Maib a semnat un acord de împrumut cu Banca Europeană de Investiții (BEI Global)

Maib are onoarea să anunțe semnarea unui acord cu Banca Europeană de Investiții (BEI Global) pentru un pachet financiar, care include un împrumut de rang superior și un instrument de partajare a riscurilor, susținut de Uniunea Europeană. Valoarea împrumutului este de 50 de milioane de euro, pe o perioadă de până la 10 ani, sporind accesul la finanțare și promovând investițiile ecologice, oferind IMM-urilor din Moldova condiții favorabile, cum ar fi termene extinse, rate competitive ale dobânzii etc. Beneficiari ai finanțării vor fi întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Garanția suplimentară parțială de portofoliu plafonată, susținută de Fondul European pentru Dezvoltare Durabilă (FESD) al UE, extinde sprijinul acordat de BEI Global sectorului privat din Moldova, facilitând acordarea unui extra împrumut în valoare de 44 de milioane de euro pentru IMM-uri.

Fiind cea mai mare bancă din Republica Moldova, maib apreciază rolul cheie al IMM-urilor în stimularea economiei și în crearea de locuri de muncă. Prin acest împrumut, banca urmărește să ofere finanțare stabilă pe termen mai lung companiilor, cărora le-ar putea fi mai dificil să acceseze fonduri. Sprijinind necesitățile de investiții și de capital circulant, astfel de facilități sunt în beneficiul țării, care trece printr-o revigorare economică.

Accent pe finanțarea verde

Împrumutul se axează în mod special pe finanțarea verde, 10% fiind alocat subfinanțărilor dedicate obiectivelor de finanțare a proiectelor verzi. Acesta reprezintă un semnal de sprijin din partea UE pentru tranziția Moldovei la economia verde. Împrumutul va sprijini atât tranziția țării spre o economie verde și dezvoltarea durabilă, obiective expuse în strategia guvernamentală «Moldova 2030», cât și strategia de sustenabilitate a maib. Banca înțelege importanța tranziției la economia verde ca soluție de depășire a crizei climatice, sprijinind prin finanțare companiile cu ambiții de dezvoltare durabilă și care împărtășesc grija față de mediu și de viitor.

Lider în segmentul IMM
Pe parcursul anului 2023, maib și-a crescut în mod constant cota de piață pe segmentul IMM, inclusiv datorită angajamentului continuu față de clienții IMM, oferindu-le soluții inovatoare și servicii de înaltă calitate. Creditul «Energie pentru comercializare», destinat să sprijine dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă bazate pe tehnologia fotovoltaică, este un exemplu de produs inovator, fiind destinat să sprijine IMM-urile să utilizeze resursele naturale regenerabile în avantajul lor. De asemenea, maib a colaborat cu guvernul în limitele programului «373», care sporește accesul la finanțare pentru IMM-urile ambițioase.

Realizările maib pe segmentul IMM-urilor (Business Banking) în 2023:

• Cota de piață a creditelor a ajuns la 37%, în creștere cu 5.6 puncte procentuale de la un an la altul, și cu un salt de 64.4 puncte procentuale din 2020.
• Numărul de clienți activi a ajuns la 36,6 mii, în creștere cu 13.1% de la un an la altul și un salt de 28,9% din 2020.
• Portofoliul de credite a ajuns la 5.9 miliarde de lei, în creștere cu 11% de la an la an și cu o creștere uluitoare de 113% din 2020.
• În 2023 a demarat proiectul pilot de dezvoltare a unei soluții moderne de Internet/ mobile banking, care urmează să fie implementat la scară largă în 2024.

Teresa Czerwińska, Vicepreședinta BEI, responsabilă pentru operațiunile băncii în Moldova, a declarat:

«Acest pachet financiar va stimula antreprenoriatul local, crearea de noi locuri de muncă și va spori sustenabilitate sectorului de afaceri din Republica Moldova, ceea ce este atât de important în contextul războiului din Ucraina. IMM-urile sunt pilonul economiei moldovenești, reprezentând 60% din locurile de muncă din sectorul privat. Consolidarea și diversificarea economiei Republicii Moldova sunt chestiuni tot mai urgente pe măsură ce țara progresează pe calea aderării la UE. Împreună cu partenerii noștri din UE, ne menținem angajamentul de a sprijini Republica Moldova în dezvoltarea unei economii mai puternice, cu scopul de a deveni mai competitivă, inovatoare și incluzivă.»

Macar Stoianov, Vicepreședinte maib, a subliniat:

«Ne bucurăm să fim partenerii Băncii Europene de Investiții și suntem recunoscători pentru încrederea acordată. Maib are o expertiză solidă în creditarea IMM-urilor din toate sectoarele economiei și avem siguranța că aceste fonduri vor fi utilizate în mod corespunzător pentru dezvoltarea proiectelor din Republica Moldova și stimularea economiei țării. Sprijinul UE privind garanția parțial plafonată la nivel de portofoliu va contribui, de asemenea, la finanțarea IMM-urilor din țară. Integrarea europeană este o prioritate pe agenda țării, iar maib este încântată să contribuie activ la acest parcurs. Pe lângă credite, maib oferă clienților săi, persoane juridice, o soluție de Internet Banking de top, o rețea de HUB-uri dedicate businessului, cu manageri bine pregătiți, o linie telefonică dedicată și o gamă completă de servicii privind acceptarea plăților. Mulțumim încă o dată Uniunii Europene și BEI pentru acest parteneriat.»

Despre BEI Global
BEI Global este noua direcție specializată a Grupului BEI dedicată sporirii impactului parteneriatelor internaționale și a finanțării pentru dezvoltare în afara granițelor Uniunii Europene. Din momentul în care și-a început activitatea în Moldova în 2007, BEI a direcționat peste 1,29 miliarde de euro diverselor proiecte, susținând obiectivele de politică ale UE în mai multe sectoare, precum transport, energie, IMM-uri, agricultură și infrastructură municipală. BEI cooperează cu Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate și și-a intensificat recent sprijinul pentru a asista această țară în procesul de aderare la UE. În 2023 Banca a semnat împrumuturi în valoare totală de 120 de milioane de euro pentru a sprijini proiecte atât din sectorul public, cât și din cel privat.

Despre maib
Maib este cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu o cotă de 34.3% din depozite și 37.4% din credite din întregul sistem bancar la sfârșitul anului 2023. Maib este un creditor disciplinat, cu o rată NPL de 2.7% și este bine capitalizată, cu un CAR de 24.2% la 31 decembrie 2023. Banca are o importanță sistemică pentru țară, deservește aproape o treime din populație și este printre cei mai mari angajatori privați din Moldova, cu peste 2 400 de angajați. Din 2018, cel mai mare acționar al maib este un consorțiu, care include Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup lider în gestionarea activelor din statele baltice, și Horizon Capital, un fond de investiții privat axat pe piețele emergente.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

foto simbol

Polaris, care vrea să opereze zboruri comerciale, respinge zvonurile despre legături cu Recean: ce spune despre proprietari

Compania Polaris, care se află în proces de obținere a Certificatului de Operator Aerian pentru a opera zboruri comerciale, neagă că ar avea legături cu fostul premier Dorin Recean. Aceasta susține că nu are conexiuni nici cu alte persoane care dețin funcții publice. Precizările au fost făcute într-un comentariu pentru MoldStreet, în care compania a declarat cine sunt asociații săi, precum și managerul responsabil.

Compania a declarat că în spațiul public au apărut afirmații potrivit cărora ar avea legături cu persoane publice și ar beneficia de un tratament preferențial în procesul de certificare. „Aceste afirmații sunt false”, a menționat compania.

Compania Polaris Aviation Group susține că a fost înregistrată pe 2 ianuarie 2026, având ca obiect de activitate transportul aerian de pasageri și mărfuri. „Asociații companiei sunt Anatolie Damaschin 50%, Gicu Răducan 25% și Guram Gvedasvili 25%, iar beneficiarul efectiv, declarat conform legii, este Anatol Damaschin. Manager responsabil este Răducan Gicu, cu o experiență de 10 ani în domeniul aviației civile și 13 ani în domeniul transporturilor. Domnul Dorin Recean nu este și nu a fost niciodată asociat, beneficiar efectiv, finanțator, consultant sau parte în vreun raport juridic sau de orice alt fel cu Polaris Aviation Group. Nicio altă persoană care deține funcții publice nu are vreo participare, directă sau indirectă prin interpuși, în companie”, se arată în declarația companiei.

În același mesaj, compania a declarat că parcurge „procedura standard de obținere a Certificatului de Operator Aerian”. „Nu am solicitat, nu am primit și nu vom accepta niciun tratament preferențial”, se mai arată în mesajul acesteia.

Potrivit TVR Moldova, Gicu Răducan este fiul fostului președinte al Consiliului Concurenței, Marcel Răducan. Marcel Răducan a fost și ministru al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, precum și deputat din partea PDM.

***

La sfârșitul lunii iunie 2026, un canal de Telegram specializat în aviația civilă a anunțat că, în curând, pe piața moldovenească ar putea apărea o nouă companie aeriană – Polaris, care se află în proces de obținere a autorizațiilor necesare. Ulterior, Autoritatea Aeronautică Civilă a confirmat că Polaris este în proces de obținere a Certificatului de Operator Aerian, document necesar pentru operarea zborurilor comerciale. Detalii AICI.

Pe 1 iulie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că nu cunoaște nimic despre compania aeriană Polaris. Întrebat despre informațiile potrivit cărora în spatele companiei s-ar afla fostul premier Dorin Recean, ministrul a răspuns: „Nu cunosc nimic despre astfel de date”. Detalii AICI. Ulterior, fostul premier, Dorin Recean, a respins informațiile potrivit cărora ar avea legături cu Polaris. Detalii AICI.

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”. „Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria”, a spus acesta.

(VIDEO) CC „a șters picioarele de Constituție”?/SIS știe tot despre Transnistria?/Ministrul plânge la spital

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Poliuare cu mercur și deșeuri periculoase, descoperite în timpul controalelor
— SIS: Rusia utilizează Transnistria pentru a demonstra că în Moldova este instabilitate
— Tensiuni Chișinău–Comrat: Grosu refuză o întâlnire cu Gaidarji
— Sandu începe consultările cu fracțiunile. Ce spune opoziția?
— Ministrul Sănătății, emoționat în timpul inspecției la Spitalul Clinic Bălți
— Șeful SIS, despre scandalul de la „Moldatsa”
— Cine va câștiga campionatul mondial? Prognozele chișinăuienilor
— Cartea scrisă de Guțul, prezentată la Moscova. Șor și Tauber, prezenți la eveniment
— Grosu îl acuză voalat pe Plahotniuc de atacul asupra PAS
— Găgăuzia pierde dreptul de a forma instituția electorală locală
— Sandu începe consultările cu fracțiunile. Ce spune opoziția?
— Circa 360.000 de persoane din Transnistria sunt cetățeni ai Republicii Moldova
— Poluare cu mercur și deșeuri periculoase, descoperite în timpul controalelor
— Compensațiile pentru transportatori, prelungite până la sfârșit de an în Transnistria
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Tragedie la Bălți: o fetiță de 11 ani a murit, iar fratele ei a ajuns la spital. Cei doi s-au electrocutat în curtea locuinței

O fetiță de 11 ani a murit, iar fratele ei de 7 ani a ajuns la spital după ce cei doi s-au electrocutat în curtea unei gospodării din Bălți. Cazul a fost făcut public de poliție, care a menționat că electrocutarea s-ar fi produs, posibil, în urma utilizării unui prelungitor defect.

Poliția a fost sesizată despre caz pe 9 iulie, în jurul orei 17:14. Incidentul s-a produs într-o gospodărie din Bălți.

Potrivit informațiilor preliminare ale poliției, doi frați minori s-au electrocutat în curtea locuinței, posibil în urma utilizării unui prelungitor defect.

„Din nefericire, fata de 11 ani a decedat la fața locului. Fratele acesteia, în vârstă de 7 ani, a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri”, a comunicat poliția, menționând că sunt desfășurate cercetări pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în care s-a produs tragedia.

Colaj NM

„Ce s-a întâmplat în Transnistria nu a fost deloc diferit de ce e în Ucraina”: Dispute în Parlament între PAS și PCRM

Parlamentul a ratificat în prima lectură Convenția privind instituirea Comisiei internaționale de reclamații pentru Ucraina, care va permite solicitarea despăgubirilor pentru prejudiciile provocate de agresiunea Rusiei. Proiectul a stârnit critici din partea deputaților comuniști, care au invocat statutul de neutralitate al Republicii Moldova și au criticat, totodată, prevederea potrivit căreia țara va trebui să contribuie financiar la viitoarea comisie. În replică, un deputat PAS a spus că inițiativă privind instituirea unei comisii ar trebui preluată și în cazul Republicii Moldova, „pentru că ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană nu a fost deloc diferit de ceea ce se întâmplă în Ucraina”.

Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției a fost prezentat de secretarul de stat la ministerul Justiției, Lilian Apostol.

În timpul discuțiilor asupra proiectului, deputata comunistă Inga Sibova a declarat că în Constituție este consfințit statutul de neutralitate și l-a întrebat pe secretarul de stat cum comentează faptul că, prin ratificarea Convenției, care va permite Ucrainei să solicite despăgubiri de la Federația Rusă, „noi aderăm în favoarea unei părți”.

Secretarul de stat a spus că aderarea la Convenție nu este în contradicție cu clauza de neutralitate a Republicii Moldova.

Ulterior, deputatul PAS Ion Babici a reacționat la declarațiile parlamentarei comuniste despre statutul de neutralitate. „Spuneți-ne, vă rog, ce fel de statut de neutralitate avem noi când pe teritoriul nostru este armata a 14-a? Eu cred că noi suntem nu numai moral obligați să votăm ratificarea convenției, dar și factologic. (…) Cred că această inițiativă poate fi preluată și de Moldova și, la rândul nostru, tot putem constitui sau cere suportul statelor din întreaga lume să constituie o comisie care să înainteze la fel acele reclamații pentru Moldova în raport cu daunele care le-a adus Federația Rusă Republicii Moldova. Eu chiar cer deputaților noștri din comisia relații externe să gândească la aceasta inițiativă. (…) Pentru că ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană nu a fost deloc diferit de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a comunicat Babici.

În timpul discuțiilor asupra proiectului, deputata comunistă Diana Caraman a întrebat secretarul de stat care va fi contribuția financiară a Republicii Moldova în cadrul noii comisii.

Potrivit lui Lilian Apostol, „contribuția Republicii Moldova urmează să fie stabilită la cota minimă” și „va fi achitată din bugetul de stat”. Secretarul a spus că vor fi și cheltuieli legate de deplasarea delegaților pentru lucrările organelor comisiei.

În contextul afirmațiilor despre contribuția financiară, Caraman a spus că „nu ne ajung bani pentru programe sociale”, însă „în schimb pentru o obligație internațională avem”. „Ce legătură are Moldova cu asta? (…) Moldova nu trebuie să plătească pentru ambițiile externe ale PAS”, a mai declarat deputata comunistă.

A criticat prevederea despre contribuții și deputata Inga Sibova.

„Când am plătit cotizații că eram membri ai CSI, nu ați pus întrebări dacă banii aceștia erau de folos pentru Republica Moldova”, a reacționat deputatul PAS Ion Babici.

Despre proiect

Potrivit secretarului de stat, la această etapă, Convenția privind instituirea Comisiei a fost semnată de 32 de state, inclusiv Republica Moldova. Opt dintre state au finalizat deja procedura de ratificare. Secretarul de stat a precizat că, prin ratificarea Convenției, Republica Moldova se va alătura acestor state. Comisia își va începe activitatea, după ratificarea Convenției de către cel puțin 25 de state sau organizații regionale.

Conform Parlamentului, Comisia va fi un instrument juridic internațional prin care Ucraina și cetățenii ei vor putea solicita despăgubiri, în conformitate cu principiile dreptului internațional, pentru prejudiciile provocate de agresiunea Federației Ruse începând cu 24 februarie 2022. Acestea includ pierderi de vieți omenești, distrugerea infrastructurii, precum și daune aduse proprietăților. Cereri de compensare vor putea fi depuse atât de persoane fizice și juridice afectate, cât și de statul ucrainean, inclusiv de autoritățile regionale și locale.

Proiectul a fost susținut, în prima lectură, de 54 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și 4 deputați „Alternativa”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: