Miliardarul rus Mihail Fridman, care se plângea într-un interviu că, din cauza sancțiunilor, nu poate angaja nici măcar o persoană care să-i facă curățenie în casă, are din nou probleme financiare. La solicitarea procurorilor ucraineni, i-au fost arestate active în mărime de $15,5 mln.
Instanța de judecată a dat curs solicitării procurorilor, privind arestarea activelor companiilor cipriote, controlate de Fridman și partenerii săi. Mijloacele financiare au fost plasate pe conturile uneia dintre cele mai mari bănci din Ucraina. Denumirea acesteia nu a fost indicată.
Potrivit anchetei, Fridman, împreună cu alți antreprenori, ar fi încercat să-și legalizeze activele companiilor din Cipru prin contracte fictive și să scoată circa $36 mln din sistemul bancar al Ucrainei. Parțial acest lucru a fost realizat, însă restul banilor au fost arestați. Oamenii de afaceri ar fi încercat în acest mod să-și protejeze activele de sancțiuni, potrivit Procuraturii Generale a Ucrainei.
Coproprietarii „Alfa-bank” Mihail Fridman și Petr Aven au nimerit în lista sancțiunilor UE pe 28 februarie. În data de 15 martie și Marea Britanie s-a alăturat măsurilor punitive. Miliardarii au anunțat că vor contesta decizia.
Potrivit Bloomberg, înainte de război, averea lui Fridman era estimată la $14 miliarde. Din cauza sancțiunilor, fondatorul și coproprietarul „Alfa-bank” Mihail Fridman are acces la doar circa 2500 de lire sterline pe lună.
Rusia a devenit deja cea mai sancționată țară din lume. După invazia Ucrainei, a întrecut la acest capitol Coreea de Nord și Iranul.
Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.
Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.
Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”
Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”
Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.
„Vedem semnale pozitive în economie, în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi. Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.
Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.
Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.
