Maia Sandu, despre pământurile Moldovei: „Vor rămâne ale moldovenilor. Integrarea în UE nu reprezintă niciun risc” 

Președinta Maia Sandu, candidata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate la alegerile prezidențiale, a declarat că „pământurile moldovenilor vor rămâne ale moldovenilor”. Sandu a adăugat că noi avem o experiență „când au venit alții peste noi și le-au confiscat buneilor noștri pământurile”. Însă acolo unde vrem noi să mergem, a menționat șefa statului, „bunurile oamenilor sunt respectate și protejate”. Precizările au fost făcute în Italia, în timpul unei discuții cu diaspora. 

„Am văzut o nouă sperietoare, care se rostogolește, despre pământurile noastre și vreau să spun foarte clar: integrarea Moldovei în Uniunea Europeană nu reprezintă niciun risc pentru pământurile noastre. Pământurile moldovenilor vor rămâne ale moldovenilor. Ca să fie foarte clar, așa au negociat și alte state, cele care asta și-au dorit atunci când au aderat la Uniunea Europeană și așa vom face și noi”, a comunicat Maia Sandu.

Ea a adăugat că „proprietatea privată, dreptul la proprietate privată, dreptul la proprietate asupra pământului sunt sfinte în Uniunea Europeană”.

„Ele sunt protejate, nimeni nu vine peste tine să îți confiște proprietatea privată sau pământul. Nimeni nu vine să te impună să-l vinzi. Avem noi experiența noastră sau a bunicilor noștri când au venit alții peste noi și le-au confiscat buneilor noștri pământurile. (…) Acolo unde vrem să mergem noi, bunurile oamenilor, munca oamenilor este respectată și este protejată”, a conchis Maia Sandu.

***

Republica Moldova este țară candidată la integrarea în UE din iunie 2022, iar în această vară a dat startul negocierilor de aderare.

Zilele trecute, ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău Janis Mazeiks a fost solicitat să comenteze unul din zvonurile răspândite în Republica Moldova despre integrarea europeană, potrivit căruia pământul va fi vândut străinilor. Diplomatul a declarat că în Uniunea Europeană circulația capitalului este liberă, de aceea cetățenii unei țări-membre, teoretic, pot achiziționa „orice” într-o altă țară-membră. Mazeiks a subliniat că autoritățile Republicii Moldova și cele europene trebuie să discute acest aspect în cadrul negocierilor de aderare la UE. El a mai spus că dacă pământul din localitățile țării noastre, care sunt abandonate sau au puțini locuitori, ar fi cumpărate de străini, acolo ar avea loc activitate economică mai amplă. Detalii AICI.

Afirmațiile diplomatului european au devenit obiectul interpretărilor pe rețelele de socializare. De exemplu, liderul socialiștilor Igor Dodon le-a folosit pentru a ataca referendumul constituțional cu privire la aderarea la UE, menționând că scopul acestuia ar fi să transforme Republica Moldova în „colonie” și să fie vândute pământurile străinilor.

În reacție, premierul Dorin Recean a declarat că „Moldova în procesul de negociere a aderării va obține ceea ce e în interesul nostru național”. Potrivit oficialului, țara noastră va „negocia ca pământurile noastre să nu fie vândute străinilor”. „În UE există numeroase state care și acum au restricții la vânzarea pământului către străini. La fel vom proceda și noi”, a declarat premierul. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: