„Metalferos”, bătut cât e cald. Ce se întâmplă cu îndrăgitul monopol de stat al lui Plahotniuc

16 persoane reținute în dosarul „Metalferos” au fost eliberate, conform deciziei instanței. Procuratura le-a acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari și a solicitat arestarea lor. Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase, înființată acum o lună, a declarat că dosarul a fost deschis „în baza unei informații false” și a acuzat procuratura că aceasta ar destabiliza situația pe piața metalelor. NM a studiat acest caz, dar și ce se întâmplă pe piață și care este implicarea în acest sens a ex-liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Percheziții și rețineri

Procuratura Generală a efectuat la 3 august peste 30 de percheziții în dosarul despre escrocheriile la Întreprinderea de Stat „Metalferos”, care se ocupă de colectarea și exportul metalelor. În urma perchezițiilor, au fost reținute 16 persoane, inclusiv patru polițiști. Toți cei reținuți au fost acuzați de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari în interesele unei organizații criminale. Procurorii au solicitat în instanțță mandate de arestare pe numele celor reținuți. Însă la 5 august, instanța a decis să-i elibereze: șapte dintre aceștia au fost plasați în arest la domiciliu, iar ceilalți – sub control judiciar.

Comunicând despre percheziții și rețineri, procuratura nu a oferit niciun fel de detalii în acest caz.

Decizia procuraturii, publicată de un blogger

Detaliile au devenit cunoscute din decizia procuraturii cu privire la reținerea unuia dintre cei 16 acuzați, care a fost publicată la 4 august de bloggerul Corneliu Gandrabur.

În hotărâre se spune că Vladimir Plahotniuc a condus din anul 2012 o grupare criminală care „influența activitatea economică a întreprinderii `Metalferos`”. În document se menționează că acestei grupări i se subordonau grupările mai mici – „Nord” și „Sud”. În document sunt menționate câteva zeci de persoane care au fost fondatori ai companiilor intermediare, o parte dintre care erau folosite pentru spălarea banilor, iar alta – pentru a vinde companiei „Metalferos” fierul uzat achiziționat de la colectorii de metale.

La fel, în document se menționează că prețul de achiziție al unei tone de metale era indicat 260 de dolari, dintre care 250 de dolari erau transferați pe conturile firmelor intermediare. Ulterior, acești bani erau încasați conform unor documente fictive: 150 de dolari din această sumă erau acordați colectorilor de metale, iar 100 de dolari – conducătorilor grupării criminale.

În document se mai spune că dacă participanții pieței de metale nu acceptau regulile care le erau impuse, pe numele lor se deschideau dosare administrative sau penale (se pare că este vorba despre rolul a patru polițiști anchetatori reținuți).

De asemenea, în document se menționează că deși „Metalferos” furniza metale companiilor din Turcia, Germania, Austria și Olanda, întreprinderea încheia contracte fictive cu firme intermediare din aceste țări („Metoil Trading LLP”, „Metoil Trading FZE”, „Vellonton LLP”, „Megatex LTD” și „Rombat SA”). Potrivit acestor contracte, intermediarii achiziționau de la „Metalferos” metale la un preț redus și le vindeau deja la prețul de piață din țările lor. „Metalferos” transfera diferența de preț companiilor „Rowallan Overseas”, „Steel Marketing LTD” și „Innotube LLP”.

Procuratura Generală a confirmat pentru NM că documentul publicat este autentic.

Versiunea Asociației lui Drăniceru

Unii participanți ai pieței metalelor nu sunt de acord cu versiunea procuraturii. În luna iulie 2020, aceștia au înființat Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase. Ion Drăniceru, președintele Asociației, consideră că în spatele „dosarului Metalferos” se ascunde o luptă pentru influența pe piața metalelor.

El a declarat, în cadrul unui briefing din 23 iulie, că „în baza unei informații false, oferită Procuraturii Generale”, în curând, vor avea loc „percheziții de amploare” în companiile care se împotrivesc redistribuirii pieței. La 5 august, Drăniceru a mai susținut un briefing, în care l-a acuzat pe antreprenorul Valentin Eșanu și compania acestuia, „Sofilarexplus” de încercarea de a instaura monopolul pe piața de metale.

Potrivit afirmațiilor lui Drăniceru, în dosarul „Metalferos” sunt vizați în special oamenii și companiile pe care Eșanu le acuza de participarea la monopolizarea pieței de către Întreprinderea de Stat „Metalferos”. Drăniceru a mai menționat că în afara investigațiilor acestui dosar a rămas doar compania lui Eșanu. În opinia lui Drăniceru, Eșanu a depus mărturii false la Procuratura Generală în mod intenționat, pentru „a destabiliza situația de pe piața metalelor”.

Drăniceru mai susține că în dosarul „Metalferos” nu este vorba despre „firme fantomă”, ci despre companii reale. El a declarat că în această situație, ar trebui să intervină procurorul general Alexandru Stoianoglo, iar toți cei reținuți ar trebui să fie eliberați.

Cine este Valentin Eșanu

Valentin Eșanu este directorul companiei „Sofilarex”, care se ocupă de colectarea și comercializarea metalelor. De asemenea, el conduce o asociație a companiilor care se ocupă de colectarea și exportul metalelor (aceasta a fost înființată mult mai devreme decât asociația lui Drăniceru). În anul 2014, Eșanu a organizat proteste lângă parlament, declarând despre schemele ilegale de la „Metalferos”, din cauza cărora bugetul de stat pierde anual sute de milioane de lei. Eșanu consideră că anume din cauza acestor declarații, el a fost arestat în anul 2017, fiind acuzat de evaziuni fiscale, și că a stat doi ani în închisoare, în arest preventiv.

În luna iunie 2019, el a fost eliberat, iar un dosar a fost clasat. Ulterior, cazul lui Eșanu a ajuns în lista „dosarelor politice” pe care Procuratura Generală s-a angajat să le revizuiască. În primăvara anului 2020, cel de-al doilea dosar împotriva lui Eșanu a fost clasat la etapa de anchetă.

Iar în luna februarie, Valentin Eșanu a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că schemele de corupție de la Întreprinderea de Stat „Metalferos”, care au funcționat în perioada lui Vladimir Plahotniuc, continuă să funcționeze. Potrivit afirmațiilor sale, „Metalferos” continuă să profite de poziția sa monopolistă și de protecționismul autorităților, blocând activitatea întregii piețe. Eșanu a mai spus că „Metalferos” continuă să achiziționeze metale prin firme-tampon, câștigând 40 de dolari dintr-o tonă de deșeuri. El a calculat că timp de o lună, suma „veniturilor ascunse” ajunge până la un milion de dolari, ținând cont de faptul că întreprinderea achiziționează și exportă 25-30 mii de tone lunar. Eșanu consideră că actualul director al „Metalferos” administrează această întreprindere doar pe hârtie: „Compania este controlată de către deputatul Partidului Democrat Vladimir Andronachi și de directorul financiar al „Metalferos”, nașul de cununie al președintelui Igor Dodon, Serghei Catană. Iar firmele-tampon, prin care „Metalferos” achiziționează metale, au „polițiști supraveghetori”.

Comentând pentru NM declarațiile lui Drăniceru, Eșanu a remarcat că el nu numai că nu încearcă să monopolizeze piața, dar dimpotrivă, a luptat și luptă pentru „liberalizarea pieței” și că el nu are niciun fel de posibilități de a influența piața: „Pe cine pot eu să influențez – pe Dodon, Chicu, șeful de la MAI? Eu nu am resurse administrative, sunt un simplu om de afaceri căruia i se aruncă o bombă atunci când intenționează să exporte metale” (în luna iunie curent, când Eșanu a încercat să exporte metale, în unul dintre tiruri s-a găsit un dispozitiv suspect, din cauza căruia expedierea încărcăturii a fost tărăgănată).

Eșanu a mai subliniat faptul că Drăniceru a înregistrat „asociația sa” în scurt timp după ce a reușit de sine stătător să exporte prima partidă de metale (de obicei, metalele erau exportate prin intermediul „Metalferos”). Eșanu susține că în spatele asociației sunt patru polițiști care sunt vizați în dosarul „Metalferos” și care făceau parte din „gruparea lui Plahotniuc”. În opinia lui Eșanu, polițiștii știau despre perchezițiile ce urmau să aibă loc și au creat asociația, pentru ca să influențeze procurorii prin intermediul presei.

De asemenea, Eșanu consideră că asociația lui Drăniceru a ales în mod intenționat o denumire asemănătoare cu cea a asociației conduse de Eșanu. El mai spune că astfel, se dorește să zăpăcească presa. (Asociația lui Eșanu se numește Asociația Patronală a Metalelor, iar cea a lui Drăniceru – Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Un deputat PAS cere demisiile conducerii TRM, după scandalul votului juriului Moldovei în finala Eurovision

Dinu Plîngău, deputat al formațiunii de guvernământ PAS, consideră că conducătorii companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), responsabilă de constituirea juriului Republicii Moldova la Eurovision, ar trebui să plece din funcții după scandalul privind scorul mic acordat României în finala concursului muzical. El a declarat că, în cazul în care aceștia nu își vor depune demisia, Parlamentul ar trebui să-i demită. Deputatul nu a nominalizat persoane concrete.

Nu cred că vreo anchetă sau vreo justificare poate fi credibilă în această situație. TRM-ul nu este la primul scandal enorm. Doar demisii în conducerea instituției mai poate spăla un pic rușinea. Dacă nu urmează demisii, poziția mea este ca Parlamentul să pregătească hotărârea de destituire a conducerii instituției din funcțiile ocupate”, a scris Dinu Plîngău pe Facebook.

Amintim că juriul Republicii Moldova în finala Eurovision Song Contest 2026 a acordat doar 3 puncte prestației reprezentantei României, provocând un val de critici pe ambele maluri ale Prutului. Pe fondul controversei, Victoria Cușnir, unul dintre membrii juriului, a declarat că prestațiile concurenților au fost evaluate în timpul repetițiilor, iar acestea ar fi fost mai slabe decât cele din finală. Ea mai spus că a dat totuși o notă „foarte bună” României și că nu poartă răspundere pentru scorurile acordate de colegii săi.

Juriul Republicii Moldova a fost format din șapte membri, printre care directorul general adjunct al „Teleradio-Moldova”, Andrei Zapșa. Componența acestuia a fost aprobată de TRM.

Directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, a declarat într-un interviu pentru HotNews că „nu știe” dacă vor urma demisii după scandalul cu privire la scorul acordat de juriul Republicii Moldova. „Vom examina și analiza toată situația. Nu cred că este bine să facem asta la cald. (…) Eu nu sunt o persoană care să se țină cu dinții de funcție”, a spus el.

Menționăm că, în cadrul televoting-ului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scor maxim.

România a fost reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”, și s-a clasat pe locul trei la ediția din acest an a concursului muzical.

Republica Moldova, care a fost reprezentată de Satoshi, cu piesa „Viva, Moldova”, a ocupat locul opt. Juriul din România a acordat Republicii Moldova 10 puncte, iar publicul – 12.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: