kp.ru

Migranții care lucrează în Rusia ar putea fi obligați să facă analize ADN

Migranții din fostele state-membre ale URSS, care vin să lucreze în Rusia, ar putea fi obligați să facă analize ADN. Informațiile ar urma să fie incluse în baza de date a forțelor de ordine. Inițiativa a fost prezentată, pe 1 noiembrie, de către președintele Comitetului de Investigații din Rusia Alexandr Bastîrkin, într-un interviu pentru agenția Интерфакс.

Legea cu privire la „înregistrarea genomului” a fost adoptată în Rusia în 2008. Aceasta prevede prelevarea unor analize de ADN de la persoanele condamnate pentru infracțiuni grave și deosebit de grave.

Președintele Comitetului de Investigații a propus ca în baza de date ADN să fie incluși și migranții care muncesc în Rusia și sunt originari din fostele state membre ale URSS.

„Măsurile vor întări controlul asupra proceselor migraționale, va permite instituirea unei bariere suplimentare față de pătrunderea pe piața noastră a muncii a elementelor criminale, iar organelor de drept le va fi mai ușor să gestioneze dosarele”, a explicat oficialul.

Potrivit lui Bastîrkin, în prima jumătate a anului 2021, în Rusia, de către cetățenii străini au fost comise circa 19 mii de infracțiuni.

Amintim că, din 29 decembrie, Ministerul de Interne al Rusiei va începe să acorde migranților care lucrează în Rusia pe termen lung carduri din plastic, care vor conține informații despre aceștia. Pe cartelă va fi tipărită fotografia proprietarului, numărul său de identificare, numele, prenumele, sexul și data nașterii. Pe verso, vor fi indicate datele din pașaport. De asemenea, cardul va conține un cip electronic cu ilustrația amprentelor de la ambele mâini.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

„Ucraina a ales să reziste. Și a rămas în picioare”. Maia Sandu, la patru ani de război în țara vecină

Ucraina merită o pace dreaptă. Iar Republica Moldova o va sprijini cu solidaritate neștirbită. Declarațiile au fost făcute de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pe 24 februarie la patru ani de război în Ucraina.

„În zorii unei zile care a schimbat istoria, Ucraina a ales să reziste. Și a rămas în picioare. Dârzenia poporului ucrainean este o lumină pentru întreaga lume liberă. Ne înclinăm în fața memoriei celor care și-au pierdut viața în cei patru ani de război. Împărtășim durerea celor care au pierdut pe cineva drag. Purtăm în amintire suferința celor care au fost răniți sau au fugit din calea armelor. Nu uităm chinul prizonierilor de război torturați și umiliți în captivitate”, se arată în mesajul șefei statului.

Maia Sandu a adăugat că „vom fi mereu recunoscători ucrainenilor pentru că au apărat pacea și libertatea noastră și a întregii Europe”. „Ucraina merită o pace dreaptă. Iar noi vom sprijini Ucraina cu solidaritate neștirbită”, a mai declarat șefa statului.

***

Amintim că invazia Federației Ruse la scară largă în Ucraina a început pe 24 februarie 2022, la ordinul lui Vladimir Putin.

De la declanșarea agresiunii militare, armata rusă a ocupat parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Pe 30 septembrie 2022, Vladimir Putin a semnat decretul privind anexarea celor patru regiuni ucrainene, deși trupele ruse nu controlează în totalitate teritoriul acestora.

După ce Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte al SUA, în ianuarie 2025, Washingtonul a intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului, fiind organizate mai multe runde de negocieri. Discuțiile nu au produs, până în prezent, rezultate semnificative, cu excepția unor schimburi de prizonieri de război. Cel mai complicat subiect rămâne problema teritorială. Moscova cere recunoașterea controlului asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și retragerea forțelor ucrainene din întreg teritoriul acestora, inclusiv din zone care nu sunt controlate de trupele ruse, în timp ce autoritățile ucrainene refuză orice cedări teritoriale.

În cei patru ani ai invaziei pe scară largă în Ucraina au murit cel puțin 200.186 de militari ruși, potrivit BBC și Mediazona. Majoritatea – 57% din totalul celor decedați — sunt voluntari, persoane mobilizate și condamnați care au plecat la război din colonii penitenciare, adică oameni care nu aveau nicio legătură cu armata la momentul începerii războiului. Pierderile Forțelor Armate ale Ucrainei depășesc 55.000 de persoane, a comunicat în februarie curent președintele Ucrainei Vladimir Zelenski.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: