Maia Sandu/Facebook

Maia Sandu, la 10 ani de la fondarea PAS: „Vreau să privim în urmă și să fim mândri de ce a reușit Moldova”

Președinta Maia Sandu a transmis, pe 15 mai, un mesaj public cu ocazia împlinirii a zece ani de la primul Congres de constituire al PAS – partid pe care l-a fondat și care se află la guvernare de peste cinci ani. Șefa statului, care potrivit Constituției exercită o funcție apolitică, a vorbit despre începuturile formațiunii, lupta împotriva corupției și parcursul european al Republicii Moldova. „S-au făcut greșeli? Cu siguranță”, a recunoscut președinta.

„10 ani de rezistență și acțiune! Pe 15 mai 2016 a avut loc Congresul de constituire PAS și în acea zi nu ne imaginam drumul complicat pe care am pornit, însă ne unea speranța puternică că Moldova poate învinge întunericul. Când am creat Partidul Acțiune și Solidaritate, aveam un obiectiv simplu, dar care părea aproape imposibil atunci: să eliberăm țara de o grupare coruptă ce subjugase Moldova, conducea prin teroare și ne izolase total de lume. Am reușit împreună, iar acele perioade negre din istoria Republicii Moldova par acum o amintire tristă”, a scris Maia Sandu pe rețele.

Șefa statului le-a mulțumit colegilor care, zece ani în urmă, „au pus umărul” la constituirea PAS: „A fost un act de curaj și devotament care a făcut posibile victoriile ulterioare”. Totodată, Maia Sandu a mulțumit, în mesajul său, moldovenilor de acasă și din diasporă: „Am reușit atât de multe doar datorită încrederii voastre, a luptei neîntrerupte, a dragostei față de țară. Și mai avem multe de făcut!”.

Președinta a admis că, în cei zece ani de existență ai PAS, „cu siguranță” au fost făcute și greșeli, însă i-a îndemnat pe cetățeni să privească în urmă și să fie „mândri de ce a reușit Moldova în acești ani”.

La rândul său, liderul PAS Igor Grosu le-a mulțumit membrilor și susținătorilor PAS pentru cei zece ani de activitate comună. Potrivit lui, formațiunea a demonstrat că „politica poate fi făcută cu onestitate, cu respect pentru oameni și cu grijă pentru viitorul Republicii Moldova”.

„Avem încă mult de muncit, dar sunt sigur că împreună vom reuși să construim țara pe care ne-o dorim pentru noi și pentru copiii noștri. Să facem în continuare politică onestă și cu demnitate!”, a declarat Igor Grosu.

Amintim că, în decembrie 2015, a fost lansată platforma „În/PAS/cu Maia Sandu”, care a stat la baza viitorului partid. Pe 15 mai 2016 a avut loc Congresul de constituire al PAS, unde Maia Sandu a fost aleasă în unanimitate președintă a formațiunii. Ea a condus partidul până în 2020. A demisionat după ce a câștigat primul mandat de președinte al Republicii Moldova, întrucât Constituția interzice șefului statului să fie membru al unui partid politic. Succesorul său la conducerea PAS a devenit Igor Grosu, care se află în fruntea formațiunii de peste cinci ani. Cu toate acestea, imaginea PAS a rămas până în prezent strâns asociată cu Maia Sandu.

Maia Sandu a participat la trei scrutine prezidențiale susținută direct de PAS. Primul a avut loc în 2016, când a pierdut în turul doi în fața lui Igor Dodon. Ulterior, ea a câștigat alegerile din 2020 împotriva lui Dodon și scrutinul din 2024 în fața lui Alexandr Stoianoglo, susținut de socialiști.

Șefa statului a participat și la congresul PAS din 2022, deși demisionase din funcția de președintă a partidului cu doi ani mai devreme și, potrivit Constituției, președintele trebuie să fie apolitic. Maia Sandu a fost prezentă inclusiv la conferința anuală a PAS din 2025. Ulterior, Președinția a explicat pentru NewsMaker că șefa statului a participat în calitate de fondatoare a PAS și pentru a-și exprima sprijinul față de parcursul european al Republicii Moldova.

Următorul congres al PAS va avea loc pe 14 iunie, când formațiunea urmează să-și aleagă noul lider. Igor Grosu a anunțat deja că va candida pentru un nou mandat la conducerea partidului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sesizarea opoziției privind numirea lui Popescu și Recean în funcția de emisari speciali, respinsă de Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de opoziția parlamentară prin care aceștia contestau constituționalitatea decretelor prezidențiale de numire a lui Nicu Popescu și Dorin Recean în funcția de emisari speciali ai președintei Maia Sandu. În decizia pronunțată pe 14 mai, Curtea a explicat că această chestiune nu ține de constituționalitate, ci de legalitatea unor acte administrative.

Curtea a explicat că nu orice act cu caracter individual emis de o autoritate constituțională intră în sfera controlului de constituționalitate, această competență fiind limitată la actele care privesc funcții de rang constituțional cu un rol fundamental pentru ordinea juridică. Întrucât funcția de emisar special nu este prevăzută de Constituție și nu are un rol fundamental în ordinea constituțională, Curtea a concluzionat că sesizarea nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

„Decretele Președintelui Republicii Moldova nr. 420 din 31 octombrie 2025 și nr. 468 din 10 decembrie 2025, care constituie obiecte ale sesizării, au caracter individual și vizează desemnarea unor emisari speciali. Aceste funcții nu sunt stabilite de Constituție și nu au un rol fundamental în ordinea constituțională a statului. Prin urmare, Curtea nu poate declanșa controlul de constituționalitate al acestor Decrete, deoarece chestiunile sesizate de autorii sesizării țin de legalitatea actelor administrative. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond”, potrivit explicațiilor din decizie.

Sesizarea fusese depusă la 19 decembrie 2025 de liderul socialiștilor, Igor Dodon, deputatul blocului Alternativa, Gaik Vartanean, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, și deputata comunistă, Diana Caraman. Aceștia susțineau că Maia Sandu a încălcat principiul legalității și al separării puterilor în stat prin crearea funcției de emisar special prin acte infralegale, fără a exista o bază legală adoptată de Parlament.

„Autorii sesizării subliniază că, potrivit Constituției, atribuțiile Președintelui Republicii Moldova sunt stabilite în mod limitativ și nicio dispoziție constituțională nu-i acordă dreptul de a crea funcții noi cu caracter politico-administrativ, cu competențe în domeniul politicii externe, al dezvoltării sau al rezilienței statului, în afara cadrului legal adoptat de Parlament. De asemenea, autorii susțin că baza juridică a acestor funcții se regăsește într-un Regulament al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, aprobat prin decret prezidențial, fapt contrar principiului legalității. Ei consideră că este încălcat principiul separației puterilor în stat prin extinderea nejustificată a rolului Președintelui Republicii Moldova”, acestea sunt câteva dintre argumentele opoziției din sesizarea lor la CC.

Amintim că pe 31 octombrie 2025 Maia Sandu l-a desemnat pe fostul ministru de Externe Nicolae Popescu în funcția de emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, iar pe 10 decembrie l-a numit pe fostul premier Dorin Recean emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Ambele funcții sunt neremunerate. Președinția declarase atunci că funcția de emisar special este prevăzută în regulamentul Aparatului Președintelui și reprezintă o practică uzuală în numeroase state, inclusiv Franța și SUA. Dodon calificase numirile drept anticonstituționale și amenințase cu inițierea procedurii de impeachment, recunoscând însă că fracțiunea nu dispune de suficiente voturi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: