Maib recomandă: Accesează servicii de consultanță în afaceri de la parteneri

Maib continuă dezvoltarea parteneriatelor pentru oferirea soluțiilor non-financiare businessului autohton. În cadrul proiectului „maib recomandă”, demarat în luna mai 2022, banca anunță lansarea Serviciilor de consultanță în afaceri și management.

Este o premieră pentru piața locală de business banking și integrează o gamă completă de soluții oferite de către partenerii maib:

  • Consultanță și asistență în afaceri;
  • Elaborarea și monitorizarea implementării planurilor de business;
  • Studii de fezabilitate în diverse industrii;
  • Asistență bancară pentru obținerea finanțării și asistență în procesul de contractare a creditelor.

Indiferent de sectorul de activitate sau provocare, partenerii recomandați de maib în domeniul prestării serviciilor de consultanță în afaceri și management îți pot oferi asistență, astfel încât să fii în continuare competitiv pe piață, indiferent de evoluția acesteia.

În cadrul proiectului „maib recomandă” poți beneficia și de servicii contabile de la parteneri. Pentru detalii click aici.

E ușor să aplici

Completează cererea de aici, iar partenerul ales te va contacta în cel mai scurt timp pentru a discuta toate detaliile și a-ți prezenta oferta. Inițiază parteneriatul și bucură-te de rezultate.

Pentru informații suplimentare sună la 062 19 00 42.

Unim eforturi, dezvoltăm afaceri!

Maib – simplu și ușor!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

pikist.com

Numărul copiilor victime ale infracțiunilor sexuale a crescut în Moldova. Datele MAI pentru primele 10 luni ale anului

830 de copii au fost victime ale infracțiunilor în Republica Moldova în primele zece luni ale anului 2026. Dintre aceștia, 290 au fost victime ale infracțiunilor sexuale, cu patru mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut. Datele au fost prezentate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pe 12 noiembrie, în cadrul unei ședințe dedicate protecției copiilor împotriva abuzurilor și exploatării sexuale.

La ședința Comisiei Naționale pentru monitorizarea implementării Convenției de la Lanzarote, reprezentanții autorităților și experții Consiliului Europei au discutat despre rezultatele obținute în perioada 2025–2026 și măsurile care trebuie luate în continuare pentru protejarea copiilor.

Unul dintre subiecte a fost activitatea Centrului regional Barnahus din nordul țării, care oferă ajutor copiilor victime sau martori ai infracțiunilor. Experții au evaluat activitatea centrului și au venit cu recomandări pentru îmbunătățirea serviciilor oferite copiilor.

Participanții au analizat și activitatea Centrului de Siguranță Digitală din Moldova în prima jumătate a anului 2026. Discuțiile au vizat pericolele la care sunt expuși copiii pe internet și măsurile necesare pentru prevenirea abuzurilor și exploatării sexuale în mediul online.

De asemenea, a fost discutată verificarea persoanelor care lucrează cu copiii, pentru a preveni eventualele abuzuri sexuale.

Printre prioritățile pentru următorii ani se numără pregătirea unui nou plan de măsuri pentru perioada 2027–2028, îmbunătățirea serviciilor de ajutor pentru copiii care au fost victime ale infracțiunilor și intensificarea eforturilor de prevenire și combatere a abuzurilor sexuale, inclusiv pe internet.

Ședința a avut loc în contextul Zilei europene pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, marcată anual pe 18 noiembrie. Cu această ocazie, Consiliul Europei urmează să lanseze un ghid pentru jurnaliști, care conține recomandări despre cum trebuie reflectate aceste cazuri, astfel încât să fie respectată viața privată și protejată identitatea copiilor victime.

minval.az

Maia Sandu, întrevedere cu președintele Azerbaidjanului în marja summit-ului de la Dublin. Ce au discutat

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit pe 12 noiembrie cu omologul său azer, Ilham Aliyev, în marja summitului Comunității Politice Europene, care se desfășoară la Dublin. Cei doi au discutat despre cooperarea în domeniul energetic, dezvoltarea relațiilor comerciale și economice, precum și despre colaborarea în agricultură, a anunțat administrația prezidențială de la Baku.

Potrivit instituției, în cadrul întrevederii, cei doi lideri „și-au amintit cu satisfacție de întâlnirile anterioare și de vizitele reciproce la nivel înalt”.

Maia Sandu și-a exprimat interesul pentru aprofundarea cooperării energetice dintre Republica Moldova și Azerbaidjan. Totodată, i-a mulțumit părții azere pentru sprijinul acordat în consolidarea securității energetice a țării noastre.

De asemenea, cei doi președinți au discutat despre perspectivele dezvoltării relațiilor bilaterale, intensificarea schimburilor comerciale și economice, precum și despre posibilitățile de extindere a cooperării în agricultură.

Amintim că Maia Sandu se află la Dublin, unde participă la cea de-a noua reuniune a Comunității Politice Europene. La eveniment participă circa 50 de șefi de stat și de guvern, precum și reprezentanți ai instituțiilor europene și ai organizațiilor internaționale.

Evenimentul se desfășoară sub genericul „O Europă puternică, sigură și conectată”. Liderii discută despre consolidarea securității europene, apărarea democrației, competitivitatea economică, inovare, conectivitate și accesul la energie la prețuri accesibile.

Summitul este coprezidat de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și de prim-ministrul Irlandei, Micheal Martin.

Andrei Mardari || NewsMaker

Prevederea care a dus la nepromovarea vettingului de către Veronica Dragalin – declarată neconstituțională. Reacție

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea în baza căreia fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, nu a putut promova evaluarea externă după ce și-a dat demisia. Hotărârea a fost pronunțată joi, 12 noiembrie, la mai bine de un an de la încheierea procedurii de vetting în privința acesteia.

„Dacă subiectul în privința căruia este inițiată procedura de evaluare prezintă o cerere de demisie și solicită finalizarea procedurii de evaluare, legea nu ar trebui să conducă în mod automat la constatarea nepromovării evaluării și la aplicarea subsecventă a interdicției de ocupare a unor funcții pentru o perioadă de cel mult 5 ani”, a declarat președinta CC, Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă, după pronunțarea deciziei.

Înalta Curte a sesizat Parlamentul pentru modificarea legislației și a stabilit o soluție provizorie. Până la modificarea legii, comisiile de evaluare vor trebui să continue verificarea integrității etice a judecătorilor și procurorilor care demisionează după expirarea termenului de 20 de zile, dacă aceștia solicită în mod expres încheierea procedurii.

Între timp, decizia CC a fost comentată de Elena Dragalin, mama ex-șefei Procuraturii Anticorupție.

„Ce înseamnă asta pentru Veronica Dragalin: Hotărârea îi deschide șansa ca sancțiunea automată a interdicției să nu-i fie aplicată. Dosarul se întoarce la Curtea Supremă de Justiție (numărul 3-11/25) pentru a fi cercetat din nou după această nouă situație legală. Cu alte cuvinte: s-a oprit pedepsirea automată și se oferă dreptul la o verificare corectă și la protejarea reputației”, a scris Elena Dragalin pe Facebook.

Amintim că Varonica Dragalin a demisionat de la șefia Procuraturii Anticorupție în februarie anul trecut. Decizia a fost motivată prin dezacordul față de un proiect de lege inițiat de PAS. Acesta viza lichidarea Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale și crearea unei instituții noi – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.

NewsMaker

Salariile vor crește cu 15%? Cât vor câștiga bugetarii în Moldova din 1 ianuarie 2027 (ANALIZĂ)

Salariile bugetarilor ar urma să crească, în medie, de la 1 ianuarie, cu 15,7% – potrivit proiectului de de lege aprobat de Guvern. NewsMaker explică ce se schimbă în sistemul de salarizare și cât ar urma să câștige angajații din sectorul public, inclusiv președintele țării și premierul.

Ce își propune Guvernul?

Guvernul a aprobat pe 12 noiembrie proiectul care modifică mai multe legi privind salarizarea bugetarilor. Proiectul, nota explicativă și amendamentele însumează peste 1.500 de pagini. Noile reguli ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

La ședința Guvernului, ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat că reforma urmărește să facă salariile din sectorul bugetar mai competitive și mai echitabile, astfel încât acestea să reflecte mai bine munca prestată.

Legea actuală prevede numeroase excepții și derogări care permit acordarea unor indemnizații și sporuri de până la 120% din salariul de bază, mai susține ministra Finanțelor, Victoria Belous. Potrivit ei, angajații care ocupă funcții comparabile pot avea salarii foarte diferite, iar în unele cazuri decalajul dintre cele mai mari și cele mai mici salarii este considerabil.

După modificări, susține Belous, salariul de bază va crește și va include majoritatea sporurilor, printre care și plata suplimentară de 1.300 de lei, introdusă anterior. Astfel, partea variabilă a plăților nu ar trebui să depășească 30% din venitul total. În plus, Ministerul Finanțelor consideră că primele ar trebui acordate în funcție de rezultatele muncii, în loc să fie acordate tuturor în mod egal, cum se întâmplă în prezent.

Cât va costa reforma și cu cât ar urma să crească salariile

Majorările salariale ar necesita încă 3,2 miliarde de lei, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor. Salariile ar urma să crească, în medie, cu 15,7%. Reforma vizează 170.000 de angajați, dintre care o treime lucrează în educație.

Ministra Victoria Belous a prezentat, în ședința Guvernului, câteva exemple. Salariul unui profesor universitar ar urma să crească de la 19.000 la 23.000 de lei, iar cel al unei bone –  de la 6.100 la 9.000 de lei. Un artist de balet ar urma să primească 14.000 de lei, față de 10.500 de lei în prezent, iar un ofițer de investigații din cadrul Poliției, 17.000 de lei, față de 13.000 de lei.

Prezent la ședință, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Sergiu Sainciuc, a spus că speră ca reforma să ducă la majorarea salariilor celor 20.000 de bugetari care sunt plătiți în prezent cu salariul minim.

Cum se calculează acum salariile bugetarilor

Pentru majoritatea bugetarilor, salariul de bază se calculează potrivit Legii nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Fiecare funcție este încadrată într-o clasă de salarizare, care are un coeficient propriu. Pentru a calcula salariul de bază, coeficientul se înmulțește cu valoarea de referință aplicabilă funcției.

În prezent, există zece valori de referință. Ele se stabilesc anual prin legea bugetului de stat și diferă în funcție de domeniul de activitate.

De exemplu, pentru cadrele didactice, salariul de bază se calculează pornind de la o valoare de referință de 2.500 de lei, care se înmulțește cu coeficientul clasei de salarizare. Valoarea de referință este de 3.200 de lei pentru procurori și de 4.700 de lei pentru judecătorii Curții Constituționale.

Pentru președintele țării, președintele Parlamentului, prim-ministru și deputați, valoarea de referință folosită în prezent este de 1.300 de lei.

Cum se vor schimba valorile de referință și salariile funcționarilor?

Potrivit proiectului de lege, de la 1 ianuarie 2027 vor exista șase valori de referință în loc de zece:

  • 4.200 de lei – valoarea generală pentru majoritatea bugetarilor, inclusiv angajații din educație.
  • 4.700 de lei – pentru deputați, Avocatul Poporului, secretarul general al Parlamentului și alți funcționari.
  • 5.000 de lei – pentru vicepreședintele Parlamentului, președinții comisiilor și angajații ministerelor.
  • 5.300 de lei – pentru președinte, prim-ministru și miniștri.
  • 6.200 de lei – pentru anumite categorii de judecători și procurori care au trecut evaluarea.
  • 6.900 de lei – pentru judecătorii Curții Constituționale.

Salariile vor crește atât pentru majoritatea bugetarilor, cât și pentru primii demnitari ai statului. Astfel, salariile de bază ale președintelui și prim-ministrului vor crește de la aproximativ 21.000 la 55.000 de lei brut, adică înainte de plata impozitelor. Este important de menționat că salariile președintelui și premierului nu s-au schimbat mult timp și au fost considerabil mai mici decât cele ale altor demnitari de rang înalt.

Cele mai multe discuții le-au stârnit salariile deputaților, care ar urma să crească de la 19.500 de lei la aproximativ 46.000 de lei.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a explicat că, odată cu trecerea la noul sistem, din plățile aferente mandatului vor fi eliminate cele 12.000 de lei pentru asistent și cele 1.000 de lei pentru cheltuielile de protocol. Cheltuielile de transport vor fi acoperite în continuare. Grosu a mai spus că, „în perioada oligarhiei”, în Republica Moldova exista practica de a plăti demnitarii cu salarii în plic.

Salariul de bază al unui ministru va crește de la 50.190 la 52.790 de lei. Salariul de bază al primarului Chișinăului va crește de la 28.900 la 40.000 de lei, cel al primarului de Bălți de la 25.500 la 36.500 de lei, iar cel al bașcanului Găgăuziei de la 33.400 la 40.000 de lei. Salariile de bază ale celorlalți primari vor crește de la 14.500 – 18.000 de lei la 22.000 – 27.000 de lei.

Ce probleme pot apărea în aplicarea reformei?

Sistemul actual de salarizare are nevoie de schimbări, spune expertul economic Marin Gospodarenco. Prima întrebare pe care o ridică este dacă majorarea salariului de bază se va traduce în mai mulți bani pentru angajați la sfârșitul lunii.

„Dacă statul include sporurile în salariul de bază, asta nu înseamnă nicidecum că angajatul va primi automat mai mulți bani. Pe hârtie, salariul de bază poate crește, dar, în realitate, la sfârșitul lunii, omul va primi aproximativ tot atât cât primea înainte”, a menționat expertul.

El a atras atenția și asupra faptului că reforma nu trebuie să creeze noi diferențe nejustificate de salarizare între funcționarii publici de rând și persoanele care ocupă funcții de conducere sau funcții înalte în stat.

„Aici se pune și problema salariilor deputaților. Nu este suficient să se declare pur și simplu că anumite sporuri vor fi incluse în salariul de bază. Trebuie să înțelegem dacă venitul personal al deputaților va crește într-adevăr, ce se va întâmpla cu fondurile alocate pentru exercitarea mandatului de deputat și care vor fi cheltuielile totale ale statului”, a explicat Gospodarenco.

O altă problemă, potrivit lui, este sustenabilitatea financiară a reformei. „După majorarea salariilor, statul va trebui să le plătească în mod constant. În condițiile în care Republica Moldova are un ritm modest de creștere economică și un deficit bugetar ridicat, Guvernul trebuie să explice cât se poate de clar de unde vor veni acești bani. Nu putem construi o politică de salarizare pe termen lung bazându-ne permanent pe bani împrumutați”, consideră expertul.

În opinia sa, reforma merge în direcția corectă. „Succesul ei va depinde însă de trei factori – echitate, finanțare sustenabilă și rezultatele muncii”, a conchis expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
NewsMaker

Cel mai bogat candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei: ce avere declară cei 8 pretendenți 

Duminică, pe 15 noiembrie, alegătorii din Găgăuzia își vor alege bașcanul și deputații în Adunarea Populară. Printre cei opt candidați la conducerea autonomiei se numără și un fost procuror general, foști deputați și primari în funcție.

Diferențele dintre candidați se văd și în declarațiile lor de avere. În timp ce unii declară venituri de milioane de ruble din Rusia, mai multe apartamente sau peste o sută de terenuri agricole, alții nu declară nicio locuință, niciun teren și nicio mașină sau indică drept unic venit o pensie de dizabilitate… de puțin peste 1.000 de lei.

NewsMaker a analizat ce bunuri și venituri au declarat cei opt candidați care aspiră la fotoliul de guvernator înainte de scrutin.

Gagauz: salariu de aproape 24 mii lei pe lună, trei apartamente și Audi Q7… de la fiu

PSRM

Primul pe buletinul de vot pentru funcția de bașcan este candidatul socialiștilor, Fiodor Gagauz, în vârstă de 68 de ani. El a fost deputat atât în Parlamentul Republicii Moldova, cât și în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Gagauz a declarat pentru 2025 un salariu de aproape 289.000 de lei și puțin peste 244.000 de lei în indemnizații și compensații – toate de la Parlament. În același an, candidatul PSRM a ridicat o pensie de puțin peste 97.000 de lei. Soția sa a declarat o pensie de aproximativ 37.000 de lei.

Gagauz a trecut în declarație trei terenuri cu o valoare totală de aproape 10.000 de lei, trei apartamente, o casă și două garaje. Două dintre apartamente, de aproximativ 101 și 133 m², au fost dobândite în baza unor contracte de participare la construcție și figurează cu o valoare declarată de aproape 1,4 milioane de lei împreună.

În garaj, candidatul socialiștilor are un Audi Q7, fabricat în 2019. Gagauz declară că are automobilul în posesie gratuită din 2020, de la fiul său.

Candidatul mai declară că deține integral compania „Единая Гагаузия” („Găgăuzia Unită”), cu sediul la Chișinău. Valoarea de cumpărare declarată a cotei este de 5.400 de lei.

Stoianoglo: trei mașini în garaj și un împrumut de 200.000 de lei

Tudor Mardei | NewsMaker

Al doilea pe buletinul de vot este candidatul independent Alexandr Stoianoglo, în vârstă de 59 de ani. Fostul procuror general al Republicii Moldova candidează pentru a treia oară la funcția de bașcan. La scrutinul din 2006 a obținut 10,58% din voturi, iar în 2015 – 4,98%. În prezent, Stoianoglo este deputat în Parlamentul de la Chișinău, în fracțiunea „Alternativa”.

Pentru anul 2025, Stoianoglo a declarat venituri din salarii de peste 326.000 de lei de la Agroseminvest, Corten-Vin Companie și Parlament. Soția sa a declarat venituri de 120.000 de lei din chirie.

La capitolul imobile, Stoianoglo declară o cotă de 50% dintr-un teren moștenit în 2015, estimat la aproximativ 30.000 de lei, și o casă moștenită, cu o valoare declarată de peste 62.000 de lei. El mai indică o cotă de două cincimi dintr-un apartament de 161 m², estimat la circa 942.000 de lei, și o încăpere locativă dobândită în 2016 – estimată la circa 844.000 de lei.

Alexandr Stoianoglo declară trei automobile. Un Hyundai Tucson, în valoare de 575.000 de lei, un Ford Escape, cumpărat în 2025 și evaluat în declarație la 177.263 de lei, și o Škoda Superb, pe care o are în posesie din 2024 și pentru care a indicat o valoare de 35.000 de euro.

Candidatul mai declară 55.000 de lei într-un cont bancar și un împrumut de 200.000 de lei, luat în 2023 de la o persoană fizică, cu termen de rambursare în 2026.

Dudnic: două companii la Vulcănești, dobânzi de 91 de lei, fără casă și fără mașină

Al treilea pe buletinul de vot este candidatul independent Cornel Dudnic, în vârstă de 44 de ani. El a intrat în Parlamentul Republicii Moldova în 2015, pe lista Partidului Democrat (PDM). Un an mai târziu, Vladimir Plahotniuc a preluat conducerea partidului.

Dudnic declară pentru 2025 venituri din salariu de puțin peste 90.000 de lei de la Vancor Agro și dobânzi de 91 de lei. În declarația sa nu figurează terenuri, clădiri sau automobile. El a indicat, însă, două conturi bancare, dintre care unul fără bani, iar celălalt – cu 7.800 de lei.

În schimb, Dudnic declară că deține integral două companii din Vulcănești. Pentru DKA Trade Impex, care activează în comerț, indică o valoare de cumpărare a cotei de 1.043.300 de lei. Pentru Niktrade Service, care activează în domeniul serviciilor, valoarea de cumpărare declarată este de 1.000 de lei.

Cîlcic: fără casă, fără salariu. Pensia de dizabilitate – singurul venit

Europa Liberă

Al patrulea în buletinul de vot este candidatul Partidului Popular Găgăuz – singurul partid regional care participă la alegerile pentru funcția de bașcan – Ivan Cîlcic, în vârstă de 60 de ani. Anterior, el a candidat de patru ori la funcția de bașcan, însă fără succes. Formațiunea care l-a înaintat îl prezintă drept „candidatul poporului”.

Pentru anul 2025, Cîlcic a indicat ca unic venit doar o pensie de dizabilitate de 1.100 de lei. În declarația sa nu figurează nici terenuri, nici locuințe, automobile, economii sau datorii.

Vlah: milioane din vânzarea unui spațiu comercial în Rusia, două apartamente și mașină de aproape 1 mln lei

Al cincilea pe buletinul de vot este Petru Vlah, în vârstă de 56 de ani, care candidează din partea Partidului „Noua Opțiune Istorică” (NOI). Vlah a fost ales deputat în Parlamentul de la Chișinău în 2010, pe lista PLDM, condus atunci de Vlad Filat. A mai fost deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei și consilier municipal la Comrat. După ce a plecat din PLDM, s-a alăturat partidului unionist AUR, din care s-a retras ulterior. Vlah intenționa inițial să candideze independent la funcția de bașcan. După ce a denunțat ceea ce a numit „provocări murdare”, el a spus că „își schimbă strategia”. La scurt timp, a anunțat că va candida din partea NOI.

Pentru anul 2025, Vlah a declarat un venit de 38 de milioane de ruble rusești din vânzarea unui spațiu comercial în Federația Rusă și alte 3 milioane de ruble din dividende. El a mai indicat un premiu de 13.800 de lei de la Ministerul Educației din Republica Moldova. Veniturile familiei au fost completate cu salariul de 600.000 de ruble al soției.

Vlah a declarat, totodată, două terenuri cumpărate în 2024, ambele cu o cotă de 100%, estimate în total la peste 441.000 lei.

La categoria bunuri imobile sunt trecute două apartamente și un alt imobil. Pentru apartamentul de 100,7 m² este indicată o cotă de 50%, iar valoarea declarată a bunului este de circa 2,6 milioane de lei. Pentru apartamentul de 78,38 m² și imobilul de 20,4 m² sunt indicate cote de 100%, valoarea acestora fiind evaluată la 610.745 de lei și, respectiv, aproximativ 531.000 de lei.

Vlah mai declară un Volvo XC60, cumpărat în 2020, cu o valoare de aproximativ 968.000 de lei.

Candidatul „NOI” mai declară că deține integral o companie în Viena, care se ocupă de închirierea imobilelor. Valoarea de cumpărare a cotei este de 50.000 de euro. El figurează și ca întreprinzător individual în regiunea Tula din Rusia, în același domeniu de activitate.

Koksal: peste 100 de terenuri agricole și aproape 40.000 de euro în conturi

A șasea pe buletinul de vot pentru funcția de bașcan este Ivanna Koksal, în vârstă de 48 de ani, care candidează independent. Ea a fost aleasă în Parlamentul Republicii Moldova în 2019 și în 2021, pe lista PSRM. Anterior, a fost deputată în Adunarea Populară a Găgăuziei și consilieră a fostului bașcan Mihail Formuzal pe probleme sociale și de presă.

Koksal declară pentru 2025 peste 100 de terenuri agricole, cumpărate între 2008 și 2021. Ea a mai indicat un bun imobil de 25,6 m² pe care îl deține din 2022. O casă de 130 m² figurează în declarație ca locuință în care stă din 2025, în baza unui acord.

Anul trecut, Koksal a ridicat un salariu de peste 290.000 și puțin peste 252.000 de lei lei în indemnizații și compensații – toate de la Parlament. Din vânzarea unui apartament a declarat 582.000 de lei. Veniturile familiei au fost completate cu salariul soțului, care a obținut de la aceeași companie peste 3,19 milioane de lire turcești și 8.300 de dolari.

Koksal mai declară un automobil Škoda Kodiaq, cumpărat în 2022, cu o valoare de 39.900 de euro.

Candidata la funcția de bașcan are și economii, păstrate în trei conturi bancare: aproape 40.000 de euro și circa 325.000 de lei.

Anastasov: șapte spații comerciale sau de producție – cumpărate într-un singur an

NewsMaker

Al șaptelea pe buletinul de vot pentru funcția de bașcan este candidatul independent Serghei Anastasov, în vârstă de 62 de ani. El conduce municipiul Comrat – centrul administrativ al Găgăuziei – din 2015, când a câștigat alegerile locale din partea formațiunii „Partidul Nostru”, condusă de Renato Usatîi. În 2019, a candidat din partea Partidului Socialiștilor, iar în 2023 a fost reales ca independent, cu 58,52% din voturi.

Pentru 2025, Anastasov declară că deține integral șapte spații comerciale sau de producție. Toate au fost cumpărate în 2009 și valorează, în total, aproape 1,9 milioane de lei. Cel mai mare are 1.271 m². Anastasov mai declară un alt imobil, de 34,4 m², cumpărat tot în 2009, și evaluat la peste 32.000 de lei, precum și două terenuri agricole cu o valoare totală de aproximativ 640.000 de lei.

Anastasov declară că deține 50% din compania de producție Goliat-Vita din Comrat, cotă pentru care indică o valoare de cumpărare de 1.057.060 de lei. Primarul mai deține integral firma de comerț Crazyshelves, tot din Comrat, pentru care indică o valoare de cumpărare de 5.400 de lei.

În 2025, Anastasov a declarat un salariu de 342.775 de lei de la Primăria Comrat, iar soția sa, un salariu de 78.000 de lei de la Goliat-Vita.

În garaj, edilul, care aspiră la funcția de bașcan, are două automobile: un Mercedes 190 și un Mitsubishi, ambele cumpărate în 1995 și evaluate la câte 10.000 de lei fiecare.

Garizan: bani de la „Pobeda”, casă și terenuri

Oleg Garizan, în vârstă de 55 de ani, candidează independent la funcția de bașcan și ocupă ultima poziție – a opta – pe buletinul de vot. Este primarul satului Copceac, unul dintre cele mai mari din Găgăuzia. A fost ales pentru prima dată în 1999 și reales de șase ori. A avut o pauză de cinci ani la conducerea satului, între 2009 și 2014, când a fost deputat în Parlament din partea Partidului Comuniștilor. Garizan a mai candidat la funcția de bașcan în 2015, când a obținut puțin peste 5% din voturi.

Pentru 2025, Garizan declară un salariu de puțin peste 296.000 de lei de la primărie și „plăți în natură” de aproape 2.600 de lei de la cooperativa agricolă „Pobeda” și întreprinderile Biyaz Salcim și Investsoil. Veniturile familiei au fost completate cu peste 322.000 de lei din salariul soției de la Centrul de Sănătate din Copceac.

Garizan declară trei terenuri agricole, o casă de 120 m², estimată la peste 113.000 de lei.

Candidatul la funcția de bașcan conduce o Mazda5 fabricată în 2006, cumpărată în 2011. Valoarea automobilului este estimată în declarație la 10.000 de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: