„Metalferos”, bătut cât e cald. Ce se întâmplă cu îndrăgitul monopol de stat al lui Plahotniuc

16 persoane reținute în dosarul „Metalferos” au fost eliberate, conform deciziei instanței. Procuratura le-a acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari și a solicitat arestarea lor. Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase, înființată acum o lună, a declarat că dosarul a fost deschis „în baza unei informații false” și a acuzat procuratura că aceasta ar destabiliza situația pe piața metalelor. NM a studiat acest caz, dar și ce se întâmplă pe piață și care este implicarea în acest sens a ex-liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Percheziții și rețineri

Procuratura Generală a efectuat la 3 august peste 30 de percheziții în dosarul despre escrocheriile la Întreprinderea de Stat „Metalferos”, care se ocupă de colectarea și exportul metalelor. În urma perchezițiilor, au fost reținute 16 persoane, inclusiv patru polițiști. Toți cei reținuți au fost acuzați de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari în interesele unei organizații criminale. Procurorii au solicitat în instanțță mandate de arestare pe numele celor reținuți. Însă la 5 august, instanța a decis să-i elibereze: șapte dintre aceștia au fost plasați în arest la domiciliu, iar ceilalți – sub control judiciar.

Comunicând despre percheziții și rețineri, procuratura nu a oferit niciun fel de detalii în acest caz.

Decizia procuraturii, publicată de un blogger

Detaliile au devenit cunoscute din decizia procuraturii cu privire la reținerea unuia dintre cei 16 acuzați, care a fost publicată la 4 august de bloggerul Corneliu Gandrabur.

În hotărâre se spune că Vladimir Plahotniuc a condus din anul 2012 o grupare criminală care „influența activitatea economică a întreprinderii `Metalferos`”. În document se menționează că acestei grupări i se subordonau grupările mai mici – „Nord” și „Sud”. În document sunt menționate câteva zeci de persoane care au fost fondatori ai companiilor intermediare, o parte dintre care erau folosite pentru spălarea banilor, iar alta – pentru a vinde companiei „Metalferos” fierul uzat achiziționat de la colectorii de metale.

La fel, în document se menționează că prețul de achiziție al unei tone de metale era indicat 260 de dolari, dintre care 250 de dolari erau transferați pe conturile firmelor intermediare. Ulterior, acești bani erau încasați conform unor documente fictive: 150 de dolari din această sumă erau acordați colectorilor de metale, iar 100 de dolari – conducătorilor grupării criminale.

În document se mai spune că dacă participanții pieței de metale nu acceptau regulile care le erau impuse, pe numele lor se deschideau dosare administrative sau penale (se pare că este vorba despre rolul a patru polițiști anchetatori reținuți).

De asemenea, în document se menționează că deși „Metalferos” furniza metale companiilor din Turcia, Germania, Austria și Olanda, întreprinderea încheia contracte fictive cu firme intermediare din aceste țări („Metoil Trading LLP”, „Metoil Trading FZE”, „Vellonton LLP”, „Megatex LTD” și „Rombat SA”). Potrivit acestor contracte, intermediarii achiziționau de la „Metalferos” metale la un preț redus și le vindeau deja la prețul de piață din țările lor. „Metalferos” transfera diferența de preț companiilor „Rowallan Overseas”, „Steel Marketing LTD” și „Innotube LLP”.

Procuratura Generală a confirmat pentru NM că documentul publicat este autentic.

Versiunea Asociației lui Drăniceru

Unii participanți ai pieței metalelor nu sunt de acord cu versiunea procuraturii. În luna iulie 2020, aceștia au înființat Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase. Ion Drăniceru, președintele Asociației, consideră că în spatele „dosarului Metalferos” se ascunde o luptă pentru influența pe piața metalelor.

El a declarat, în cadrul unui briefing din 23 iulie, că „în baza unei informații false, oferită Procuraturii Generale”, în curând, vor avea loc „percheziții de amploare” în companiile care se împotrivesc redistribuirii pieței. La 5 august, Drăniceru a mai susținut un briefing, în care l-a acuzat pe antreprenorul Valentin Eșanu și compania acestuia, „Sofilarexplus” de încercarea de a instaura monopolul pe piața de metale.

Potrivit afirmațiilor lui Drăniceru, în dosarul „Metalferos” sunt vizați în special oamenii și companiile pe care Eșanu le acuza de participarea la monopolizarea pieței de către Întreprinderea de Stat „Metalferos”. Drăniceru a mai menționat că în afara investigațiilor acestui dosar a rămas doar compania lui Eșanu. În opinia lui Drăniceru, Eșanu a depus mărturii false la Procuratura Generală în mod intenționat, pentru „a destabiliza situația de pe piața metalelor”.

Drăniceru mai susține că în dosarul „Metalferos” nu este vorba despre „firme fantomă”, ci despre companii reale. El a declarat că în această situație, ar trebui să intervină procurorul general Alexandru Stoianoglo, iar toți cei reținuți ar trebui să fie eliberați.

Cine este Valentin Eșanu

Valentin Eșanu este directorul companiei „Sofilarex”, care se ocupă de colectarea și comercializarea metalelor. De asemenea, el conduce o asociație a companiilor care se ocupă de colectarea și exportul metalelor (aceasta a fost înființată mult mai devreme decât asociația lui Drăniceru). În anul 2014, Eșanu a organizat proteste lângă parlament, declarând despre schemele ilegale de la „Metalferos”, din cauza cărora bugetul de stat pierde anual sute de milioane de lei. Eșanu consideră că anume din cauza acestor declarații, el a fost arestat în anul 2017, fiind acuzat de evaziuni fiscale, și că a stat doi ani în închisoare, în arest preventiv.

În luna iunie 2019, el a fost eliberat, iar un dosar a fost clasat. Ulterior, cazul lui Eșanu a ajuns în lista „dosarelor politice” pe care Procuratura Generală s-a angajat să le revizuiască. În primăvara anului 2020, cel de-al doilea dosar împotriva lui Eșanu a fost clasat la etapa de anchetă.

Iar în luna februarie, Valentin Eșanu a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că schemele de corupție de la Întreprinderea de Stat „Metalferos”, care au funcționat în perioada lui Vladimir Plahotniuc, continuă să funcționeze. Potrivit afirmațiilor sale, „Metalferos” continuă să profite de poziția sa monopolistă și de protecționismul autorităților, blocând activitatea întregii piețe. Eșanu a mai spus că „Metalferos” continuă să achiziționeze metale prin firme-tampon, câștigând 40 de dolari dintr-o tonă de deșeuri. El a calculat că timp de o lună, suma „veniturilor ascunse” ajunge până la un milion de dolari, ținând cont de faptul că întreprinderea achiziționează și exportă 25-30 mii de tone lunar. Eșanu consideră că actualul director al „Metalferos” administrează această întreprindere doar pe hârtie: „Compania este controlată de către deputatul Partidului Democrat Vladimir Andronachi și de directorul financiar al „Metalferos”, nașul de cununie al președintelui Igor Dodon, Serghei Catană. Iar firmele-tampon, prin care „Metalferos” achiziționează metale, au „polițiști supraveghetori”.

Comentând pentru NM declarațiile lui Drăniceru, Eșanu a remarcat că el nu numai că nu încearcă să monopolizeze piața, dar dimpotrivă, a luptat și luptă pentru „liberalizarea pieței” și că el nu are niciun fel de posibilități de a influența piața: „Pe cine pot eu să influențez – pe Dodon, Chicu, șeful de la MAI? Eu nu am resurse administrative, sunt un simplu om de afaceri căruia i se aruncă o bombă atunci când intenționează să exporte metale” (în luna iunie curent, când Eșanu a încercat să exporte metale, în unul dintre tiruri s-a găsit un dispozitiv suspect, din cauza căruia expedierea încărcăturii a fost tărăgănată).

Eșanu a mai subliniat faptul că Drăniceru a înregistrat „asociația sa” în scurt timp după ce a reușit de sine stătător să exporte prima partidă de metale (de obicei, metalele erau exportate prin intermediul „Metalferos”). Eșanu susține că în spatele asociației sunt patru polițiști care sunt vizați în dosarul „Metalferos” și care făceau parte din „gruparea lui Plahotniuc”. În opinia lui Eșanu, polițiștii știau despre perchezițiile ce urmau să aibă loc și au creat asociația, pentru ca să influențeze procurorii prin intermediul presei.

De asemenea, Eșanu consideră că asociația lui Drăniceru a ales în mod intenționat o denumire asemănătoare cu cea a asociației conduse de Eșanu. El mai spune că astfel, se dorește să zăpăcească presa. (Asociația lui Eșanu se numește Asociația Patronală a Metalelor, iar cea a lui Drăniceru – Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Radu Musteața a venit cu o reacție publică, după ce PSDE a publicat cererea de aderare la PDM,  datată din 2017. Fostul ministru al Agriculturii, care a demisionat pe 24 iulie, la după doar două zile de la învestirea Guvernului, își cere scuze și recunoaște că nu a spus „întregul adevăr” despre relația sa cu formațiunea condusă în trecut de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.

„Îmi cer scuze că adevărul despre prezența mea de câteva luni la ședințele PD nu a ieșit din vorbele mele, ci din altă parte. Știu că orice justificare nu va repara faptul că nu am avut curaj să spun întregul adevăr. După PLDM am fost prezent la câteva ședințe organizate de Nae Simion Pleșca și, la insistențele sale, am semnat și eu acea cerere de partid, în rând cu sute de funcționari. Sincer să fiu, nici nu țin minte precis dacă am semnat cerere de aderare la una din ședințe, dar știu că nu mai contează acum și că ar fi trebuit să spun clar din start că a existat o interacțiune cu PD la acea vreme, chiar dacă nesemnificativă”, a scris Musteața pe rețele.

Fostul ministru al Agriculturii susține că după 2018 nu a mai avut „nicio legătură cu PD”, iar după căderea Guvernului Sandu, „peste câteva luni”, a fost „dezamăgit” și a plecat din ANSA.

„Nu sunt mândru de acel episod de câteva luni din viața mea. Am vrut să șterg din istoria mea acele evenimente. Intenția nu a fost să mint oamenii. Tocmai de aceea, am și decis să-mi depun demisia din funcția de ministru – reau să fiu corect și responsabil față de toată echipa. Și sper ca toată munca mea, acțiunile mele de luptă cu persoane corupte să nu fie șterse cu buretele de această greșeală stupidă pe care am comis-o”, a mai scris Musteața.

Amintim că numele lui Radu Musteața a fost implicat într-un scandal după ce, pe 21 iulie, președintele interimar al partidului „Mișcarea Respect Moldova”, Veaceslav Burlac, a publicat un mesaj însoțit de fotografii despre care susține că îl surprind pe actualul ministru al Agriculturii alături de foști membri ai PDM. Solicitat de NewsMaker, Musteața a respins atunci acuzațiile, pe care le-a calificat drept „denigrări” și „falsuri”. Ulterior, într-o emisiune la Jurnal TV, Musteața a declarat că își va da demisia dacă se va demonstra că a fost membru al PDM.

Deși, pe 23 iulie, acesta a negat în repetate rânduri că ar fi avut legături cu fostul Partid Democrat, în aceeași zi secretarul general al PSDE, Iurie Cazacu, a declarat pentru TVR Moldova că Musteața ar fi făcut parte din organizația teritorială Ciocana a PDM în perioada 2017–2018 și ar fi condus o organizație primară a partidului.

În dimineața zilei de 24 iulie, la doar două zile de la învestirea Guvernului Tofan, premierul Vasile Tofan a anunțat că Radu Musteața și-a depus demisia din funcția de ministru al Agriculturii. La rândul său, Musteața a declarat că Executivul are în față reforme importante și că, „pentru a păstra încrederea”, a considerat că depunerea mandatului este „un gest de responsabilitate”.

La câteva ore distanță, Vasile Bumacov, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE) – formațiunea succesoare a PDM – a prezentat o cerere de aderare la PDM despre care susținea că a fost semnată de Radu Musteața, în 2017. Politicianul susținea că documentul demonstrează că Musteața ar fi mințit atunci când a negat că ar fi avut legături cu PDM și că demisia acestuia este justificată.

În aceeași zi, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care ia act de demisia lui Radu Musteața din funcția de ministru al Agriculturii, din 24 iulie.


Radu Musteața a preluat conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare după ce a condus Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), unde a activat timp de mai mulți ani și a ocupat mai multe funcții de conducere. Guvernul condus de Vasile Tofan a fost învestit de Parlament pe 22 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: