„Metalferos”, bătut cât e cald. Ce se întâmplă cu îndrăgitul monopol de stat al lui Plahotniuc

16 persoane reținute în dosarul „Metalferos” au fost eliberate, conform deciziei instanței. Procuratura le-a acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari și a solicitat arestarea lor. Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase, înființată acum o lună, a declarat că dosarul a fost deschis „în baza unei informații false” și a acuzat procuratura că aceasta ar destabiliza situația pe piața metalelor. NM a studiat acest caz, dar și ce se întâmplă pe piață și care este implicarea în acest sens a ex-liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Percheziții și rețineri

Procuratura Generală a efectuat la 3 august peste 30 de percheziții în dosarul despre escrocheriile la Întreprinderea de Stat „Metalferos”, care se ocupă de colectarea și exportul metalelor. În urma perchezițiilor, au fost reținute 16 persoane, inclusiv patru polițiști. Toți cei reținuți au fost acuzați de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari în interesele unei organizații criminale. Procurorii au solicitat în instanțță mandate de arestare pe numele celor reținuți. Însă la 5 august, instanța a decis să-i elibereze: șapte dintre aceștia au fost plasați în arest la domiciliu, iar ceilalți – sub control judiciar.

Comunicând despre percheziții și rețineri, procuratura nu a oferit niciun fel de detalii în acest caz.

Decizia procuraturii, publicată de un blogger

Detaliile au devenit cunoscute din decizia procuraturii cu privire la reținerea unuia dintre cei 16 acuzați, care a fost publicată la 4 august de bloggerul Corneliu Gandrabur.

În hotărâre se spune că Vladimir Plahotniuc a condus din anul 2012 o grupare criminală care „influența activitatea economică a întreprinderii `Metalferos`”. În document se menționează că acestei grupări i se subordonau grupările mai mici – „Nord” și „Sud”. În document sunt menționate câteva zeci de persoane care au fost fondatori ai companiilor intermediare, o parte dintre care erau folosite pentru spălarea banilor, iar alta – pentru a vinde companiei „Metalferos” fierul uzat achiziționat de la colectorii de metale.

La fel, în document se menționează că prețul de achiziție al unei tone de metale era indicat 260 de dolari, dintre care 250 de dolari erau transferați pe conturile firmelor intermediare. Ulterior, acești bani erau încasați conform unor documente fictive: 150 de dolari din această sumă erau acordați colectorilor de metale, iar 100 de dolari – conducătorilor grupării criminale.

În document se mai spune că dacă participanții pieței de metale nu acceptau regulile care le erau impuse, pe numele lor se deschideau dosare administrative sau penale (se pare că este vorba despre rolul a patru polițiști anchetatori reținuți).

De asemenea, în document se menționează că deși „Metalferos” furniza metale companiilor din Turcia, Germania, Austria și Olanda, întreprinderea încheia contracte fictive cu firme intermediare din aceste țări („Metoil Trading LLP”, „Metoil Trading FZE”, „Vellonton LLP”, „Megatex LTD” și „Rombat SA”). Potrivit acestor contracte, intermediarii achiziționau de la „Metalferos” metale la un preț redus și le vindeau deja la prețul de piață din țările lor. „Metalferos” transfera diferența de preț companiilor „Rowallan Overseas”, „Steel Marketing LTD” și „Innotube LLP”.

Procuratura Generală a confirmat pentru NM că documentul publicat este autentic.

Versiunea Asociației lui Drăniceru

Unii participanți ai pieței metalelor nu sunt de acord cu versiunea procuraturii. În luna iulie 2020, aceștia au înființat Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase. Ion Drăniceru, președintele Asociației, consideră că în spatele „dosarului Metalferos” se ascunde o luptă pentru influența pe piața metalelor.

El a declarat, în cadrul unui briefing din 23 iulie, că „în baza unei informații false, oferită Procuraturii Generale”, în curând, vor avea loc „percheziții de amploare” în companiile care se împotrivesc redistribuirii pieței. La 5 august, Drăniceru a mai susținut un briefing, în care l-a acuzat pe antreprenorul Valentin Eșanu și compania acestuia, „Sofilarexplus” de încercarea de a instaura monopolul pe piața de metale.

Potrivit afirmațiilor lui Drăniceru, în dosarul „Metalferos” sunt vizați în special oamenii și companiile pe care Eșanu le acuza de participarea la monopolizarea pieței de către Întreprinderea de Stat „Metalferos”. Drăniceru a mai menționat că în afara investigațiilor acestui dosar a rămas doar compania lui Eșanu. În opinia lui Drăniceru, Eșanu a depus mărturii false la Procuratura Generală în mod intenționat, pentru „a destabiliza situația de pe piața metalelor”.

Drăniceru mai susține că în dosarul „Metalferos” nu este vorba despre „firme fantomă”, ci despre companii reale. El a declarat că în această situație, ar trebui să intervină procurorul general Alexandru Stoianoglo, iar toți cei reținuți ar trebui să fie eliberați.

Cine este Valentin Eșanu

Valentin Eșanu este directorul companiei „Sofilarex”, care se ocupă de colectarea și comercializarea metalelor. De asemenea, el conduce o asociație a companiilor care se ocupă de colectarea și exportul metalelor (aceasta a fost înființată mult mai devreme decât asociația lui Drăniceru). În anul 2014, Eșanu a organizat proteste lângă parlament, declarând despre schemele ilegale de la „Metalferos”, din cauza cărora bugetul de stat pierde anual sute de milioane de lei. Eșanu consideră că anume din cauza acestor declarații, el a fost arestat în anul 2017, fiind acuzat de evaziuni fiscale, și că a stat doi ani în închisoare, în arest preventiv.

În luna iunie 2019, el a fost eliberat, iar un dosar a fost clasat. Ulterior, cazul lui Eșanu a ajuns în lista „dosarelor politice” pe care Procuratura Generală s-a angajat să le revizuiască. În primăvara anului 2020, cel de-al doilea dosar împotriva lui Eșanu a fost clasat la etapa de anchetă.

Iar în luna februarie, Valentin Eșanu a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că schemele de corupție de la Întreprinderea de Stat „Metalferos”, care au funcționat în perioada lui Vladimir Plahotniuc, continuă să funcționeze. Potrivit afirmațiilor sale, „Metalferos” continuă să profite de poziția sa monopolistă și de protecționismul autorităților, blocând activitatea întregii piețe. Eșanu a mai spus că „Metalferos” continuă să achiziționeze metale prin firme-tampon, câștigând 40 de dolari dintr-o tonă de deșeuri. El a calculat că timp de o lună, suma „veniturilor ascunse” ajunge până la un milion de dolari, ținând cont de faptul că întreprinderea achiziționează și exportă 25-30 mii de tone lunar. Eșanu consideră că actualul director al „Metalferos” administrează această întreprindere doar pe hârtie: „Compania este controlată de către deputatul Partidului Democrat Vladimir Andronachi și de directorul financiar al „Metalferos”, nașul de cununie al președintelui Igor Dodon, Serghei Catană. Iar firmele-tampon, prin care „Metalferos” achiziționează metale, au „polițiști supraveghetori”.

Comentând pentru NM declarațiile lui Drăniceru, Eșanu a remarcat că el nu numai că nu încearcă să monopolizeze piața, dar dimpotrivă, a luptat și luptă pentru „liberalizarea pieței” și că el nu are niciun fel de posibilități de a influența piața: „Pe cine pot eu să influențez – pe Dodon, Chicu, șeful de la MAI? Eu nu am resurse administrative, sunt un simplu om de afaceri căruia i se aruncă o bombă atunci când intenționează să exporte metale” (în luna iunie curent, când Eșanu a încercat să exporte metale, în unul dintre tiruri s-a găsit un dispozitiv suspect, din cauza căruia expedierea încărcăturii a fost tărăgănată).

Eșanu a mai subliniat faptul că Drăniceru a înregistrat „asociația sa” în scurt timp după ce a reușit de sine stătător să exporte prima partidă de metale (de obicei, metalele erau exportate prin intermediul „Metalferos”). Eșanu susține că în spatele asociației sunt patru polițiști care sunt vizați în dosarul „Metalferos” și care făceau parte din „gruparea lui Plahotniuc”. În opinia lui Eșanu, polițiștii știau despre perchezițiile ce urmau să aibă loc și au creat asociația, pentru ca să influențeze procurorii prin intermediul presei.

De asemenea, Eșanu consideră că asociația lui Drăniceru a ales în mod intenționat o denumire asemănătoare cu cea a asociației conduse de Eșanu. El mai spune că astfel, se dorește să zăpăcească presa. (Asociația lui Eșanu se numește Asociația Patronală a Metalelor, iar cea a lui Drăniceru – Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Spătaru, nemulțumită că Șor încă n-a fost deferit justiție în cazul finanțării ilegale a partidelor. Protest la Procuratura Anticorupție

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a organizat pe 9 decembrie, când este marcată Ziua Internațională Anticorupție, un protest la Procuratura Anticorupție. Aceasta s-a arătat nemulțumită față de faptul că dosarul în care oligarhul fugar Ilan Șor este acuzat pe finanțarea ilegală a partidelor încă nu a fost expediat în instanță. Politiciana, care a investigat sub acoperire schema, a spus că Șor trebuie judecat chiar dacă nu se află pe teritoriul Republicii Moldova, fiindcă acest lucru „va pune la respect corupții”. Contactată de NM, Procuratura Anticorupție a menționat că întreprinde acțiunile necesare pentru care cei care au comis infracțiuni să fie trași la răspundere „într-un termen rezonabil”.

Atâta se vorbește despre finanțarea ilegală a partidelor de către gruparea criminală Șor, atâtea știri am văzut că pe unul l-au deferit justiției, că pe altul, pe un exponent, Marina Tauber, Evghenia Guțul, Nesterovschi, Lozovan, președinți de organizații teritoriale. (…) Deci toată lumea știe că în permanență, noi practic în fiecare săptămână auzim câte o condamnare, dar un lucru pe care pe mine mă neliniștește, mă face să strig să răgușesc de durere este că însuși Șor, care a finanțat toată această structură, (…) acesta încă nu este deferit justiției. Aici, în Procuratura Anticorupție… pentru că ofițerii CNA au terminat probabil toată activitatea. Aici este dosarul. Și noi am venit să cerem ca acest dosar să fie adus la judecătorie. Șor trebuie dus în judecată, trebuie judecat chair dacă este fugar. (…) Prin astfel de acțiuni, noi ne vom convinge, vom pune la respect corupții”, a declarat Arina Spătaru în timpul protestului.

NM a solicitat un comentariu de la Procuratura Anticorupție cu privire la protestul Arinei Spătaru.

Procuratura Anticorupție asigură că întreprinde toate acțiunile necesare pentru ca persoanele care se fac vinovate de săvârșirea unei infracțiuni să fie trase la răspundere penală într-un termen rezonabil”, a comunicat instituția.

PA a mai menționat că Ilan Șor are statut de învinuit în cazul finanțării ilegale a ALDE.

Amintim că pe cazul finanțării ilegale a Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa au fost condamnați fostul secretar general al formațiunii, Adrian Culai, și activistul civic Mihail Bagas.

Conform acuzării, în iunie 2023, Culai a fost instigat de către liderul grupării criminale „Șor”, Ilan Șor, să creeze sau să preia conducerea unui partid politic cu idei proeuropene. Scopul era ca acest partid să participe la alegerile locale pentru ca grupul din care făceau parte să-și păstreze și să-și întărească controlul asupra politicii și societății. Pentru asta, Șor i-a promis lui Culai o recompensă financiară în sumă de 10 000 de euro lunar și 100 000 de dolari, dacă formațiunea obținea cel puțin 5% din voturi.

Astfel, Culai a decis să preia o formațiune deja existentă Partidul Acțiunea Democratică, care ulterior a fost redenumit în „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE), în cadrul căruia acesta a fost desemnat secretar general. Culai și-a luat responsabilitatea de a organiza contabilitatea și finanțele partidului. Potrivit PA, în scopul consolidării ALDE, la sfârșitul lunii august 2023, Culai a acceptat cu bună știință mijloace bănești în sumă de 452 700 dolari de la Ilan Șor.

Adrian Culai și-a recunoscut vina, iar potrivit Arinei Spătaru a colaborat și cu ancheta. În iunie 2025, acesta a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de probațiune de un an, precum și i-a fost stabilită o amendă de 200 000 de lei.

Mihai Bagas, cel de-al doilea învinuit în cazul finanțării ilegale a ALDE, a avut rol de intermediar, fiind cel care a transmis lui Adrian Culai suma de 452 700 de dolari. Deși inițial pleda nevinovat, Bagas și-a recunoscut ulterior vina și a colaborat cu ancheta. În septembrie 2025, Bagas a fost condamnat de prima instanță la 3 ani de închisoare, cu suspendare condiționată pe un termen de probațiune egal cu pedeapsa.

Arina Spătaru însăși a fost implicată în investigarea schemei de finanțare a partidelor politice de către Șor. Politiciana l-a denunțat la Procuratura Anticorupție pe Alexandr Nesterovschi, ex-deputat și membru al Partidului „Renaștere”, afiliat lui Șor, după ce acesta i-a propus să înființeze sau să preia conducerea unui partid pretins a fi pro-european, dar care să acționeze în interesele oligarhului, și a colaborat cu organul de urmărire penală pentru a aduna probe. Printre altele, politiciana a documentat, sub controlul procurorilor anticorupție, întâlnirea cu Nesterovschi, în timpul căreia i-a transmis 50 000 de dolari, 100 000 de lei și un telefon mobil destinat discuțiilor securizate cu Șor.

Pe 19 martie 2025, Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare, însă acesta a fugit la scurt timp înainte de pronunțarea sentinței (detalii – aici)

***

Ilan Șor este deja condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: