„Metalferos”, bătut cât e cald. Ce se întâmplă cu îndrăgitul monopol de stat al lui Plahotniuc

16 persoane reținute în dosarul „Metalferos” au fost eliberate, conform deciziei instanței. Procuratura le-a acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari și a solicitat arestarea lor. Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase, înființată acum o lună, a declarat că dosarul a fost deschis „în baza unei informații false” și a acuzat procuratura că aceasta ar destabiliza situația pe piața metalelor. NM a studiat acest caz, dar și ce se întâmplă pe piață și care este implicarea în acest sens a ex-liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Percheziții și rețineri

Procuratura Generală a efectuat la 3 august peste 30 de percheziții în dosarul despre escrocheriile la Întreprinderea de Stat „Metalferos”, care se ocupă de colectarea și exportul metalelor. În urma perchezițiilor, au fost reținute 16 persoane, inclusiv patru polițiști. Toți cei reținuți au fost acuzați de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari în interesele unei organizații criminale. Procurorii au solicitat în instanțță mandate de arestare pe numele celor reținuți. Însă la 5 august, instanța a decis să-i elibereze: șapte dintre aceștia au fost plasați în arest la domiciliu, iar ceilalți – sub control judiciar.

Comunicând despre percheziții și rețineri, procuratura nu a oferit niciun fel de detalii în acest caz.

Decizia procuraturii, publicată de un blogger

Detaliile au devenit cunoscute din decizia procuraturii cu privire la reținerea unuia dintre cei 16 acuzați, care a fost publicată la 4 august de bloggerul Corneliu Gandrabur.

În hotărâre se spune că Vladimir Plahotniuc a condus din anul 2012 o grupare criminală care „influența activitatea economică a întreprinderii `Metalferos`”. În document se menționează că acestei grupări i se subordonau grupările mai mici – „Nord” și „Sud”. În document sunt menționate câteva zeci de persoane care au fost fondatori ai companiilor intermediare, o parte dintre care erau folosite pentru spălarea banilor, iar alta – pentru a vinde companiei „Metalferos” fierul uzat achiziționat de la colectorii de metale.

La fel, în document se menționează că prețul de achiziție al unei tone de metale era indicat 260 de dolari, dintre care 250 de dolari erau transferați pe conturile firmelor intermediare. Ulterior, acești bani erau încasați conform unor documente fictive: 150 de dolari din această sumă erau acordați colectorilor de metale, iar 100 de dolari – conducătorilor grupării criminale.

În document se mai spune că dacă participanții pieței de metale nu acceptau regulile care le erau impuse, pe numele lor se deschideau dosare administrative sau penale (se pare că este vorba despre rolul a patru polițiști anchetatori reținuți).

De asemenea, în document se menționează că deși „Metalferos” furniza metale companiilor din Turcia, Germania, Austria și Olanda, întreprinderea încheia contracte fictive cu firme intermediare din aceste țări („Metoil Trading LLP”, „Metoil Trading FZE”, „Vellonton LLP”, „Megatex LTD” și „Rombat SA”). Potrivit acestor contracte, intermediarii achiziționau de la „Metalferos” metale la un preț redus și le vindeau deja la prețul de piață din țările lor. „Metalferos” transfera diferența de preț companiilor „Rowallan Overseas”, „Steel Marketing LTD” și „Innotube LLP”.

Procuratura Generală a confirmat pentru NM că documentul publicat este autentic.

Versiunea Asociației lui Drăniceru

Unii participanți ai pieței metalelor nu sunt de acord cu versiunea procuraturii. În luna iulie 2020, aceștia au înființat Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase. Ion Drăniceru, președintele Asociației, consideră că în spatele „dosarului Metalferos” se ascunde o luptă pentru influența pe piața metalelor.

El a declarat, în cadrul unui briefing din 23 iulie, că „în baza unei informații false, oferită Procuraturii Generale”, în curând, vor avea loc „percheziții de amploare” în companiile care se împotrivesc redistribuirii pieței. La 5 august, Drăniceru a mai susținut un briefing, în care l-a acuzat pe antreprenorul Valentin Eșanu și compania acestuia, „Sofilarexplus” de încercarea de a instaura monopolul pe piața de metale.

Potrivit afirmațiilor lui Drăniceru, în dosarul „Metalferos” sunt vizați în special oamenii și companiile pe care Eșanu le acuza de participarea la monopolizarea pieței de către Întreprinderea de Stat „Metalferos”. Drăniceru a mai menționat că în afara investigațiilor acestui dosar a rămas doar compania lui Eșanu. În opinia lui Drăniceru, Eșanu a depus mărturii false la Procuratura Generală în mod intenționat, pentru „a destabiliza situația de pe piața metalelor”.

Drăniceru mai susține că în dosarul „Metalferos” nu este vorba despre „firme fantomă”, ci despre companii reale. El a declarat că în această situație, ar trebui să intervină procurorul general Alexandru Stoianoglo, iar toți cei reținuți ar trebui să fie eliberați.

Cine este Valentin Eșanu

Valentin Eșanu este directorul companiei „Sofilarex”, care se ocupă de colectarea și comercializarea metalelor. De asemenea, el conduce o asociație a companiilor care se ocupă de colectarea și exportul metalelor (aceasta a fost înființată mult mai devreme decât asociația lui Drăniceru). În anul 2014, Eșanu a organizat proteste lângă parlament, declarând despre schemele ilegale de la „Metalferos”, din cauza cărora bugetul de stat pierde anual sute de milioane de lei. Eșanu consideră că anume din cauza acestor declarații, el a fost arestat în anul 2017, fiind acuzat de evaziuni fiscale, și că a stat doi ani în închisoare, în arest preventiv.

În luna iunie 2019, el a fost eliberat, iar un dosar a fost clasat. Ulterior, cazul lui Eșanu a ajuns în lista „dosarelor politice” pe care Procuratura Generală s-a angajat să le revizuiască. În primăvara anului 2020, cel de-al doilea dosar împotriva lui Eșanu a fost clasat la etapa de anchetă.

Iar în luna februarie, Valentin Eșanu a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că schemele de corupție de la Întreprinderea de Stat „Metalferos”, care au funcționat în perioada lui Vladimir Plahotniuc, continuă să funcționeze. Potrivit afirmațiilor sale, „Metalferos” continuă să profite de poziția sa monopolistă și de protecționismul autorităților, blocând activitatea întregii piețe. Eșanu a mai spus că „Metalferos” continuă să achiziționeze metale prin firme-tampon, câștigând 40 de dolari dintr-o tonă de deșeuri. El a calculat că timp de o lună, suma „veniturilor ascunse” ajunge până la un milion de dolari, ținând cont de faptul că întreprinderea achiziționează și exportă 25-30 mii de tone lunar. Eșanu consideră că actualul director al „Metalferos” administrează această întreprindere doar pe hârtie: „Compania este controlată de către deputatul Partidului Democrat Vladimir Andronachi și de directorul financiar al „Metalferos”, nașul de cununie al președintelui Igor Dodon, Serghei Catană. Iar firmele-tampon, prin care „Metalferos” achiziționează metale, au „polițiști supraveghetori”.

Comentând pentru NM declarațiile lui Drăniceru, Eșanu a remarcat că el nu numai că nu încearcă să monopolizeze piața, dar dimpotrivă, a luptat și luptă pentru „liberalizarea pieței” și că el nu are niciun fel de posibilități de a influența piața: „Pe cine pot eu să influențez – pe Dodon, Chicu, șeful de la MAI? Eu nu am resurse administrative, sunt un simplu om de afaceri căruia i se aruncă o bombă atunci când intenționează să exporte metale” (în luna iunie curent, când Eșanu a încercat să exporte metale, în unul dintre tiruri s-a găsit un dispozitiv suspect, din cauza căruia expedierea încărcăturii a fost tărăgănată).

Eșanu a mai subliniat faptul că Drăniceru a înregistrat „asociația sa” în scurt timp după ce a reușit de sine stătător să exporte prima partidă de metale (de obicei, metalele erau exportate prin intermediul „Metalferos”). Eșanu susține că în spatele asociației sunt patru polițiști care sunt vizați în dosarul „Metalferos” și care făceau parte din „gruparea lui Plahotniuc”. În opinia lui Eșanu, polițiștii știau despre perchezițiile ce urmau să aibă loc și au creat asociația, pentru ca să influențeze procurorii prin intermediul presei.

De asemenea, Eșanu consideră că asociația lui Drăniceru a ales în mod intenționat o denumire asemănătoare cu cea a asociației conduse de Eșanu. El mai spune că astfel, se dorește să zăpăcească presa. (Asociația lui Eșanu se numește Asociația Patronală a Metalelor, iar cea a lui Drăniceru – Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TVR Info

Un eurodeputat român susține că a fost oprit 40 de minute la intrarea în Republica Moldova. Ce spune Poliția de Frontieră

Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.

„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.

Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.

Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.

Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.

Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.

Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.

Facebook/CLaudiu Târziu

Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Cine este Claudiu Târziu

Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.

În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.

În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.

Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: