unsplash.om

Mi se pare că un om drag mie se gândește la suicid. Ce-i de făcut? Interviu NM cu un psiholog

Cantautorul Iurie Sadovnic a fost înmormântat miercuri la Chișinău. Artistul a fost găsit împușcat în propria locuință. Cei de la poliție au anunțat că interpretul a lăsat un bilet de adio. In noaptea de 10 iunie o tânără de 24 de ani a murit , după ce s-ar fi aruncat în gol de la ultimul etaj al unui bloc din str. Gheorghe Asachi a capitalei. Aceasta era blogger și era foarte populară pe o rețea de socializare.

În primele trei luni ale acestui an, în Moldova s-au înregistrat 313 tentative de suicid, 87 dintre acestea nu au putut fi prevenite. NM a discutat cu un psiholog și relatează, cum poți înțelege dacă o persoană apropiată se gândește la suicid și ce ar trebui și ce nu ar trebui de făcut în acest caz.

Cum înțelegi?

Dacă ți-au apărut vreun fel de temeri în privința stării sau comportamentului unei persoane dragi, cea mai sigură metodă de a afla dacă aceste griji sunt justificate este s-o întrebi direct. Mulți cred că anume acest lucru ar împinge o persoană aflată în depresie sau cu un comportament neobișnuit la gândul despre sinucidere. Însă mai multe cercetări, de exemplu, un studiu al Asociației Naționale a Suicidologiei din SUA, demonstrează că nu e chiar așa. Și metoda cea mai sigură de a clarifica situația este să întrebi direct.

Ce ar trebui să te pună în gardă?

Institutul Național de Sănătate Mentală din SUA sugerează să atragi atenție la astfel de semne: dacă persoana
– începe să facă abuz de alcool;
– acumulează medicamente, cumpără o armă;
– pare neliniștită, îngrijorată;
– se distanțează de cei apropiați;

– dispoziția i se schimbă frecvent și într-un mod neașteptat;

– își încheie grăbit treburile, pe neașteptate împarte lucruri prețioase.

Potrivit afirmațiilor psihologului Angela Nicolau, cu care a discutat NM, există și alte semne care arată că unei persoane i se întâmplă ceva.

  • fundal emoțional scăzut pe termen lung;
  • lipsa poftei de mâncare;
  • stare fizică bolnăvicioasă, moleșeală permanentă;
  • refuzul de a contacta cu oamenii.

„Dacă o persoană are astfel de stări timp de mai multe luni, înseamnă că aceasta este în depresie”, a menționat psihologul.

Potrivit unui studiu despre comportamentul suicidal și gândurile suicidale la persoanele mature, care a fost realizat de doi psihiatri americani, profesori ai Universității din Boston, în zona de risc se află nu numai persoanele în depresie, dar și cele la care se constată dereglări psihice, dar și cele care au avut deja tentative de suicid sau de a-și provoca leziuni corporale. La fel de atent ar trebui să urmărim starea persoanelor grav bolnave (de exemplu, de cancer) și starea persoanelor în etate și însingurate.

Dar se întâmplă că nu există niciun fel de semne și pe neașteptate…

Numeroase sinucideri se întâmplă anume așa. Potrivit unui studiu coordonat de David Jobs, directorul Laboratorului de Prevenire a Suicidului de la Universitatea Catolică din SUA, astfel de sinucideri pot fi prevenite mult mai greu.

Potrivit psihologilor, problema constă în faptul că sinucigașii au două tipuri de comportament: social și asocial. „Primul tip presupune niște norme și reacții pe care societatea le așteaptă de la ei [sinucigași]. Majoritatea celor cu care am lucrat erau într-o depresie profundă, însă vizual, acest lucru era imposibil să fie determinat. Aceste persoane se machiază, merg la serviciu, ies în societate, își îndeplinesc obligațiunile sociale. Sunt nevoite să facă toate acestea, dar în realitate, astfel de persoane sunt în depresie”, a spus Angela Nicolau.

Ea susține că, de obicei, comportamentul asocial se atestă la sinucigașii care ajung spontan la gândul despre suicid și la fel de spontan îl realizează.

Și dacă persoana singură aduce vorba despre suicid?

„Asemenea discuții pot fi un strigăt de ajutor, deși cineva ar putea crede că astfel, aceste persoane încearcă să manipuleze ori să atragă atenția”, a remarcat Angela Nicolau. Potrivit afirmațiilor sale, e posibil că persoana într-adevăr dorește să atragă atenția asupra problemei sale, dar aceasta nu înseamnă că nu ar trebui să ne facem griji pentru viața sa. „Există oameni care pot vorbi despre moarte, dar niciodată nu-și vor pune capăt zilelor. Dar sunt și dintre cei care nu vorbesc despre nimic, dar, cu părere de rău, o fac. Este cel mai periculos lucru atunci când persoana nu vorbește”, a subliniat psihologul.

Și ce-i de făcut în astfel de situații?

Angela Nicolau sugerează ca în asemenea situații, să nu condamnăm în niciun caz și să nu certăm persoana, să nu încercăm să subestimăm durerea sa („la tine e totul bine – bucură-te, trăiește!”). Psihologul afirmă că în asemenea momente, e mai bine să întrebăm persoana respectivă, ce i se întâmplă, să vorbim cu ea despre sentimentele sale.

„Să vorbim despre moarte se poate și trebuie. Uneori, o persoană nici nu și-a format o idee despre moarte. Suicidul sau gândul despre el este starea în care există o situație insuportabilă și disperată și persoana crede că moartea este unica soluție”, a remarcat psihologul.

Angela Nicolau sugerează să încercăm să privim lumea cu ochii acestei persoane și să înțelegem, ce anume nu a mers cum trebuie, de ce viața i s-a părut insuportabilă. Dacă aceasta este o persoană dragă, apropiată, să-i spunem că avem nevoie de ea, ne este scumpă, că îi vom fi alături.

Și dacă persoană te sună și îți spune că vrea să-și pună capăt zilelor?

Psihologul spune că în acest caz, cel mai important e să n-o respingi, să nu închizi telefonul, să nu-i ceri să te sune mai târziu. Încearcă să vorbești cu ea cât mai mult posibil. Sugerează-i să se adreseze după ajutor la un specialist, iar dacă e necesar, ajut-o să găsească un asemenea specialist. Dacă situația este critică, roagă pe cineva să cheme ambulanța. De asemenea, în Moldova există „linia verde pentru prevenirea suicidului” pentru asistență de urgență, care a fost deschisă de organizația obștească „Pentru Viață” – 060806623. 

***
Conform datelor OMS, circa 800 mii de persoane la nivel mondial se sinucid în fiecare an. Altfel spus, la fiecare 40 de secunde, cineva moare în lume din cauza suicidului. OMS mai informează că 79 la sută din aceste decese revin țărilor cu un nivel al veniturilor mediu sau scăzut.


Important! În cazul în care detaliile expuse în material vă neliniștesc, aveți nevoie de ajutor și susținere - adresați-vă specialiștilor de la „Linia Verde Prevenire Suicid”. Chat-ul anonim pe www.pentruviata.md este diponibil LIVE între orele 20.00-22.00 în zilele de luni și joi. În restul zilelor, puteți expedia un mesaj la adresa de e-mail [email protected]. Mai multe detalii la nr de tel 060806623


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Vouă nici opoziție nu vă trebuie”: Reacții la demisia lui Alexandru Munteanu: de la aprecieri la critici

„A luat o decizie corectă”, „Iată cum arată o demisie de onoare”, „Și-a luat jucăriile și a plecat”, „De ce ați demis guvernul?”, „N-am cerut demisia lui Munteanu” sunt doar câteva dintre reacțiile politicienilor din Republica Moldova la anunțul lui Alexandru Munteanu că își încheie mandatul de prim-ministru. NewsMaker a făcut o sinteză a reacțiilor postate pe rețelele de socializare la acest subiect.

Primarul municipiului Chișinău și liderul MAN, Ion Ceban, a declarat că „toată guvernarea PAS trebuie să demisioneze” și „organizate alegeri anticipate”. „Probabil că omul (nota red. Alexandru Munteanu) n-a răbdat. (…) Așteptăm următoarele acțiuni, dar situația este extrem de gravă în Republica Moldova”, a adăugat Ceban.

„De ce ați demis guvernul pro-european în plină criză economică, în care trebuia să muncim? (…) N-am cerut demisia lui Munteanu, n-am cerut schimbarea cursului european, noi doar v-am spus: opriți-vă din sărăcirea Moldovei. (…) Voi nu faceți jocul Moscovei? (…) Vouă nici opoziție nu vă trebuie, voi vă scoateți ochii unii la alții. (…) Noi suntem pregătiți la toate aspectele de alegeri anticipate”, a declarat deputatul și liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc. Ulterior, acesta s-a adresat cetățenilor: „Scrieți dacă trebuie sau are sens să ieșim în stradă”.

Primarul de Bălți, Alexandr Petkov, i-a mulțumit lui Alexandru Munteanu „pentru cooperare, pentru înțelegerea problemelor municipiului Bălți și pentru dorința reală de a contribui la soluționarea acestora”. „Sper ca această abordare în relația dintre autoritățile publice centrale și cele locale să fie păstrată și pe viitor”, a adăugat acesta.

Deputatul și liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că „prim-ministrul, domnul Alexandru Munteanu, a părăsit la timp o corabie care s-a dovedit a fi putredă”. „A luat o decizie corectă. (…) Societatea așteaptă și cere alegeri anticipate”, a comunicat Dodon.

Deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a declarat că „demisia prim-ministrului, în sine, nu rezolvă principala problemă a Republicii Moldova”.

„Noul prim-ministru trebuie să inițieze de urgență un grup de lucru format din reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare, ai partidelor extraparlamentare și ai experților din domeniile-cheie, pentru elaborarea unui Program Național de Guvernare. (…) Dacă un asemenea Guvern și un asemenea Program Național nu pot fi realizate, singura soluție democratică rămâne organizarea alegerilor parlamentare anticipate. (…) Am spus în repetate rânduri că Alexandru Munteanu trebuia să-și dea demisia încă din a doua jumătate a lunii mai. Da, acest lucru s-a întâmplat cu aproximativ o lună mai târziu. Însă întârzierea nu a fost pentru că cineva ar fi dorit să-l păstreze în funcție, așa cum afirmau mulți. După evaluarea mea, problema era doar că încă nu fusese identificată și convinsă persoana dispusă să preia conducerea noului Guvern”, a adăugat Usatîi.

„Nu a fost meritul meu, a fost datoria mea să demasc schemele de cumetrism și corupție din conducerea de vârf a Republicii Moldova. Construcția era putredă de mult timp, eu doar am împins-o”, a declarat liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, care în ultima perioadă a făcut publice inclusiv informații despre MoldATSA. „Moldova trebuie condusă de un guvern pluripartinic. Altfel nu avem cum să reușim și să împăcăm societatea. Orice partid ar conduce de unul singur Republica Moldova este sortit din start autocoruperii, intrigilor și bătăliilor pe intern, deci eșecului. (…) Termenul de valabilitate al PAS a expirat”, a adăugat acesta. „Iată cum arată o demisie de onoare”, a mai scris Galbur pe rețelele de socializare.

Lidera partidului „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa”, Arina Spătaru, a declarat că motivul invocat de Munteanu pentru demisie „este o afirmație extrem de gravă”. „Cetățenii au dreptul să știe cine a împiedicat un prim-ministru să-și exercite mandatul. Cine ia, de fapt, deciziile în stat? (…) Dacă premierul a fost propus și susținut de președintă, atunci și responsabilitatea pentru această guvernare trebuie asumată, nu transferată”, a adăugat Spătaru.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a spus că „dacă premierul nu ar fi plecat singur, ar fi fost înlăturat”. Ea a spus că anterior i-a recomandat premierului „să nu aștepte până când va fi scos pe ușă umilitor”. „Văd că a ținut cont, cu întârziere, dar a luat decizia corectă”, a adăugat Vlah.

„Și-a luat jucăriile și a plecat… Despre plecarea premierului Alexandru Munteanu din funcție am vorbit încă pe 3 martie. Această demisie demonstrează că situația reală este foarte gravă și suntem aruncați într-o nouă criză politică pentru a acoperi scandalul salariilor nesimțite și traficul de influență exercitat de aleșii poporului”, a reacționat liderul partidului „Partidul Social Democrat European”, Vasile Bumacov.

Deputatul „Alternativa” și liderul „Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei”, Ion Chicu, a declarat că „este un moment ieșit din comun”. „Este prima dacă când un prim-ministru, având susținerea masivă parlamentară, după practic câteva luni și-a prezentat demisia”, a adăugat el.

În contextul celor întâmplate, fostul lider al partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr”, Dinu Plîngău, în prezent deputat PAS și, de curând, membru al Biroului Național Politic și al Consiliului Național Politic al Platformei, a declarat că „trebuie să-i faci aliați și pe cei care critică, să oferi deschiderea de a include în viitorul Guvern și oameni care sunt din partidele-extraparlamentare sau cel puțin oamenilor care au stat pe aceeași scenă în perioada anilor 2015-2019, dar care s-au împrăștiat prin diferite colțuri sau activități”.

„Personal, am fost foarte critic la ședințele fracțiunii față de activitatea domnului Munteanu și a echipei din blocul economic. Principala critică a fost în raport cu politica fiscală. În rest, chiar îl consider un om bun și cu intenții bune, despre celelalte disensiuni discutate sau speculate eu nu cunosc”, a adăugat Plîngău.

Partidul „Platforma Demnitate şi Adevăr” a declarat că „procesul de curățare a instituțiilor statului de practici nocive, favoritisme și numiri pe criterii de rudenie sau apartenență politică trebuie dus până la capăt, indiferent cine va conduce viitorul Executiv”. „Viitorul Guvern trebuie să depășească logica îngustă a intereselor de partid și să coopteze în funcții oameni competenți, integri și bine pregătiți, inclusiv din alte formațiuni proeuropene și din societatea civilă. Apartenența la o gașcă politică, relațiile de rudenie sau cumetrismul nu pot constitui criterii pentru ocuparea funcțiilor publice”, a menționat partidul.

Guvernul Munteanu a fost învestit în funcție pe 1 noiembrie 2025, după ce cu o zi înainte a primit votul de încredere al Parlamentului.

În dimineața zilei de 3 iulie, Alexandru Munteanu a anunțat că își încheie mandatul de prim-ministru. El a precizat că a ales să plece în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” pe care le are.

Șefa statului, Maia Sandu, a respins existența unor contradicții între valorile lui Alexandru Munteanu și cele ale guvernării. „Cel puțin aceste lucruri nu au fost exprimate și expuse”, a precizat Maia Sandu, adăugând că atât ea, cât și Munteanu au acționat cu integritate și onestitate. Maia Sandu a mai spus că „speculațiile că a vrut să lupte cu abuzurile și nu a fost lăsat sunt false”. Potrivit șefei statului, Munteanu a fost cel care a ales să plece. Șefa statului a anunțat, în acest context, că, săptămâna viitoare va începe consultările cu fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru.

Precizăm că demisia prim-ministrului atrage automat și demisia întregului Guvern. După demisie, Cabinetul de miniștri continuă să exercite doar funcțiile de administrare a treburilor publice până la învestirea unui nou Guvern. În această perioadă, Executivul nu mai dispune de un mandat politic deplin.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: