moldova, alegerile se vor organiza în termen de două luni de la data la care a intervenit vacanța„, au raportat reprezentanții Parlamentului.

***

În decembrie 2023, la două zile după ce președinta Maia Sandu a anunțat că va candida pentru un nou mandat la prezidențialele din 2024, cerând Parlamentului să organizeze un referendum privind aderarea la UE în toamna anului viitor, deputata PAS Veronica Roșca a înregistrat amendamentul care prevede modificarea Codului electoral – mai exact permiterea organizării alegerilor și a referendumurilor în aceeași zi. O altă modificare propusă la Codul electoral prevede ca alegerea președintelui țării să aibă loc cu cel mult 90 de zile până la expirare mandatului, însă nu mai târziu de două luni după ce funcția devine vacantă, așa cum prevede Legea Supremă în prezent.

Pe 28 decembrie, proiectul de lege care vizează modificări la Codul electoral și Legea privind partidele politice a fost aprobat, în a doua lectură, de 58 de deputați.

Pe 15 ianuarie 2024, președinta Maia Sandu a remis o scrisoare către președintele Parlamentului, prin care a informat că Legea nr. 453/2023 adoptată de Parlament pe 28 decembrie 2023 nu poate fi promulgată. Șefa statului nu a fost de acord cu două aspecte ce vizează modificarea Codului electoral. Potrivit Maiei Sandu, data alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova trebuie stabilită mai devreme decât cu cel mult 90 de zile înaintea zilei alegerilor. Iar organizarea alegerilor în caz de vacanță a funcției de președinte al Republicii Moldova trebuie să aibă loc în termen de 2 luni de la data care a intervenit vacanța, dar nu 60 de zile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

kremlin.ru

Putin a semnat legea care-i permită să folosească armata pentru „protejarea” rușilor arestați peste hotare

Vladimir Putin a semnat luni, 25 mai, legea care permite președintelui Federației Ruse să folosească armata pentru „a proteja” cetățenii ruși arestați în străinătate.

Conform noii legi, Federația Rusă va putea de acum să mobilizeze armata pentru „protejarea cetățenilor ruși arestați sau supuși urmăririi penale” în străinătate, în baza deciziilor instanțelor străine. Este vorba, de exemplu, despre deciziile Curții Penale Internaționale, care a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin în 2023.

În februarie 2022, cu puțin timp înainte de declanșarea invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, Vladimir Putin a obținut deja dreptul de a utiliza forțele armate ale Rusiei în afara țării. Decizia a fost adoptată atunci de Consiliul Federației, notează Meduza.

***

Amintim că, pe 15 mai, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care locuitorii din regiunea transnistreană pot obține cetățenia rusă fără a respecta condițiile generale impuse cetățenilor străini, cum ar fi reședința permanentă pe teritoriul Rusiei timp de cinci ani, cunoașterea limbii ruse și cunoașterea istoriei Rusiei. Aceștia vor putea depune cererea direct la consulatele și reprezentanțele diplomatice ale Rusiei.

În reacție, prim-ministrul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Kremlinului ar putea avea drept scop recrutarea de noi militari pentru războiul din Ucraina. El a mai spus că autoritățile de la Chișinău vor discuta măsurile care trebuie întreprinse după decretul semnat de Putin și nu exclude convocarea ambasadorului desemnat al Federației Ruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: