kp.ru

Migranții care lucrează în Rusia ar putea fi obligați să facă analize ADN

Migranții din fostele state-membre ale URSS, care vin să lucreze în Rusia, ar putea fi obligați să facă analize ADN. Informațiile ar urma să fie incluse în baza de date a forțelor de ordine. Inițiativa a fost prezentată, pe 1 noiembrie, de către președintele Comitetului de Investigații din Rusia Alexandr Bastîrkin, într-un interviu pentru agenția Интерфакс.

Legea cu privire la „înregistrarea genomului” a fost adoptată în Rusia în 2008. Aceasta prevede prelevarea unor analize de ADN de la persoanele condamnate pentru infracțiuni grave și deosebit de grave.

Președintele Comitetului de Investigații a propus ca în baza de date ADN să fie incluși și migranții care muncesc în Rusia și sunt originari din fostele state membre ale URSS.

„Măsurile vor întări controlul asupra proceselor migraționale, va permite instituirea unei bariere suplimentare față de pătrunderea pe piața noastră a muncii a elementelor criminale, iar organelor de drept le va fi mai ușor să gestioneze dosarele”, a explicat oficialul.

Potrivit lui Bastîrkin, în prima jumătate a anului 2021, în Rusia, de către cetățenii străini au fost comise circa 19 mii de infracțiuni.

Amintim că, din 29 decembrie, Ministerul de Interne al Rusiei va începe să acorde migranților care lucrează în Rusia pe termen lung carduri din plastic, care vor conține informații despre aceștia. Pe cartelă va fi tipărită fotografia proprietarului, numărul său de identificare, numele, prenumele, sexul și data nașterii. Pe verso, vor fi indicate datele din pașaport. De asemenea, cardul va conține un cip electronic cu ilustrația amprentelor de la ambele mâini.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: