Medicul care a votat în locul unor bătrâni la azilul din Comrat – reținut. Ar fi primit transferuri de la Șor

Medicul de la azilul de bătrâni din Comrat care a votat în locul unor persoane la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional, fără ca ele să-și manifeste intenția, a fost reținut. Oamenii legii au ridicat transferurile pe care acesta le-ar fi primit, prin sistemul PSB -Promsvyazbank, din partea organizației criminale „Șor”, care este investigată pentru corupere electorală. Informațiile au fost comunicate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) într-un comunicat din 28 octombrie.

Potrivit IGP, după sesizarea privind încălcarea secretului la vot unui grup de persoane la azilul din Comrat, polițiștii și procurorii au descins cu percheziții, care s-au soldat cu reținerea medicului care a asista la procedura de votare.

Oamenii legii au constatat că persoana reținută a contribuit activ la falsificarea buletinelor de vot prin votarea în locul altei persoane, dar și a aplicat abuzul față de funcția deținută pentru influențarea scrutinului electoral și a referendumului.

Oamenii legii au stabilit că persoana a admis acceptarea mijloacelor financiare coruptibile pentru a-și folosi funcția în acest scop.

În urma perchezițiilor efectuate la angajatul medical au fost ridicate probe concludente, înscrisuri ale acțiunilor sale coruptibile, inclusiv, transferurile obținute de medic prin sistemul PSB – Promsvyazbank, din partea organizației criminale „Șor” pentru a admite încălcări în procesul electoral utilizând funcția administrativă.

IGP
IGP

Menționăm că persoana reținută are în proprietate mai multe bunuri imobile, asupra cărora urmează să se decidă aplicarea sechestrului pentru a stabili proveniența acestora, iar în lipsa unei justificări financiare se va decide confiscarea proprietăților și mijloacelor financiare deținute de făptaș. Astfel, pe caz se vor realiza investigații financiare paralele, pentru a fi determinate sursele din care au fost achiziționate proprietățile, inclusiv dacă acestea provin din surse ilegale”, a comunicat IGP.

Dacă vinovăția acestuia va fi demonstrată, riscă închisoare de până la 5 ani.

Precizăm că, pe 25 octombrie, Asociația Promo-Lex a anunțat că procesul de votare din timpul alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional cu privire la aderarea la UE la azilul de bătrâni din Comrat, unde un grup de persoane au votat cu ajutorul urnei mobile, s-a desfășurat cu încălcări. Funcționarii electorali au venit la azil fără cabină, astfel că la cel puțin 25 de cetățeni nu le-a fost asigurat secretul votului, iar în unele cazuri ștampila a fost aplicată în buletinele de vot, de către un medic, pentru candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, și opțiunea „Nu” la referendum fără manifestarea intenției exacte din partea alegătorilor.

Ulterior, IGP a comunicat că pe marginea cazului a fost inițiat un dosar penal pentru falsificarea, prin orice mijloace, a rezultatelor votării.

***

Amintim că, în septembrie 2024, oamenii legii au inițiat un dosar penal care vizează o schemă de corupție electorală desfășurată de organizația criminală Șor, condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, pentru a deturna alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Oamenii legii au stabilit, până acum, peste 130 000 de persoane care fac parte din rețeaua organizației criminale. Acestea au roluri de lideri teritoriali, responsabili de secțiile de votare, activiști de racolare și simpli executori de ordine în procesul electoral. În același timp, se estimează că la finalizarea anchetelor numărul celor implicați în schema infracțională va depăși considerabil 300 000 de oameni.

Oamenii legii au stabilit că, în perioada septembrie – octombrie, la membrii rețelei infracționale au ajuns, prin transferuri a PSB Bank – o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale, peste 39 milioane de dolari. Banii le erau acordați pentru a vota un anumit candidat la alegeri și opțiunea „Nu” la referendum.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: