pan.md

Mandatul de arestare emis pe numele Anei Ursachi a fost anulat. Care este explicația lui Stoianoglo și ce zice avocata

În Moldova a fost anulat mandatul de arestare emis pe numele avocatei Ana Ursachi. Procurorul general Alexandru Stoianoglo a făcut acest anunț în timpul emisiunii „Despre noi” de la Jurnal TV, din 26 mai. La rândul său, avocata a menționat pentru NM, de ce dosarul său nu a fost clasat până în prezent și ce legătură există cu dosarul penal împotriva fostului procuror general Eduard Harunjen.

„Procurorii au anulat toate restricțiile referitoare la Ana Ursachi”, a declarat Stoianoglo. Totodată, el a subliniat că procuratura este gata să claseze dosarul penal împotriva ei.

Avocata a precizat pentru NM că în luna februarie 2020, instanța a anulat mandatul de arestare emis pe numele ei. O lună mai târziu, procuratura a anulat interdicția de călătorie impusă anterior lui Ursachi. Astfel, avocata poate reveni în Moldova. Însă, potrivit afirmațiilor lui Ursachi, dosarul ei nu va fi clasat prea curând.

Avocata a specificat că dosarul penal împotriva sa a fost deschis încă în anul 2016, de Eduard Harunjen, procurorul general de atunci. Ursachi a subliniat că de la 4 mai 2015, dosarele penale în cazul cărora a expirat termenul de prescripție, puteau fi reluate doar prin judecată. Ursachi a menționat că atunci când trebuia să fie examinată chestiunea cu privire la reluarea cazului său în instanță, șase judecători, cărora le-a fost transmis dosarul spre examinare, au anunțat că „s-au îmbolnăvit”. Atunci, potrivit lui Ursachi, Harunjen a semnat personal ordinul cu privire la reluarea dosarului penal împotriva avoatei, încălcând astfel legea. Avocata a subliniat că Harunjen „nu avea împuterniciri” pentru astfel de acțiuni.

„Imediat ce dosarul meu va fi clasat, ei vor trebui să deschidă o cauză penală împotriva lui Harunjen”, a spus Ursachi.

Ea a menționat că potrivit informațiilor de care dispune, au apărut dificultăți de verificare a dosarului penal deschis pe numele său din cauza că la procuratură „este o opoziție dură care îl apără pe Harunjen”. Ea presupune că acești procurori vor încerca să ajungă cu ea la vreo înțelegere, ca ea să renunțe la cerințele sale. „Eu voi insista ca Harunjen să fie închis”, a subliniat Ursachi. La fel, ea consideră că ar trebui să fie atras la răspundere penală procurorul Dumitru Ștefîrță, care instrumentează dosarul avocatei.

De asemenea, Ursachi a spus că două plângeri de-ale sale sunt examinate la CEDO. Una dintre acestea se referă la mandatul de arestare, a doua – la dosarul deschis ilegal.

Totodată, ea a remarcat că nu dorește ca nemulțumirea sa ce ține de procuratură „să fie asociată cu procurorul general Stoianoglo”. Ea a adăugat că, în opinia sa, Stoianoglo a obținut succese în multe cazuri, inclusiv investigația furtului miliardului și încetarea dosarului penal împotriva Liudmilei Kozlovska, directorul Fondului „Open Dialog”.

Numele avocatei Ana Ursachi a devenit cunoscut pe larg după ce ea a început să se ocupe de dosare de rezonanță și să vorbească deschis împotriva prim-vicepreședintelui PDM Vladimir Plahotniuc. Avocata Ursachi a reprezentat, printre altele, partea apărării în cauzele „grupul Petrenco”, liderul „Partidului Nostru” Renato Usatîi, businessmanul Veaceslav Platon ș.a. La fel, Ursachi a fost o participantă activă la protestele antiguvernamentale organizate de Platforma „Demnitate și Adevăr” și „Blocul roșu” al lui Grigore Petrenco și a criticat public, de nenumărate ori, guvernarea și prim-vicepreședintele Partidului Democrat.

În anul 2016, organele de drept au reluat examinarea dosarului penal deschis în anul 1997. În acest caz, soțul Anei Ursachi a fost acuzat de omor și condamnat la 18 ani privațiune de libertate. 19 ani mai târziu, Ana Ursachi a fost acuzată de complicitate, iar presa loială Partidului Democrat a început s-o numească „avocatul diavolului”.

În luna noiembrie 2016, Ana Ursachi a fost anunțată în căutare internațională. În această perioadă, avocata s-a aflat în Europa și a hotărât să nu revină în Moldova. Ea consideră că dosarul împotriva sa a fost reluat la ordinul personal al lui Plahotniuc.

În luna mai 2017, a devenit cunoscut faptul că s-a deschis un nou dosar penal împotriva Anei Ursachi, în care ea este acuzată de „utilizarea informației de serviciu”. Ana Ursachi a contestat decizia cu privire la atragerea ei în acest dosar în calitate de învinuită, pentru că „avocatul nu poate fi subiect al urmăririi penale în această acuzație”.

Interpol a recunoscut că dosarul lui Ursachi are subtext politic și a refuzat să inițieze urmărirea ei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

bri.gov.md

Doar 1,3% dintre romii din Moldova au studii superioare. Maia Sandu, de Ziua Internațională a Romilor: „Încă există provocări”

Republica Moldova marchează astăzi, 8 aprilie, Ziua Internațională a Romilor. Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj de felicitare comunității rome din țară și a subliniat că, în pofida progreselor înregistrate, aceasta continuă să se confrunte cu provocări semnificative. Datele Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) arată că romii sunt expuși unui nivel ridicat de prejudecată și întâmpină obstacole în accesul la educație, servicii medicale și venituri.

Maia Sandu le-a urat cetățenilor de etnie romă sănătate și realizări și a subliniat că Ziua Internațională a Romilor cheamă la conștientizarea faptului că „respectul pentru demnitatea fiecăruia stă la temelia unei societăți drepte și prospere”.

Știm că încă există provocări – de la accesul la educație și locuri de muncă, până la prejudecăți care limitează oportunitățile romilor. Dar Moldova merge înainte atunci când alege să fie unită. Progresele pe care le-am făcut împreună arată că schimbarea este posibilă atunci când creăm punți între comunități și acționăm solidar. Iar prin cunoaștere și deschidere, învățăm cu toții să apreciem cultura romă ca parte valoroasă a patrimoniului nostru comun”, a adăugat șefa statului.

Între timp, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a publicat o analiză care scoate în evidență inegalitățile cu care se confruntă cetățenii romi din Republica Moldova. Potrivit materialului, discrepanțele se manifestă în:

  • Educație. Doar 1,3% dintre persoanele de etnie romă au absolvit studii superioare;
  • Situația economică. În 2025, 75% dintre romi au declarat că o cheltuială neprevăzută de doar 230 lei pentru medicamente le-ar cauza dificultăți majore, iar 36% nu ar avea deloc acești bani;
  • Sănătate. Peste 50% dintre persoanele de etnie romă nu au accesat servicii medicale în situații urgente, motivul principal fiind lipsa resurselor financiare pentru transport și consultații;
  • Accesul la utilități. Doar 37,5% dintre gospodăriile rome sunt conectate la rețeaua de gaze naturale, față de 72% în rândul populației non-rome;
  • Nivelul de prejudecată. 53,7% din populația generală nu ar accepta o persoană romă ca membru al familiei, iar 41,6% nu ar accepta-o ca prieten;
  • Nivelul de participare la viața publică, care rămâne scăzut, ajungând doar la 7,2%.

CPD a venit și cu un set de măsuri care ar trebui implementate de autorități pentru a îmbunătăți situația. Astfel, organizația propune:

  • Acordarea de reduceri la impozitul pe venit sau scutiri parțiale de contribuții sociale pentru companiile care angajează persoane din comunitatea romă;
  • Crearea unor programe specifice de alfabetizare, competențe digitale și antreprenoriat;
  • Simplificarea cadrului legal și scutirea de taxe pentru înregistrarea locuințelor, oferind astfel
    stabilitate juridică și acces la servicii publice;
  • Introducerea „cotelor de incluziune” în Codul Electoral pentru a asigura prezența minorităților în structurile decizionale;
  • Modificarea Codului Contravențional pentru a sancționa discursul de ură și în afara campaniilor electoral;
  • Revizuirea salariilor și extinderea rețelei de mediatori.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: