Maib este gata să ofere tot sprijinul cetățenilor ucraineni, aflați în Republica Moldova.
În acest context, anunțăm despre anularea comisionului în rețeaua de bancomate maib pentru operațiunile de retragere de bani de pe cardurile bancare emise de băncile ucrainene.
Astfel, deja cetățenii ucraineni vor putea retrage mijloace financiare la ATM-urile maib în lei moldovenești, dolari și euro, fără reținerea comisioanelor aplicate anterior (totuși, ar putea fi aplicate careva comisioane de băncile emitente).
Menționăm că pentru retragerea mijloacelor financiare în lei de pe cardurile unei bănci străine se aplica un comision standard de 1,5% + 20 lei și 2,5% + 1 USD/ 1 EUR pentru retragerile în valută.
În plus, maib anunță despre emiterea cardurilor gratuite în lei, dolari și euro pentru cetățenii Ucrainei.
Cardurile instant în lei pot fi obținute imediat în sucursalele maib. Cardurile nominale în valută străină se eliberează în decurs de 24 de ore și pot fi livrate la orice adresă absolut gratuit (excepție făcând localitățile din stânga Nistrului și mun. Bender).
Pentru a solicita un card bancar cetățenii ucraineni urmează să prezinte în sucursala maib doar pașaportul străin emis de Ucraina.
De asemenea, precizăm că în contextul numărului înalt de solicitări de retrageri de bani la bancomatele maib, a fost setată limita zilnică de 100 dolari/ 100 euro per card emis de una dintre băncile ucrainene.
Ordinea mondială și locul Republicii Moldova, politica externă și obiectivele pentru 2026, relațiile cu Uniunea Europeană, Rusia, Ucraina și… unirea cu România. La aceste teme, dar și la alte întrebări de actualitate – unele cu impact dincolo de granițele țării – a răspuns președinta Maia Sandu pe 22 ianuarie, în cadrul primei conferințe de amploare din acest an, care a durat două ore.
NewsMaker prezintă, pe scurt, o selecție a celor mai importante răspunsuri oferite de șefa statului la întrebările adresate de jurnaliștii moldoveni și străini.
ACTUALITATE
„Agentul SIS” reținut la Moscova de FSB-ul rus: Acuzațiile sunt false, dar riscurile la adresa cetățenilor sunt reale. Din păcate, sunt mai multe cazuri când cetățenii noștri sunt arestați, sunt închiși, fără ca să existe motive reale pentru aceste acțiuni ale Moscovei. Detalii – AICI.
Drona cu explozibil prăbușită la Ștefan Vodă: Nu este o noutate: nu doar în cazul Republicii Moldova, Rusia încalcă spațiul aerian. Soluțiile, sigur, nu sunt simple. Sunt de acord că doar să ne exprimăm poziția și să condamnăm, în cazul Rusiei, nu este suficient. Moldova trebuie să își crească cheltuielile pentru apărare la 1% din PIB, pentru a-și consolida securitatea. Detalii – AICI.
Alegerile „imposibile” din Găgăuzia: Noi ne dorim ca în autonomie alegerile să fie libere și corecte, indiferent dacă vorbim despre alegerile în Adunarea Populară sau dacă la un moment se va ajunge la alegeri pentru bașcan. Știm ce s-a întâmplat la alegerile precedente. Știm că au fost cumpărate voturi. Știm că alegerile nu au fost libere. Ar fi rușinos pentru noi, ca țară democratică, să asistăm la lucruri similare în următoarele luni. Oamenii de acolo trebuie să decidă cine va ajunge în UTA Găgăuzia sau cine va fi bașcan, nu sacii de bani. Detalii – AICI.
Tudor Mardei | NewsMaker
Ieșirea din CSI: Toate acordurile bilaterale care sunt în beneficiul cetățenilor noștri vor fi păstrate. Dimpotrivă, suntem interesați să vedem cum putem aprofunda colaborarea bilaterală reală, nu pe hârtie, cu unele state care sunt în continuare membre ale Comunității Statelor Independente.
Consiliul lui Trump „pentru pace”: Nu, nu am primit o invitație. Ce cred eu despre acest Consiliu de Pace? Evident, apreciez orice efort autentic de a aduce pacea, dar, bineînțeles, trebuie să ținem cont de dreptul internațional, de respectul pentru integritatea teritorială. Tare sper să putem să contăm pe acest respect pentru integritatea teritorială, chiar dacă vedem că Rusia nu respectă acest drept de mult timp, inclusiv în cazul Republicii Moldova. Detalii – AICI.
Reforma administrativ-teritorială: În raport cu Găgăuzia, nu se schimbă nimic. Autonomia găgăuză se păstrează. Localitățile, însă, se pot amalgama – asta le va aduce mai mulți bani. În Transnistria nu putem să implementăm reforma, așa cum nu putem face nicio reformă. Este un teritoriu pe care autoritățile constituționale nu îl controlează… încă.
Reintegrare: Prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova rămâne principalul obstacol în procesul de reintegrare a regiunii transnistrene. Rusia nu vrea să-și retragă trupele staționate ilegal. Insistăm pe rezolvarea pașnică a conflictului.
Tudor Mardei | NewsMaker
POLITICA EXTERNĂ
Aderarea la UE: Nu avem dreptul să eșuăm. Este proiectul pentru care avem susținere populară. Nu este simplu, dar este misiunea noastră. Nu putem să renunțăm la acest proiect important pentru noi. Detalii – AICI.
Unirea cu România: Ceea ce-mi doresc cel mai mult pentru Republica Moldova este să fim în pace. Cetățenii noștri să fie în pace și siguranță și să rămânem parte a lumii libere. Acestea sunt, din punctul meu de vedere, lucrurile cele mai importante, în special în contextul regional și internațional tot mai dificil. Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova la UE și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României. Detalii – AICI.
Relația „strategică” cu România: Reprezintă un pilon esențial al securității, stabilității, al dezvoltării, precum și pentru parcursul european.
Relațiile cu Ucraina: Atâta timp cât durează invazia rusă, securitatea și reziliența Republicii Moldova depind în mod direct de reziliența Ucrainei. Sprijinul ferm și consecvent pentru Ucraina este esențial. Noi în continuare vom rămâne de partea Ucrainei și o vom sprijini cu resursele noastre modeste și cu vocea noastră fermă în forurile internaționale.
Rusia, risc pentru Moldova? În regiunea noastră, dar și pe întreg continentul, Rusia rămâne o sursă majoră de destabilizare. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă în continuare un risc semnificativ de securitate pentru Republica Moldova
Aderarea la NATO, pe agendă? Țara noastră este neutră. Acest lucru este scris în Constituție. Respectăm voința cetățenilor. Dar, respectând Constituția, reușim, totuși, să stabilim parteneriate care să poată să ne ajute să ne consolidăm sistemul de apărare. Odată deveniți membri ai UE, bineînțeles că și protecția, securitatea noastră va fi mult, mult mai înaltă decât astăzi, când nu suntem stat membru.
Tudor Mardei | NewsMaker
OBIECTIVE PENTRU 2026
Aderarea la UE: Creșterea nivelului de pregătire pe toate capitolele; Consolidarea credibilității ca stat candidat capabil să livreze rezultate – nu doar în 2025, dar în fiecare an; avansarea negocierilor pe toate capitolele și mobilizare maximă pe intern.
Apărare: Monitorizarea deplină a spațiului aerian. Nu este suficient să avem un radar modern, este nevoie de mai multe. În 2026 vom primi încă un radar achiziționat din ajutorul nerambursabil al UE. Vom continua să investim în mijloace de apărare aeriană, în special pentru a contracara drone care intră ilegal în spațiul nostru. Aceste drone amenință casele noastre, economia noastră, liniștea noastră. Vom continua să investim în modernizarea infrastructurii pentru a oferi cele mai bune condiții de serviciu pentru apărătorii noștri. Vom continua proceselor de aliniere la standardele occidentale pe tot spectrul domeniului militar și vom dezvolta parteneriate noi cu țări care promovează pacea.
Lupta împotriva corupției și reforma justiției: Chiar dacă nu sunt prerogative directe ale Președinției, dar pentru că lupta împotriva corupției ține de securitatea națională, vom continua să monitorizăm, să supraveghem și – atunci când lucrurile nu merg bine – să abordăm subiecte care țin de reforma justiției.
Tudor Mardei | NewsMaker
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, a sesizat Poliția și Procuratura din Bălți, după ce o reprezentantă a Oficiului Avocatului Poporului nu a fost lăsată să efectueze o vizită de monitorizare la Centrul de plasament „Drumul spre casă”. Vizita fusese planificată în urma unei sesizări din oficiu privind un presupus abuz sexual asupra unei minore aflate în plasament.
Potrivit Ombudsmanului Copilului, la 20 ianuarie 2026, directoarea interimară a Centrului de plasament pentru copii în situație de risc „Drumul spre casă” din municipiul Bălți a refuzat să permită accesul reprezentantei Oficiului Avocatului Poporului și să prezinte documentele solicitate, împiedicând astfel efectuarea unei vizite de monitorizare. Vizita era realizată de o persoană împuternicită prin mandat de Avocatul Poporului pentru drepturile copilului.
„Directoarea a condiționat realizarea vizitei de monitorizare de obținerea aprobării Agenției Teritoriale de Asistență Socială și a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, aprobări neprevăzute de lege, incompatibile cu însăși esența mandatului Ombudsmanului. Deși reprezentanta Avocatului Poporului i-a explicat cadrul legal aplicabil, inclusiv faptul că refuzul de a permite exercitarea atribuțiilor legale ale Ombudsmanului Copilului, constituie imixtiune în activitatea Avocatului Poporului pentru drepturile copilului și atrage răspunderea, directoarea a manifestat o atitudine indiferentă față de explicațiile oferite și a părăsit perimetrul instituției. Mai mult decât atât, aceasta a încuiat ușa centrului, deși în interior se aflau copii și personalul instituției, fapt ce amplifică îngrijorările legate de respectarea drepturilor copiilor aflați în plasament”, se arată în comunicatul instituției.
Situația contravine atât legislației naționale, cât și standardelor internaționale privind independența și accesul liber al instituțiilor de protecție a drepturilor copilului, potrivit Avocatului Poporului.
Pe acest caz, Ombudsmanul Copilului a sesizat Inspectoratul de Poliție și Procuratura municipiului Bălți, pentru examinarea Totodată, a fost transmis un demers către Agenția Teritorială de Asistență Socială și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, cu solicitarea inițierii unei proceduri disciplinare și a instruirii personalului din sistemul de protecție a copilului.
Vizita de monitorizare fusese planificată în urma unei sesizări din oficiu privind un presupus abuz sexual asupra unei minore aflate în plasament.
Anterior, în 2024, Ombudsmanul Copilului s-a mai autosesizat asupra unui caz ce viza un copil plasat în acest centru, care s-a sinucis.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! — Dronă încărcată cu cu explozibil, descoperită la Ștefan Vodă — FSB din Rusia anunță reținerea unui „spion moldovean”. Surse: este vorba despre Serghei Mișin — Școlile cu predare în limba română din Transnistria, tot mai solicitate — „Ciocniri de interese” sau „o idee bună”. Ce cred oamenii despre ieșirea Moldovei din CSI? — Care este soarta PACCO? Sandu: nu ne grăbim… — Dodon s-a întâlnit cu Ozerov și a îndemnat PAS să reia dialogul cu Rusia Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Procurorul Vasile Plevan din cadrul Procuraturii Anticorupție și fost adjunct al Veronicăi Dragalin, nu a promovat evaluarea externă a integrității. Comisia de evaluare a procurorilor a constatat că acesta nu corespunde criteriile de integritate etică și a propus nepromovarea evaluării.
Președintele Comisiei de evaluare, Christopher Lehmann, a explicat că procedura de vetting are drept scop verificarea respectării criteriilor de integritate financiară și etică, cu respectarea vieții private a persoanelor evaluate.
În cadrul evaluării integrității etice și financiare a lui Vasile Plevan, Comisia a obținut și analizat informații furnizate de Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, instituții financiare, precum și informații din surse publice. Procesul de evaluare s-a desfășurat pe parcursul anilor 2024–2025.
În timpul audierilor, Vasile Plevan a afirmat că a cooperat cu membrii Comisiei și că rămâne deschis pentru clarificări suplimentare.
„Am răspuns sincer la toate întrebările care mi-au fost adresate. Sunt dispus și în continuare, dacă apar careva neclarități sau circumstanțe care nu au fost elucidate, să răspund la toate întrebările”, a spus procurorul.
Raportul de evaluare a fost aprobat în unanimitate de Completul A al Comisiei și a fost transmis atât subiectului evaluării, cât și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). CSP urmează să decidă, în termen de 30 de zile, dacă va accepta sau va respinge concluziile Comisiei.
Vasile Plevan și-a început cariera în Procuratură în anul 2014, la Procuratura Strășeni, fiind ulterior transferat la Procuratura Ialoveni. Din 2019, acesta activează în cadrul Procuraturii Anticorupție, iar în noiembrie 2022 a fost promovat în funcția de șef-adjunct interimar al instituției.
Vasile Plevan a candidat anterior la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și nu a promovat evaluarea.
Vettingul judecătorilor și procurorilor face parte dintr-un proces amplu de reformă a justiției, realizat cu sprijinul partenerilor externi ai Republicii Moldova, care urmărește consolidarea integrității și credibilității sistemului judiciar.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România este una dintre modalitățile care ar asigura faptul că țara noastră va rămâne parte a lumii libere și va trăi în pace. În același timp, șefa statului a spus că nu a discutat despre subiectul unirii cu liderii europeni. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 22 ianuarie.
„Ceea ce-mi doresc cel mai mult pentru Republica Moldova este, așa cum am spus mai devreme, este să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și siguranță, și să rămânem parte a lumii libere. Astea sunt, din punctul meu de vedere, lucrurile cele mai importante, în special în contextul regional și internațional tot mai dificil. Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României”, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului a mai spus că, actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară. „Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor”, a menționat ea.
Totodată, Maia Sandu a precizat că nu a discutat cu liderii europeni subiectul unei eventuale uniri dintre cele două state.
Amintim că, recent, Maia Sandu a spus că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România, în cazul organizării unui referendum. Ea a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida reziliența Republicii Moldova, în contextul în care Federația Rusă duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. Declarația președintei a stârnit un val de reacții pe ambele maluri ale Prutului și a intensificat discuțiile publice despre unirea celor două țări.
După afirmația Maiei Sandu, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii, Cristian Jardan, au declarat că ar susține unirea prin vot. La rândul său, deputatul partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, cunoscut pentru pozițiile sale unioniste, a anunțat că intenționează să propună organizarea unui referendum pe acest subiect la prima ședință a Parlamentului din acest an.
Reacții au venit și de la București. Eugen Tomac, europarlamentar și consilier onorific al președintelui României, a declarat că orice român de bună-credință privește tema unirii ca pe un proces firesc. El a subliniat că România este gata să discute despre un asemenea scenariu, dacă cetățenii Republicii Moldova își doresc.
De altfel, și președintele României, Nicușor Dan, a exprimat poziții unioniste de-a lungul timpului. Iar în iunie 2025, în timpul unei vizite la Chișinău, liderul de la Cotroceni a declarat că în momentul în care majoritatea cetățenilor Republicii Moldova își vor dori unirea, „România va fi pregătită pentru asta”.
În prezent însă, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.
Cercetarea a fost realizată în perioada 12-22 septembrie, pe un eșantion de 1 117 persoane (cetățeni din regiunea transnistreană nu au fost incluși). Marja de eroare constituie ±2,9%.
Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.
