Cazurile de infectare cu noul tip de coronavirus în rândul lucrătorilor medicali au loc inclusiv din cauza unor greșeli în utilizarea echipamentelor de protecție. Declarația a fost făcută de ministrul Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, în cadrul briefingului matinal din 10 aprilie.
După ședința Punctului Național Focal, Viorica Dumbrăveanu a declarat că personalul din sistemul de asisteță medicală prespitalicească a fost asigurat cu echipamente de protecție, însă, există breșe în utilizarea echipamentele, inclusiv la îmbrăcarea și scoaterea acestuia. De asemenea, au înregistrat îmbolnăviri în instituțiile medicale care nu au avut profilul COVID-19. Astfel s-a întâmplat la Spitalul Clinic de Psihiatrie. Potrivit ministrei, acest fapt a fost condiţionat de ignorarea măsurilor de protecţie.
Viorica Dumbrăveanu a spus că, până la instituirea stării de urgență și după, au fost organizate instruiri pentru personalul medical, însă și astăzi specialiștii vor veni cu instrucțiuni riguroase, dar necesare.
Specialiștii din sănătate urmează să vină cu instrucțiuni riguroase pentru personalul medical. De asemenea, va fi instituit un grup de control, care va supraveghea cum sunt respectate măsurile de către lucrătorii medicali.
În total, până acum au fost raportate aproape 350 de cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate. Este vorba despre medici, asistente, felceri, paramedici, farmaciști și personal auxiliar.
Începând cu data de 17 martie și până pe 15 mai, în Republica Moldova este declarată stare de urgență. Până în prezent au fost raportate 1289 de cazuri confirmate de COVID-19. De asemenea, au fost raportate 29 de decese asociate noului tip de coronavirus, dintre care trei victime sunt medici. Totodată, Ministerul Sănătății raportează 56 de pacienți tratați.
În perioada 13–14 decembrie, Chișinăul a găzduit cea de-a treia ediție a CinemaHora Forum, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene de finanțare, experți în distribuție, directori de festivaluri, programatori, producători și cineaști din Europa.
Dacă primele două ediții au fost orientate spre cooperare, coproducții și impactul filmului, ediția din acest an a fost dedicată unui subiect esențial în evoluția unei industrii cinematografice: distribuția, circulația și promovarea filmului.
În deschiderea forumului, directoarea Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev, a oferit poate cea mai clară radiografie a industriei locale.
„Nu suntem în cele mai bune condiții pentru film, trebuie să o spun. Dar chiar și cu resurse mici, dacă vrei să faci, poți. În patru ani suntem deja în alt punct. Ne mișcăm bine și repede. […] Cred că, deși suntem o industrie foarte mică, suntem deja mai maturi și avem nevoie să înțelegem cum mergem mai departe.”
Ea a subliniat că mobilitatea cineaștilor, dezvoltarea festivalurilor, adoptarea mecanismului de cash rebate și armonizarea cadrului legislativ sunt pași concreți care au schimbat vizibil industria locală.
În același timp, Secretarul de Stat la Ministerul Culturii, Andrei Chistol, a accentuat importanța forumului pentru parcursul european al Republicii Moldova.
„Pentru noi este important să avem o platformă de comunicare între industrie și factorii de decizie. Asemenea evenimente aduc expertiză, oportunități și vizibilitate pentru Moldova. CinemaHora face parte din procesul nostru de integrare europeană.”
Agenda evenimentului a fost una amplă și a cuprins discuții despre piața de distribuție, accesul la fonduri europene, potențialul cinematografiei ca instrument de diplomație culturală, rolul arhivelor în revitalizarea patrimoniului și direcțiile actuale în marketingul și promovarea filmelor.
Ziua 1 a adus în prim-plan mecanismele de finanțare și distribuție europeană, prezentarea pieței de film din România și o sesiune de pitching cu 17 proiecte locale în diferite stadii de dezvoltare. Această sesiune a confirmat rolul CinemaHora nu doar ca spațiu de discuție, ci și ca platformă de promovare a cinematografiei naționale, oferind cineaștilor moldoveni vizibilitate, feedback profesionist și prime contacte cu potențiali parteneri, distribuitori și reprezentanți ai festivalurilor.
Ziua 2 a continuat cu discuții despre diplomația culturală prin film, circuitul festivalier internațional, modele de revitalizare a arhivelor și noile abordări în marketingul și distribuția cinematografică.
De ce au fost importante aceste paneluri pentru noi, ca industrie? Pentru că au pus pe masă, foarte concret, ce funcționează în Europa și ce putem adapta și noi: cum punem pe picioare un sistem de distribuție, cum accesăm fonduri europene, cum intrăm mai ușor în circuitul festivalier, cum protejăm patrimoniul cinematografic și cum pregătim un proiect ca să aibă șanse reale să circule în afara țării. Au fost două zile care ne-au dat direcție și repere pentru următorii ani.
În acest context, CinemaHora 2025 s-a confirmat ca o platformă care sprijină direct cineaștii, le oferă acces la expertiză internațională și facilitează vizibilitatea la un nivel înalt, atât prin dialog cu experți europeni, cât și prin conectarea proiectelor locale la rețele internaționale. Forumul a fost organizat de Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, cu susținerea strategică a Ministerului Culturii și Innovate Moldova, finanțat de Suedia și Marea Britanie și cu implicarea mai multor instituții publice și private din Republica Moldova.
