NewsMaker

Maia Sandu respinge acuzațiile lui Ion Ceban privind interdicția în Schengen: „Președintele României nu are datorii față de mine”

Președinta Maia Sandu a respins acuzațiile lansate de primarul capitalei, Ion Ceban, care a afirmat că interdicția sa de intrare în spațiul Schengen ar fi rezultat dintr-o presupusă „înțelegere” prin care omologul său român, Nicușor Dan, „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat în campania prezidențială din România. Declarațiile au fost făcute de șefa statului într-un interviu pentru NewsMaker.

„Nu am datorii față de președintele României și președintele României nu are datorii față de mine. Toate întrebările în raport cu această interdicție trebuie adresate autorităților române, autoritățile care au impus această interdicție. În acești trei ani s-au impus tot felul de interdicții și sancțiuni internaționale europene, americane, din partea Marii Britanii, Canadei în raport cu unii cetățeni din Republica Moldova. Dar toate întrebările pentru de ce s-au introdus aceste interdicții sau sancțiuni le puteți clarifica doar cu cei care le-au emis”, a declarat președinta.

Întrebată cine sunt celelalte două persoane vizate de interdicție, președinta a explicat că nu a fost notificată, precizând că „procedura nu presupune ca să fie notificat Guvernul atunci când se impune o interdicție de deplasare pentru o persoană sau alta”.

Referindu-se la motivele aplicării interdicției în privința lui Ion Ceban, Sandu a subliniat că „răspunsurile la aceste întrebări pot fi obținute și cerute doar de către persoanele care au fost incluse pe lista sancțiunilor”.

„Ce cred eu despre acest lucru este una, iar ceea ce se întâmplă formal și real este altceva. Guvernul nostru nu poate întreba niciun stat care emite astfel de sancțiuni și nici nu o va face, nu va întreba de ce și în ce scop. Doar respectivele state pot oferi răspunsuri în acest sens”, a menționat președința, precizând că nu s-a adresat autorităților române pe acest subiect.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Pe 10 iulie, Ion Ceban a declarat că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Bani, în funcție de numărul copiilor înscriși: cum vor fi finanțate grădinițele din Moldova din 2026

Guvernul a aprobat o nouă metodă de finanțare a grădinițelor, care va fi aplicată începând cu anul 2026. Potrivit Executivului, aceasta a fost testată timp de un an în patru raioane. Astfel, din anul viitor, finanțarea grădinițelor va fi calculată în funcție de numărul de copii și de nevoile fiecărei instituții.

„Potrivit noii formule, bugetul fiecărei grădinițe se va stabili în funcție de numărul de copii înscriși, de nevoile lor specifice și de cheltuielile necesare pentru funcționarea instituției. Vor fi luate în calcul salariile personalului, costurile pentru energie și utilități, alimentația și materialele educaționale. Pentru grădinițele care nu ating nivelul minim de finanțare calculat, statul va aloca resurse suplimentare printr-un fond special”, au comunicat reprezentanții Guvernului.

Potrivit Executivului, metodologia prevede și obligativitatea ca cel puțin 5% din bugetul destinat achizițiilor să fie utilizat pentru jucării și materiale didactice. „De asemenea, o parte din bugetul Ministerului Educației va fi rezervată pentru investiții precum deschiderea de grupe noi sau lucrări de reparații”, au adăugat reprezentanții Guvernului.

Formula a fost pilotată pe parcursul anului 2025 în patru raioane – Anenii Noi, Cahul, Florești și Nisporeni. „Rezultatele pilotării au arătat că noul mecanism permite o alocare mai clară și mai previzibilă a bugetelor și reduce diferențele dintre grădinițe. Anterior, o analiză efectuată de Ministerul Educației și Cercetării a arătat diferențe considerabile în cheltuielile per copil între grădinițe, multe instituții fiind subfinanțate în raport cu necesarul real”, au declarat reprezentanții Guvernului.

***

În 2023, ministrul Educației Dan Perciun anunța că modul de finanțare al grădinițelor va fi schimbat, după modelul școlilor. „Avem o situație unde grădinițele mari din centrele urbane astăzi, din contul bugetelor care ar fi trebuit să le primească, subvenționează grădinițele mici din mediile rurale, pentru că finanțarea grădinițelor nu depinde astăzi de numărul de elevi, ea depinde de finanțarea istorică”, comunica Perciun. Potrivit ministrului, „chiar dacă un părinte decide bunăoară să plece dintr-o localitate la Chișinău, să-și ia copilul cu el, asta nicidecum nu influențează finanțarea grădinițelor unde el merge și finanțarea grădinițelor de unde el a plecat”.

Amintim că, din ianuarie 2013, formula de finanțare per elev, în școli, a fost extinsă în toată republica. Metodologia dată a fost aplicată în calitate de experiment în anul 2010, în mai multe raioane. Atunci, reprezentanții Ministerului Educației menționau că metoda de alocare a banilor include două componente: „Este vorba despre finanţarea „per elev”, adică fiecărui şcolar îi va reveni în anul de învăţământ 2013, câte 6127 de lei. De asemenea, şcolile şi liceele în care învaţă mai mult de 91 copii, vor primi suplimentar 386.755 de lei, aşa-numita componenta „per instituţie”, calculată de către consiliile raionale”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: