unsplash.om

Mi se pare că un om drag mie se gândește la suicid. Ce-i de făcut? Interviu NM cu un psiholog

Cantautorul Iurie Sadovnic a fost înmormântat miercuri la Chișinău. Artistul a fost găsit împușcat în propria locuință. Cei de la poliție au anunțat că interpretul a lăsat un bilet de adio. In noaptea de 10 iunie o tânără de 24 de ani a murit , după ce s-ar fi aruncat în gol de la ultimul etaj al unui bloc din str. Gheorghe Asachi a capitalei. Aceasta era blogger și era foarte populară pe o rețea de socializare.

În primele trei luni ale acestui an, în Moldova s-au înregistrat 313 tentative de suicid, 87 dintre acestea nu au putut fi prevenite. NM a discutat cu un psiholog și relatează, cum poți înțelege dacă o persoană apropiată se gândește la suicid și ce ar trebui și ce nu ar trebui de făcut în acest caz.

Cum înțelegi?

Dacă ți-au apărut vreun fel de temeri în privința stării sau comportamentului unei persoane dragi, cea mai sigură metodă de a afla dacă aceste griji sunt justificate este s-o întrebi direct. Mulți cred că anume acest lucru ar împinge o persoană aflată în depresie sau cu un comportament neobișnuit la gândul despre sinucidere. Însă mai multe cercetări, de exemplu, un studiu al Asociației Naționale a Suicidologiei din SUA, demonstrează că nu e chiar așa. Și metoda cea mai sigură de a clarifica situația este să întrebi direct.

Ce ar trebui să te pună în gardă?

Institutul Național de Sănătate Mentală din SUA sugerează să atragi atenție la astfel de semne: dacă persoana
– începe să facă abuz de alcool;
– acumulează medicamente, cumpără o armă;
– pare neliniștită, îngrijorată;
– se distanțează de cei apropiați;

– dispoziția i se schimbă frecvent și într-un mod neașteptat;

– își încheie grăbit treburile, pe neașteptate împarte lucruri prețioase.

Potrivit afirmațiilor psihologului Angela Nicolau, cu care a discutat NM, există și alte semne care arată că unei persoane i se întâmplă ceva.

  • fundal emoțional scăzut pe termen lung;
  • lipsa poftei de mâncare;
  • stare fizică bolnăvicioasă, moleșeală permanentă;
  • refuzul de a contacta cu oamenii.

„Dacă o persoană are astfel de stări timp de mai multe luni, înseamnă că aceasta este în depresie”, a menționat psihologul.

Potrivit unui studiu despre comportamentul suicidal și gândurile suicidale la persoanele mature, care a fost realizat de doi psihiatri americani, profesori ai Universității din Boston, în zona de risc se află nu numai persoanele în depresie, dar și cele la care se constată dereglări psihice, dar și cele care au avut deja tentative de suicid sau de a-și provoca leziuni corporale. La fel de atent ar trebui să urmărim starea persoanelor grav bolnave (de exemplu, de cancer) și starea persoanelor în etate și însingurate.

Dar se întâmplă că nu există niciun fel de semne și pe neașteptate…

Numeroase sinucideri se întâmplă anume așa. Potrivit unui studiu coordonat de David Jobs, directorul Laboratorului de Prevenire a Suicidului de la Universitatea Catolică din SUA, astfel de sinucideri pot fi prevenite mult mai greu.

Potrivit psihologilor, problema constă în faptul că sinucigașii au două tipuri de comportament: social și asocial. „Primul tip presupune niște norme și reacții pe care societatea le așteaptă de la ei [sinucigași]. Majoritatea celor cu care am lucrat erau într-o depresie profundă, însă vizual, acest lucru era imposibil să fie determinat. Aceste persoane se machiază, merg la serviciu, ies în societate, își îndeplinesc obligațiunile sociale. Sunt nevoite să facă toate acestea, dar în realitate, astfel de persoane sunt în depresie”, a spus Angela Nicolau.

Ea susține că, de obicei, comportamentul asocial se atestă la sinucigașii care ajung spontan la gândul despre suicid și la fel de spontan îl realizează.

Și dacă persoana singură aduce vorba despre suicid?

„Asemenea discuții pot fi un strigăt de ajutor, deși cineva ar putea crede că astfel, aceste persoane încearcă să manipuleze ori să atragă atenția”, a remarcat Angela Nicolau. Potrivit afirmațiilor sale, e posibil că persoana într-adevăr dorește să atragă atenția asupra problemei sale, dar aceasta nu înseamnă că nu ar trebui să ne facem griji pentru viața sa. „Există oameni care pot vorbi despre moarte, dar niciodată nu-și vor pune capăt zilelor. Dar sunt și dintre cei care nu vorbesc despre nimic, dar, cu părere de rău, o fac. Este cel mai periculos lucru atunci când persoana nu vorbește”, a subliniat psihologul.

Și ce-i de făcut în astfel de situații?

Angela Nicolau sugerează ca în asemenea situații, să nu condamnăm în niciun caz și să nu certăm persoana, să nu încercăm să subestimăm durerea sa („la tine e totul bine – bucură-te, trăiește!”). Psihologul afirmă că în asemenea momente, e mai bine să întrebăm persoana respectivă, ce i se întâmplă, să vorbim cu ea despre sentimentele sale.

„Să vorbim despre moarte se poate și trebuie. Uneori, o persoană nici nu și-a format o idee despre moarte. Suicidul sau gândul despre el este starea în care există o situație insuportabilă și disperată și persoana crede că moartea este unica soluție”, a remarcat psihologul.

Angela Nicolau sugerează să încercăm să privim lumea cu ochii acestei persoane și să înțelegem, ce anume nu a mers cum trebuie, de ce viața i s-a părut insuportabilă. Dacă aceasta este o persoană dragă, apropiată, să-i spunem că avem nevoie de ea, ne este scumpă, că îi vom fi alături.

Și dacă persoană te sună și îți spune că vrea să-și pună capăt zilelor?

Psihologul spune că în acest caz, cel mai important e să n-o respingi, să nu închizi telefonul, să nu-i ceri să te sune mai târziu. Încearcă să vorbești cu ea cât mai mult posibil. Sugerează-i să se adreseze după ajutor la un specialist, iar dacă e necesar, ajut-o să găsească un asemenea specialist. Dacă situația este critică, roagă pe cineva să cheme ambulanța. De asemenea, în Moldova există „linia verde pentru prevenirea suicidului” pentru asistență de urgență, care a fost deschisă de organizația obștească „Pentru Viață” – 060806623. 

***
Conform datelor OMS, circa 800 mii de persoane la nivel mondial se sinucid în fiecare an. Altfel spus, la fiecare 40 de secunde, cineva moare în lume din cauza suicidului. OMS mai informează că 79 la sută din aceste decese revin țărilor cu un nivel al veniturilor mediu sau scăzut.


Important! În cazul în care detaliile expuse în material vă neliniștesc, aveți nevoie de ajutor și susținere - adresați-vă specialiștilor de la „Linia Verde Prevenire Suicid”. Chat-ul anonim pe www.pentruviata.md este diponibil LIVE între orele 20.00-22.00 în zilele de luni și joi. În restul zilelor, puteți expedia un mesaj la adresa de e-mail [email protected]. Mai multe detalii la nr de tel 060806623


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: