Facebook/Doina Gherman

Majoritatea parlamentară a refuzat, din nou, să ratifice Convenția de la Istanbul (VIDEO)

Majoritatea parlamentară a refuzat să includă pe ordinea de zi a ședinței din 12 martie subiectul privind ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi. Între timp, două activiste civice au protestat în fața parlamentului. 

Propunerea a venit din partea deputatei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Doina Gherman, care a atras atenția că acest proiect de lege a fost înregistrat în Parlamentul Republicii Moldova încă la data de 3 martie 2020.

„Într-un an de zile, din păcate, nu a fost întreprinsă nici o acțiune pentru examinarea și adoptarea acestuia. Este un fapt absolut nejustificat și grav. Mii de femei din țară continuă să fie supuse comportamentului agresiv și violent și nimeni, din păcate, nu vine în ajutorul lor. Mai mult, pe timp de pandemie, drepturile femeilor s-au agravat. Apelurile la linia fierbinte din partea victimelor violenței domestice au crescut cu 30%. Am văzut multe felicitări din partea politicienilor din Moldova cu ocazia zilei de 8 martie. Dacă cu adevărat vrem să ajutăm femeile, haideți să ratificăm Convenția cu privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor”, a declarat aceasta.

Doar 30 de deputați din cei 91 prezenți au susținut inițiativa.

Între timp, activistele civice Constanța Dohotaru și Tania Kebak au protestat în fața parlamentului. Acestea au anunțat că vor organiza astfel de demonstrații în fiecare zi de vineri, până când Convenția va fi ratificată.

Convenția de la Istanbul este Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, care a fost deschis pentru semnare pe 11 mai 2011. În prezent, aceasta a fost ratificată de peste 30 de țări, inclusiv de state cu valori patriarhale și religioase pronunțate, precum Turcia, Georgia, Spania, Slovenia, România, Polonia, Grecia sau Croația; de state cu societăți multiculturale și multietnice, precum Franța sau Germania; cît și de state campioane în combaterea violenței, cum ar fi Suedia, Finlanda, Danemarca, Austria sau Belgia.

Convenția a fost semnată de Republica Moldova încă la 6 februarie 2017. Autoritățile într-o voce au promis ratificarea Convenției pînă la sfîrșitul anului 2019, scrie portalul sic.md. Proiectul de ratificare chiar urma să fie discutat la ședința Guvernului din 11 decembrie,însă subiectul a dispărut subit de pe ordinea de zi chiar înaintea ședinței.

Pe 10 martie, Organizația Mondială a Sănătății a publicat un raport care arată că o treime dintre femei, la nivel mondial, sunt supuse violenţei fizice sau sexuale în timpul vieţii, pandemia de COVID-19 agravând o situaţie deja dramatică.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Doina Gherman

Declarație pentru deschiderea negocierilor de aderare a R. Moldova. Apel de la București

Comisia pentru politică externă a Parlamentului R. Moldova și Comisia pentru politică externă a Senatului României s-au reunit în ședință comună pe 19 noiembrie, la București. Potrivit Doinei Gherman, președinta comisiei de la Chișinău, la ședință a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE”. Președintele Comisiei de a București a declarat că „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat”. „Declarația este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.

Doina Gherman a anunțat că, la ședința comună a comisiilor pentru politică externă din Senatul României și din Parlamentul Republicii Moldova, a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. „România a fost și va rămâne partenerul nostru cel mai apropiat și de încredere pe drumul către Uniunea Europeană”, a menționat deputata de la Chișinău.

„Comisiile de politică externă ale Senatului României și Parlamentului Republicii Moldova au adoptat prin consens la București Declarația comună pentru susținerea adoptării deciziei de către UE pentru începerea efectivă a negocierilor de aderare până la finalul acestui an. Am semnat imediat după aceea textul Declarației comune cu colega Doina Gherman, președintele comisiei de politică externă de la Chișinău și vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova”, a spus, la rândul său, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean.

Doina Gherman

Corlățean a mai declarat că „interesul fundamental al României este ca procesul de extindere să continue, cu ansamblul statelor candidate, inclusiv cu Ucraina, dar și cu statele balcanice și respectiv să nu mai existe întârzieri sau blocaje generate de contextul geopolitic, de război sau de alte tipuri de interese”. „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat. În contextul actual, nu ne mai permitem să pierdem timp prețios. Declarația comună parlamentară București-Chișinău este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.

Tot la București, delegația Republicii Moldova a avut o întrevedere cu președintele Senatului României, Mircea Abrudean. Abrudean a declarat că „întâlnirea de astăzi, ca și cele precedente cu președintele Parlamentului, Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu, arată deschiderea noastră către o colaborare strânsă pentru continuarea proiectelor deja existente în infrastructură rutieră, energetică și securitate regională, dar și noi idei care să ne ajute să creștem reziliența sistemelor și să reducem vulnerabilitățile pentru întărirea siguranței regionale”.

***

Despre ședința comună a celor două comisii au anunțat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău pe 18 noiembrie. S-a anunțat că delegația Republicii Moldova va fi condusă de vicepreședinta legislativului și președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman. Din componență mai fac parte membrii Comisiei pentru politică externă Adrian Băluțel, Ion Groza, Mihail Druță, precum și președinta grupului parlamentar de prietenie cu România, Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, pentru numiri și imunități.

Anunțul a stârnit critici. Deputatul Blocului „Alternativa” Ion Chicu, membru al comisiei pentru politică externă, a declarat că nu a știut despre deplasarea parlamentarilor și că a aflat din comunicatul publicat pe site-ul Parlamentului. El a criticat faptul că delegația este formată doar din deputați PAS, acuzând formațiunea de guvernământ că „uzurpează activitatea parlamentară”. Alexandru Verșinin, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă din partea Partidului „Democrația Acasă”, a spus că comisia a devenit „un departament de PR” pentru PAS. NM a solicitat un comentariu din partea Parlamentului, însă nu am primit un răspuns.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: