„Metalferos”, bătut cât e cald. Ce se întâmplă cu îndrăgitul monopol de stat al lui Plahotniuc

16 persoane reținute în dosarul „Metalferos” au fost eliberate, conform deciziei instanței. Procuratura le-a acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari și a solicitat arestarea lor. Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase, înființată acum o lună, a declarat că dosarul a fost deschis „în baza unei informații false” și a acuzat procuratura că aceasta ar destabiliza situația pe piața metalelor. NM a studiat acest caz, dar și ce se întâmplă pe piață și care este implicarea în acest sens a ex-liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Percheziții și rețineri

Procuratura Generală a efectuat la 3 august peste 30 de percheziții în dosarul despre escrocheriile la Întreprinderea de Stat „Metalferos”, care se ocupă de colectarea și exportul metalelor. În urma perchezițiilor, au fost reținute 16 persoane, inclusiv patru polițiști. Toți cei reținuți au fost acuzați de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari în interesele unei organizații criminale. Procurorii au solicitat în instanțță mandate de arestare pe numele celor reținuți. Însă la 5 august, instanța a decis să-i elibereze: șapte dintre aceștia au fost plasați în arest la domiciliu, iar ceilalți – sub control judiciar.

Comunicând despre percheziții și rețineri, procuratura nu a oferit niciun fel de detalii în acest caz.

Decizia procuraturii, publicată de un blogger

Detaliile au devenit cunoscute din decizia procuraturii cu privire la reținerea unuia dintre cei 16 acuzați, care a fost publicată la 4 august de bloggerul Corneliu Gandrabur.

În hotărâre se spune că Vladimir Plahotniuc a condus din anul 2012 o grupare criminală care „influența activitatea economică a întreprinderii `Metalferos`”. În document se menționează că acestei grupări i se subordonau grupările mai mici – „Nord” și „Sud”. În document sunt menționate câteva zeci de persoane care au fost fondatori ai companiilor intermediare, o parte dintre care erau folosite pentru spălarea banilor, iar alta – pentru a vinde companiei „Metalferos” fierul uzat achiziționat de la colectorii de metale.

La fel, în document se menționează că prețul de achiziție al unei tone de metale era indicat 260 de dolari, dintre care 250 de dolari erau transferați pe conturile firmelor intermediare. Ulterior, acești bani erau încasați conform unor documente fictive: 150 de dolari din această sumă erau acordați colectorilor de metale, iar 100 de dolari – conducătorilor grupării criminale.

În document se mai spune că dacă participanții pieței de metale nu acceptau regulile care le erau impuse, pe numele lor se deschideau dosare administrative sau penale (se pare că este vorba despre rolul a patru polițiști anchetatori reținuți).

De asemenea, în document se menționează că deși „Metalferos” furniza metale companiilor din Turcia, Germania, Austria și Olanda, întreprinderea încheia contracte fictive cu firme intermediare din aceste țări („Metoil Trading LLP”, „Metoil Trading FZE”, „Vellonton LLP”, „Megatex LTD” și „Rombat SA”). Potrivit acestor contracte, intermediarii achiziționau de la „Metalferos” metale la un preț redus și le vindeau deja la prețul de piață din țările lor. „Metalferos” transfera diferența de preț companiilor „Rowallan Overseas”, „Steel Marketing LTD” și „Innotube LLP”.

Procuratura Generală a confirmat pentru NM că documentul publicat este autentic.

Versiunea Asociației lui Drăniceru

Unii participanți ai pieței metalelor nu sunt de acord cu versiunea procuraturii. În luna iulie 2020, aceștia au înființat Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase. Ion Drăniceru, președintele Asociației, consideră că în spatele „dosarului Metalferos” se ascunde o luptă pentru influența pe piața metalelor.

El a declarat, în cadrul unui briefing din 23 iulie, că „în baza unei informații false, oferită Procuraturii Generale”, în curând, vor avea loc „percheziții de amploare” în companiile care se împotrivesc redistribuirii pieței. La 5 august, Drăniceru a mai susținut un briefing, în care l-a acuzat pe antreprenorul Valentin Eșanu și compania acestuia, „Sofilarexplus” de încercarea de a instaura monopolul pe piața de metale.

Potrivit afirmațiilor lui Drăniceru, în dosarul „Metalferos” sunt vizați în special oamenii și companiile pe care Eșanu le acuza de participarea la monopolizarea pieței de către Întreprinderea de Stat „Metalferos”. Drăniceru a mai menționat că în afara investigațiilor acestui dosar a rămas doar compania lui Eșanu. În opinia lui Drăniceru, Eșanu a depus mărturii false la Procuratura Generală în mod intenționat, pentru „a destabiliza situația de pe piața metalelor”.

Drăniceru mai susține că în dosarul „Metalferos” nu este vorba despre „firme fantomă”, ci despre companii reale. El a declarat că în această situație, ar trebui să intervină procurorul general Alexandru Stoianoglo, iar toți cei reținuți ar trebui să fie eliberați.

Cine este Valentin Eșanu

Valentin Eșanu este directorul companiei „Sofilarex”, care se ocupă de colectarea și comercializarea metalelor. De asemenea, el conduce o asociație a companiilor care se ocupă de colectarea și exportul metalelor (aceasta a fost înființată mult mai devreme decât asociația lui Drăniceru). În anul 2014, Eșanu a organizat proteste lângă parlament, declarând despre schemele ilegale de la „Metalferos”, din cauza cărora bugetul de stat pierde anual sute de milioane de lei. Eșanu consideră că anume din cauza acestor declarații, el a fost arestat în anul 2017, fiind acuzat de evaziuni fiscale, și că a stat doi ani în închisoare, în arest preventiv.

În luna iunie 2019, el a fost eliberat, iar un dosar a fost clasat. Ulterior, cazul lui Eșanu a ajuns în lista „dosarelor politice” pe care Procuratura Generală s-a angajat să le revizuiască. În primăvara anului 2020, cel de-al doilea dosar împotriva lui Eșanu a fost clasat la etapa de anchetă.

Iar în luna februarie, Valentin Eșanu a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că schemele de corupție de la Întreprinderea de Stat „Metalferos”, care au funcționat în perioada lui Vladimir Plahotniuc, continuă să funcționeze. Potrivit afirmațiilor sale, „Metalferos” continuă să profite de poziția sa monopolistă și de protecționismul autorităților, blocând activitatea întregii piețe. Eșanu a mai spus că „Metalferos” continuă să achiziționeze metale prin firme-tampon, câștigând 40 de dolari dintr-o tonă de deșeuri. El a calculat că timp de o lună, suma „veniturilor ascunse” ajunge până la un milion de dolari, ținând cont de faptul că întreprinderea achiziționează și exportă 25-30 mii de tone lunar. Eșanu consideră că actualul director al „Metalferos” administrează această întreprindere doar pe hârtie: „Compania este controlată de către deputatul Partidului Democrat Vladimir Andronachi și de directorul financiar al „Metalferos”, nașul de cununie al președintelui Igor Dodon, Serghei Catană. Iar firmele-tampon, prin care „Metalferos” achiziționează metale, au „polițiști supraveghetori”.

Comentând pentru NM declarațiile lui Drăniceru, Eșanu a remarcat că el nu numai că nu încearcă să monopolizeze piața, dar dimpotrivă, a luptat și luptă pentru „liberalizarea pieței” și că el nu are niciun fel de posibilități de a influența piața: „Pe cine pot eu să influențez – pe Dodon, Chicu, șeful de la MAI? Eu nu am resurse administrative, sunt un simplu om de afaceri căruia i se aruncă o bombă atunci când intenționează să exporte metale” (în luna iunie curent, când Eșanu a încercat să exporte metale, în unul dintre tiruri s-a găsit un dispozitiv suspect, din cauza căruia expedierea încărcăturii a fost tărăgănată).

Eșanu a mai subliniat faptul că Drăniceru a înregistrat „asociația sa” în scurt timp după ce a reușit de sine stătător să exporte prima partidă de metale (de obicei, metalele erau exportate prin intermediul „Metalferos”). Eșanu susține că în spatele asociației sunt patru polițiști care sunt vizați în dosarul „Metalferos” și care făceau parte din „gruparea lui Plahotniuc”. În opinia lui Eșanu, polițiștii știau despre perchezițiile ce urmau să aibă loc și au creat asociația, pentru ca să influențeze procurorii prin intermediul presei.

De asemenea, Eșanu consideră că asociația lui Drăniceru a ales în mod intenționat o denumire asemănătoare cu cea a asociației conduse de Eșanu. El mai spune că astfel, se dorește să zăpăcească presa. (Asociația lui Eșanu se numește Asociația Patronală a Metalelor, iar cea a lui Drăniceru – Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Scandalul reconstrucției stadionului de la Liceul „Matei Basarab” din Chișinău. Deputat PAS: „De ce primăria nu poate investi în aceste terenuri?”. Reacție

Deputatul PAS Maxim Potârniche a comentat vineri, 9 octombrie, scandalul din jurul reconstrucției stadionului Liceului „Matei Basarab” din Chișinău, în parteneriat cu clubul sportiv FC „Petrocub”. Parlamentarul, care este fost fotbalist al echipei Petrocub, a declarat că sprijină investițiile în infrastructura sportivă, dar a pus la îndoială transparența procedurii și a criticat implicarea socrului primarului capitalei. Potârniche susține că proiectul ar reprezenta un parteneriat public-privat între Primăria Chișinău și clubul sportiv. În replică, Natalia Ixari, purtătoarea de cuvânt a primarului, a respins afirmațiile deputatului, precizând că acordul pentru implementarea proiectului a fost încheiat între FC „Petrocub” și instituția de învățământ.

„Domnule primar (Ion Ceban, primarul Chișinăului – n. r.), întâi de toate, mie tare îmi place ideea valorificării unor anumite spații public, mai ales cele sportive, prin parteneriate publice private. PPP-ul este un instrument de investiție care funcționează cu succes în toată lumea. Și mi-aș dori să atragem cât mai mulți investitori în Moldova care să contribuie la o societate mai sănătoasă, mai mobilă, mai sportivă și mai unită. Dar mă întreb: oare toate cluburile sportive, asociațiile sportive, dezvoltatorii, fondatorii de cluburi au fost înștiințați despre posibilitatea unui parteneriat public privat pe terenul Liceului „Materi Basarab”? S-a făcut concurs, licitație? S-au respectat termenii? A fost făcut procesul transparent? Astea sunt întrebările pertinente la care trebuie să răspunzi. (…) Mă întreb de ce primăria, cu un buget de 11 miliarde de lei anual, nu poate investi în aceste terenuri. Oare nu pentru că preferă mai mult să cheltuie banii publici pentru concerte, și nu pentru activități și infrastructură sportivă?”, a declarat Maxim Potârniche.

Deputatul PAS a criticat, totodată, aspectul care vizează accesul comunității la stadion după reconstrucție.

„Specificul acestor terenuri sportive, construite în perioada sovietică, este că ele sunt intracartier. Și cetățenii percep această infrastructură sportivă drept una pentru toți. Și soluția nu este să îngrădești acest stadion cu garduri de 3-4 metri, dar din contra. Îl deschizi, asigurând niște măsuri de protecție, niște reguli grafice, camere de luat vederi, pentru a nu permite deteriorarea intenționată. Sportul pornește din cartier, nu din club cu taxă de participare”, a menționat el.

De asemenea, deputatul a criticat implicarea socrului primarului capitalei în proiect. „De ce, Ivane, a fost nevoie să-ți bagi socru acolo? Chiar nu ai găsit pe altcineva?”, a spus Potârniche.

Contactată de NM, purtătoare de cuvânt a primarului capitalei, Natalia Ixari, a respins afirmațiile deputatului, subliniind că acordul a fost încheiat între clubul sportiv și instituția de învățământ.

„Domnul deputat, venind din FC „Petrocub”, unde a crescut, unde i-au făcut campanie electorală, din câte am văzut, spune niște prostii mai mari ca el. (…) Nu este vorba de un parteneriat public privat. Astfel de acorduri, a diferitor cluburi sportive din Moldova sunt cu diferite instituții educaționale din Chișinău. (…) Doi la mână: am văzut o aroganță nemaipomenită, unde mai nu-i acuză pe cei de la Petrocub că ar face ceva în Chișinău cu Ion Ceban. (…) Este vorba despre un acord pe care-l face instituția educațională”, a declarat ea.

Ixari a calificat drept „manipulatoare” afirmațiile potrivit cărora, după reconstrucția stadionului, copiii nu vor mai avea acces la acesta. Potrivit ei, copiii vor putea folosi stadionul gratuit și vor putea desfășura acolo activități în cadrul orelor de educație fizică.

Referindu-se la acuzațiile privind socrul lui Ceban, purtătoarea de cuvânt a declarat că primarul nu este implicat direct în proiect.

„S-a vorbit despre implicarea socrului primarului. Nu este vorba despre o implicarea directă. Și primarul a explicat că nu s-au purtat discuții directe. A fost între FC „Petrocub” cu o instituție educațională, unde vine să investească 11 milioane de lei. Care este beneficiul pentru un primar?”, a afirmat Natalia Ixari.

Amintim că reconstrucția stadionului Liceului „Matei Basarab” din Chișinău, în parteneriat cu „Petrocub”, a ajuns în centrul unui scandal. Proiectul prevede investiții de 11 milioane de lei, iar acordul, încheiat pentru cinci ani, cu posibilitatea prelungirii, permite clubului să folosească terenul pentru antrenamente și meciuri în afara programului școlar. Fostul viceprimar Victor Chironda a acuzat municipalitatea că permite transformarea unui spațiu folosit de locuitori într-un teren de fotbal comercial, cu implicarea socrului primarului Ion Ceban. Direcția Educație a respins acuzațiile și susține că terenul nu a fost înstrăinat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: