МИД России

Ministrul rus de Externe susține că Moldova este acceptată în UE pe criterii geopolitice: „Și-a dovedit „democrația” prin retragerea unui întreg partid de la alegerile locale”

Comisia Europeană a recomandat Consiliului European inițierea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Moldova pe criterii geopolitice, ci nu după merite. Precizarea a fost făcută de ministrul rus de Externe Serghei Lavrov pe 12 noiembrie, în cadrul unei emisiuni televizate. Acesta a spus că Ucraina nu îndeplinit toate condițiile înaintate de Comisia Europeană pentru declanșarea negocierilor de aderare. Iar referitor la Moldova, Lavrov a sugerat că nu ar fi o țară democratică pentru că autoritățile au exclus din alegeri Partidulu „Șansă” – afiliat oligarhului fugar Ilan Șor – și blocat portaluri web, printre care se numără și unele controlate de Moscova.

Lavrov a fost întrebat „ce înseamnă intensificarea bruscă a declarațiilor liderilor europeni potrivit cărora Ucraina ar trebui să fie acceptată de urgență în UE”.

Cea care vorbește despre asta este în principal șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Pregătește niște recomandări, dar ei înșiși susțin că Ucraina nu a îndeplinit o parte semnificativă a criteriilor. Ministrul de externe Dmitri Kuleba declară că nu sunt necesare criterii, ar trebui primită fără condiții. (…) Mi se pare că este vorba de un „joc”, o continuare a liniei folosite de UE după dispariția Uniunii Sovietice. Toate criteriile au fost anulate. În centrul deciziilor luate cu privire la aderarea statelor baltice la Uniunea Europeană s-a aflat exclusiv oportunismul politic. Condițiile nu au fost pe deplin îndeplinite, dar oportunismul politic a prevalat. Am putea menționa, de asemenea, Moldova, care și-a dovedit „democrația” prin retragerea unui întreg partid de la alegerile locale și prin închiderea unei duzini de instituții de presă scrisă care au încercat să fie obiective, dar au fost acuzate că lucrează pentru opoziție”, a răspuns el.

Ministrul de Externe de la Moscova a declarat că țărilor care încearcă de mulți ani să declanșeze negocierile de aderare sau să se integreze în UE, precum Turcia și Serbia, li s-ar impune condiții politice ca susținerea „sancțiunilor antirusești”.

Pentru mine, UE a fost mult timp o asociație de neînțeles, o entitate. Faptul că state care se află de zeci de ani la coadă (Serbia, Turcia – n. r.) își pun și ele întrebări din cauza faptului că nu sunt acceptate acolo sau încep negocierile de aderare. Ankara pare să fi decis că nu mai vrea să participe la eforturi inutile și zadarnice, iar Belgradul confirmă acest lucru. Zilele trecute li s-a cerut să nu uite de ei atunci când acceptă și încep să negocieze cu Ucraina și Moldova. Drept răspuns, s-a spus că ar trebui mai întâi să se alăture sancțiunilor antirusești. Iată întreaga uniune economică așa cum a fost creată, cum a fost promovată și de ce a atras noi oameni care au dorit să adere. Acesta este acum un „exercițiu” pur geopolitic. Președintelui sârb Vucic i se spune să renunțe la Kosovo și să susțină sancțiunile antirusești – apoi se vor uita la el”, a declarat acesta.

Precizăm că Comisia Europeană a recomandat Uniunii Europene să înceapă discuțiile privind aderarea Republicii Moldova și Ucrainei. Anunțul a fost făcut, pe 8 noiembrie, de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

***

În context, amintim că, pe 30 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis, la propunerea Serviciului pentru Informații și Securitate (SIS), suspendarea activității a șase canale TV: Orizont TV, ITV, Prime, Canal 2, Canal 3 și Publika TV. Șeful SIS, Alexandru Musteață, a spus că posturile de televiziune ar fi fost implicate în acțiuni de dezinformare, în favoarea persoanelor aflate pe listele de sancțiuni din SUA și UE. În aceeași zi, SIS a anunțat că a blocat 31 de site-uri, dintre care 21 ar fi controlate de Moscova.

Iar pe 3 noiembrie, cu două zile înainte de algerile locale generale, CSE a aprobat excluderea Partidului „Șansă” – afiliat oligarhului fugar Ilan Șor – din scrutinul electoral, din motive de securitate națională. În consecință, CEC a aplicat ștampila „RETRAS” în toate buletinele de vot.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tensiuni la procesul Evgheniei Guțul. Schimb de replici între avocat și judecătoare: „Pentru ce faceți asta?”

Tensiuni în sala de judecată la procesul în care sunt vizate bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, și fosta secretară a Partidului „ȘOR”, Svetlana Popan. Între avocat și judecătoare a avut loc un schimb de replici, după ce magistrata i-a cerut să treacă la partea relevantă a cauzei.

Avocatul Sergiu Moraru a insistat însă să citească integral declarațiile unor martori și i-a reproșat judecătoarei că, pe parcursul întregului proces, nu i-ar fi permis să pună toate întrebările pe care le considera necesare.

„Pe tot procesul acesta nu mi-ați dat voie unde să pun întrebări, unde să examinez documentele. Pentru ce faceți asta? Cât o să dureze asta – o jumătate de oră?”, a spus avocatul în fața instanței.

În replică, judecătoarea i-a explicat: „Nu se pune în discuție cât asta o să dureze. Noi nu ne uităm la oră când dvs. vorbiți. Să fie o pledoarie corectă. Despre asta acum se discută și se face obiecția.”

Pe 3 iulie, Judecătoria sectorului Buiucani continuă să examineze dosarul în care este vizată bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, susținută activ de oligarhul fugar Ilan Șor. Ședința de judecată a început la ora 9:00. Între timp, în fața sediului instanței are loc un protest.

Cei adunați în fața instanței scandează: „Evghenia, eroul nostru”, „Svetlana, suntem cu tine”, „Evghenia, suntem cu tine”, „Libertate”.

La ultima ședință de judecată, pe 1 iulie 2025, procurorii au cerut o pedeapsă de 9 ani de închisoare în regim semi-închis pentru Evghenia Guțul, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. De asemenea, acuzatorii au solicitat ca aceasta să fie privată, timp de 5 ani, de dreptul de a face parte dintr-un partid politic.

Pe lângă Evghenia Guțul, procurorii au solicitat o pedeapsă de 8 ani de închisoare și pentru Svetlana Popan, șefa oficiului principal al ex-Partidului „ȘOR”.

Conform procurorului de caz, Cristina Gladcov, ambele inculpate sunt vizate în dosar pe două capete de acuzare. Totodată, acuzatorii au cerut confiscarea sumelor menționate în actul de învinuire și menținerea sechestrelor, pentru a asigura recuperarea prejudiciilor în favoarea statului. În cazul Evgheniei Guțul, prejudiciul estimat este de 40 de milioane de lei, iar în cazul Svetlanei Popan – de 9 milioane de lei.

După ședința de judecată, Guțul a spus că dosarul penal în care este acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor” ar avea un caracter politic. Ea adăugat că ar fi fost vizată în mod selectiv din cauza funcției pe care o deține, în timp ce alte persoane cu roluri mai importante în ierarhia partidului – declarat între timp neconstituțional – ar fi fost scutite de urmărirea penală.

***

Amintim că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a trimis în instanța de judecată cauza împotriva Evgheniei Guțul. Conform procurorilor, Guțul – activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR” – a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate, Guțul ar fi acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.

Acuzații similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare ar fi fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: