NewsMaker

Maia Sandu respinge acuzațiile lui Ion Ceban privind interdicția în Schengen: „Președintele României nu are datorii față de mine”

Președinta Maia Sandu a respins acuzațiile lansate de primarul capitalei, Ion Ceban, care a afirmat că interdicția sa de intrare în spațiul Schengen ar fi rezultat dintr-o presupusă „înțelegere” prin care omologul său român, Nicușor Dan, „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat în campania prezidențială din România. Declarațiile au fost făcute de șefa statului într-un interviu pentru NewsMaker.

„Nu am datorii față de președintele României și președintele României nu are datorii față de mine. Toate întrebările în raport cu această interdicție trebuie adresate autorităților române, autoritățile care au impus această interdicție. În acești trei ani s-au impus tot felul de interdicții și sancțiuni internaționale europene, americane, din partea Marii Britanii, Canadei în raport cu unii cetățeni din Republica Moldova. Dar toate întrebările pentru de ce s-au introdus aceste interdicții sau sancțiuni le puteți clarifica doar cu cei care le-au emis”, a declarat președinta.

Întrebată cine sunt celelalte două persoane vizate de interdicție, președinta a explicat că nu a fost notificată, precizând că „procedura nu presupune ca să fie notificat Guvernul atunci când se impune o interdicție de deplasare pentru o persoană sau alta”.

Referindu-se la motivele aplicării interdicției în privința lui Ion Ceban, Sandu a subliniat că „răspunsurile la aceste întrebări pot fi obținute și cerute doar de către persoanele care au fost incluse pe lista sancțiunilor”.

„Ce cred eu despre acest lucru este una, iar ceea ce se întâmplă formal și real este altceva. Guvernul nostru nu poate întreba niciun stat care emite astfel de sancțiuni și nici nu o va face, nu va întreba de ce și în ce scop. Doar respectivele state pot oferi răspunsuri în acest sens”, a menționat președința, precizând că nu s-a adresat autorităților române pe acest subiect.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Pe 10 iulie, Ion Ceban a declarat că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: