unsplash.om

Mi se pare că un om drag mie se gândește la suicid. Ce-i de făcut? Interviu NM cu un psiholog

Cantautorul Iurie Sadovnic a fost înmormântat miercuri la Chișinău. Artistul a fost găsit împușcat în propria locuință. Cei de la poliție au anunțat că interpretul a lăsat un bilet de adio. In noaptea de 10 iunie o tânără de 24 de ani a murit , după ce s-ar fi aruncat în gol de la ultimul etaj al unui bloc din str. Gheorghe Asachi a capitalei. Aceasta era blogger și era foarte populară pe o rețea de socializare.

În primele trei luni ale acestui an, în Moldova s-au înregistrat 313 tentative de suicid, 87 dintre acestea nu au putut fi prevenite. NM a discutat cu un psiholog și relatează, cum poți înțelege dacă o persoană apropiată se gândește la suicid și ce ar trebui și ce nu ar trebui de făcut în acest caz.

Cum înțelegi?

Dacă ți-au apărut vreun fel de temeri în privința stării sau comportamentului unei persoane dragi, cea mai sigură metodă de a afla dacă aceste griji sunt justificate este s-o întrebi direct. Mulți cred că anume acest lucru ar împinge o persoană aflată în depresie sau cu un comportament neobișnuit la gândul despre sinucidere. Însă mai multe cercetări, de exemplu, un studiu al Asociației Naționale a Suicidologiei din SUA, demonstrează că nu e chiar așa. Și metoda cea mai sigură de a clarifica situația este să întrebi direct.

Ce ar trebui să te pună în gardă?

Institutul Național de Sănătate Mentală din SUA sugerează să atragi atenție la astfel de semne: dacă persoana
– începe să facă abuz de alcool;
– acumulează medicamente, cumpără o armă;
– pare neliniștită, îngrijorată;
– se distanțează de cei apropiați;

– dispoziția i se schimbă frecvent și într-un mod neașteptat;

– își încheie grăbit treburile, pe neașteptate împarte lucruri prețioase.

Potrivit afirmațiilor psihologului Angela Nicolau, cu care a discutat NM, există și alte semne care arată că unei persoane i se întâmplă ceva.

  • fundal emoțional scăzut pe termen lung;
  • lipsa poftei de mâncare;
  • stare fizică bolnăvicioasă, moleșeală permanentă;
  • refuzul de a contacta cu oamenii.

„Dacă o persoană are astfel de stări timp de mai multe luni, înseamnă că aceasta este în depresie”, a menționat psihologul.

Potrivit unui studiu despre comportamentul suicidal și gândurile suicidale la persoanele mature, care a fost realizat de doi psihiatri americani, profesori ai Universității din Boston, în zona de risc se află nu numai persoanele în depresie, dar și cele la care se constată dereglări psihice, dar și cele care au avut deja tentative de suicid sau de a-și provoca leziuni corporale. La fel de atent ar trebui să urmărim starea persoanelor grav bolnave (de exemplu, de cancer) și starea persoanelor în etate și însingurate.

Dar se întâmplă că nu există niciun fel de semne și pe neașteptate…

Numeroase sinucideri se întâmplă anume așa. Potrivit unui studiu coordonat de David Jobs, directorul Laboratorului de Prevenire a Suicidului de la Universitatea Catolică din SUA, astfel de sinucideri pot fi prevenite mult mai greu.

Potrivit psihologilor, problema constă în faptul că sinucigașii au două tipuri de comportament: social și asocial. „Primul tip presupune niște norme și reacții pe care societatea le așteaptă de la ei [sinucigași]. Majoritatea celor cu care am lucrat erau într-o depresie profundă, însă vizual, acest lucru era imposibil să fie determinat. Aceste persoane se machiază, merg la serviciu, ies în societate, își îndeplinesc obligațiunile sociale. Sunt nevoite să facă toate acestea, dar în realitate, astfel de persoane sunt în depresie”, a spus Angela Nicolau.

Ea susține că, de obicei, comportamentul asocial se atestă la sinucigașii care ajung spontan la gândul despre suicid și la fel de spontan îl realizează.

Și dacă persoana singură aduce vorba despre suicid?

„Asemenea discuții pot fi un strigăt de ajutor, deși cineva ar putea crede că astfel, aceste persoane încearcă să manipuleze ori să atragă atenția”, a remarcat Angela Nicolau. Potrivit afirmațiilor sale, e posibil că persoana într-adevăr dorește să atragă atenția asupra problemei sale, dar aceasta nu înseamnă că nu ar trebui să ne facem griji pentru viața sa. „Există oameni care pot vorbi despre moarte, dar niciodată nu-și vor pune capăt zilelor. Dar sunt și dintre cei care nu vorbesc despre nimic, dar, cu părere de rău, o fac. Este cel mai periculos lucru atunci când persoana nu vorbește”, a subliniat psihologul.

Și ce-i de făcut în astfel de situații?

Angela Nicolau sugerează ca în asemenea situații, să nu condamnăm în niciun caz și să nu certăm persoana, să nu încercăm să subestimăm durerea sa („la tine e totul bine – bucură-te, trăiește!”). Psihologul afirmă că în asemenea momente, e mai bine să întrebăm persoana respectivă, ce i se întâmplă, să vorbim cu ea despre sentimentele sale.

„Să vorbim despre moarte se poate și trebuie. Uneori, o persoană nici nu și-a format o idee despre moarte. Suicidul sau gândul despre el este starea în care există o situație insuportabilă și disperată și persoana crede că moartea este unica soluție”, a remarcat psihologul.

Angela Nicolau sugerează să încercăm să privim lumea cu ochii acestei persoane și să înțelegem, ce anume nu a mers cum trebuie, de ce viața i s-a părut insuportabilă. Dacă aceasta este o persoană dragă, apropiată, să-i spunem că avem nevoie de ea, ne este scumpă, că îi vom fi alături.

Și dacă persoană te sună și îți spune că vrea să-și pună capăt zilelor?

Psihologul spune că în acest caz, cel mai important e să n-o respingi, să nu închizi telefonul, să nu-i ceri să te sune mai târziu. Încearcă să vorbești cu ea cât mai mult posibil. Sugerează-i să se adreseze după ajutor la un specialist, iar dacă e necesar, ajut-o să găsească un asemenea specialist. Dacă situația este critică, roagă pe cineva să cheme ambulanța. De asemenea, în Moldova există „linia verde pentru prevenirea suicidului” pentru asistență de urgență, care a fost deschisă de organizația obștească „Pentru Viață” – 060806623. 

***
Conform datelor OMS, circa 800 mii de persoane la nivel mondial se sinucid în fiecare an. Altfel spus, la fiecare 40 de secunde, cineva moare în lume din cauza suicidului. OMS mai informează că 79 la sută din aceste decese revin țărilor cu un nivel al veniturilor mediu sau scăzut.


Important! În cazul în care detaliile expuse în material vă neliniștesc, aveți nevoie de ajutor și susținere - adresați-vă specialiștilor de la „Linia Verde Prevenire Suicid”. Chat-ul anonim pe www.pentruviata.md este diponibil LIVE între orele 20.00-22.00 în zilele de luni și joi. În restul zilelor, puteți expedia un mesaj la adresa de e-mail [email protected]. Mai multe detalii la nr de tel 060806623


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Munteanu, primul comentariu după ce și-a anunțat demisia: „90% din scenariile care s-au vehiculat nu sunt adevărate” VIDEO

Prim-ministrul interimar Alexandru Munteanu refuză să ofere explicații suplimentare privind motivele demisiei sale, însă susține că „90% din scenariile” vehiculate în spațiul public sunt false. Declarațiile au fost făcute pe 6 iulie, după Mitingul dedicat comemorării victimelor deportărilor regimului comunist.

Întrebat de NewsMaker la ce s-a referit atunci când a scris în mesajul de demisie că valorile sale nu îi mai permit să rămână în fruntea Guvernului, Munteanu a evitat un răspuns direct.

„Am vrut ce am vrut să spun și cred că mă opresc aici. Acum este important să mergem înainte. Eu nu sunt cel care vine cu declarații flatante. Eu înțeleg că se așteaptă la o controversă, la ceva. Pot să vă spun că am încercat să nu mă uit prin rețelele de socializare, dar cu un ochi și din cei ce mi-au spus, cei care s-au uitat, 90 de procente din acele scenarii care s-au vehiculat, nu sunt adevărate. (…) E o istorie mai complicată. Cred că timpul va așeza lucrurile așa cum trebuie să le așeze”, a declarat premierul demisionar.

Întrebat dedacă motivele demisiei țin de conștiința sa, Munteanu a răspuns că nu acceptă „lecții de morală”.

„Conștiința mea este foarte, foarte liniștită. Am făcut ceea ce am trebuit să fac și acum îmi continui datoria, precum și-am spus în mesajul meu. Asigur o tranziție ușoară, profesională. Suntem în proces de integrare europeană. Nu putem să ne permitem să diviem sau să creăm niște situații de controversă. Continuăm să lucrăm. Asta e tot”, a mai declarat acesta.

Solicitat de NM să explice dacă speculațiile potrivit cărora ar fi încercat să facă ordine în instituțiile statului, dar nu i s-ar fi permis, sunt adevărate, Munteanu a refuzat să comenteze: „Eu n-am să comentez acum. Mulțumesc”.

Alexandru Munteanu a precizat pentru jurnaliști că intenționează, în continuare, să se dedice unor proiecte culturale și academice.

Amintim că prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia pe 3 iulie, la scurt timp după o întrevedere, în aceeași zi, cu președinta Maia Sandu, potrivit surselor NewsMaker. În mesajul prin care și-a anunțat plecarea, Munteanu a scris că a ales să demisioneze „în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile” sale.

În aceeași zi, Maia Sandu a declarat că fostul premier „a avut mână liberă” să conducă Guvernul și a respins speculațiile potrivit cărora acesta ar fi plecat din funcție pentru că nu ar fi fost lăsat să combată abuzurile. Potrivit Maiei Sandu, Alexandru Munteanu nu a pus nicio condiție înainte de a pleca din funcție, iar singura obiecție exprimată în discuțiile cu ea a vizat relația interpersonală cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Maia Sandu a anunțat, tot atunci, că va demara consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru, în această săptămână.

Între timp, mai multe formațiuni politice au anunțat deja că nu vor participa la consultările demarate de șefa statului, inclusiv MAN și PSRM.

***

Potrivit Constituției, demisia premierului atrage automat și demisia întregului Guvern. Până la învestirea unui nou Cabinet, Executivul va exercita doar atribuțiile necesare administrării treburilor publice, fără a mai avea un mandat politic deplin.

Guvernul condus de Alexandru Munteanu a fost învestit în funcție la 1 noiembrie 2025, după ce a obținut, cu o zi înainte, votul de încredere al Parlamentului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: