Colaj NM

Minus o „republică” separatistă. Conducerea Nagorno-Karabah a semnat un decret prin care recunoaște reintegrarea cu Azerbaidjan

Conducerea Nagorno-Karabakh (Artsakh) Samvel Shahramanyan a semnat un decret care pune capăt existenței republicii nerecunoscute de la 1 ianuarie 2024, scrie Radio Svoboda

Potrivit decretului, până la 1 ianuarie 2024 „toate instituțiile și organizațiile de stat, aflate în subordinea departamentală, vor fi dizolvate, iar Republica Nagorno-Karabakh (Artsakh) va înceta să mai existe”. 

Populația din Nagorno-Karabakh este sfătuită „să se familiarizeze cu condițiile azere pentru reintegrare, pentru a decide davă va rămâne în regiune”. 

Potrivit guvernului armean, până în dimineața zilei de 28 septembrie, din Nagorno-Karabah în Armenia au plecat forțat peste 65 de mii de oameni – aproape jumătate din populația republicii nerecunoscute.

În decret se menționează că decizia de a înceta existența Republicii Nagorno-Karabah a fost luată „în legătură cu actuala situație militaro-politică, bazată pe prioritatea asigurării securității fizice și a intereselor vitale ale populației din Nagorno-Karabah”. 

Se mai declară că este asigurată „trecerea liberă, voluntară și nestingherită a locuitorilor din Nagorno-Karabah, inclusiv a personalului militar care și-a depus armele”. 

Un astfel de acord a fost luat, se arată în decret, urmare a înțelegerii forțelor de menținere a păcii ruși și a reprezentanților azeri. 

***

Așa-numita „Republică Nagorno-Karabakh”, este un stat de facto independent, dar nerecunoscut, creat în baza fostei Regiuni Autonome Karabahul de Munte care a făcut parte din componența RSS Azerbaidjan în cadrul URSS. Teritoriul este recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, care de facto nu mai deține controlul asupra regiunii din anul 1991. De la sfârșitul războiului din Karabahul de Munte în 1994, reprezentanții guvernelor din Armenia și Azerbaidjan au dus tratative de pace mediate de Grupul OSCE Minsk asupra statului regiunii disputate. Azerbaidjanul insistă să-și mențină integritatea teritorială, iar Armenia urmărește prezervarea unor teritorii cât mai întinse din teritoriul său istoric, teritorii încă locuite de armeni, insistând asupra principiului autodeterminării naționale.

Pe 19 septembrie 2023, o ofensivă fulger a trupelor azere i-a forţat pe separatiştii armeni să capituleze, scrie digi24. Azerbaidjan a lansat o operaţiune în această regiune secesionistă populată în principal de armeni, obţinând o victorie fulgerătoare. Separatiştii armeni au fost de acord pe 23 septembrie să predea armele.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

6300 de lei – salariul minim propus de Guvern, în 2026. Reacția sindicatelor: „Nu acoperă un trai decent”

Salariul minim pe țară pentru anul viitor ar urma să fie de 6300 de lei, sau cu 800 de lei mai mult decât este în prezent. Propunerea a fost înaintată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Instituția argumentează că inițiativa are drept obiectiv o majorare sustenabilă a salariului minim, ținând cont atât de nevoile salariaților, cât și de condițiile economice și bugetare actuale. Sindicatele critică însă propunerea, considerând suma insuficientă și solicitând un nivel mai ridicat, de 8 050 de lei.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, implementarea noii valori va urmări asigurarea unui cadru de previzibilitate și echitate, care să sprijine realizarea obiectivului Guvernului de creștere etapizată a salariului minim pe țară, de reducere a sărăciei și de combatere a muncii nedeclarate.

Instituția de resort a prezentat și evoluția salariului minim național (brut), la nivel de țară, în ultimii ani, care a fost una accelerată:
 2021 – 2 935 lei
 2022 – 3 500 lei (creștere de aproximativ +19% față de 2021)
 2023 – 4 000 lei (creștere de circa +12,5% față de 2022)
 2024 – 5 000 lei (creștere de +25% față de 2023)
 2025 – 5 500 lei (creștere de +10% față de 2024)
 2026 – propus la 6 300 lei, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ +15% față de 2025 și o majorare totală de circa +115% față de 2021.

Sindicatele resping propunerea: 6 300 lei nu asigură un trai decent

Sindicaliștii susțin că salariul minim propus de 6 300 de lei nu acoperă necesitățile vitale ale angajaților și nu reușește să scoată lucrătorii din sărăcie, fiind insuficient pentru a asigura un trai decent pentru salariați și familiile lor. De asemenea, această sumă nu garantează obținerea pensiei minime după 40 de ani de activitate și nu respectă cerințele Directivei UE 2022/2041.

În plus, salariul minim propus nu contribuie la atingerea obiectivului Guvernului de a ajunge la un nivel de 10 000 de lei până la finalul mandatului, așa cum este prevăzut în Programul de activitate „UE, Pace, Dezvoltare”. Opinia a fost exprimată în cadrul ședinței Grupului de lucru tehnic de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, desfășurată pe 21 noiembrie 2025, la solicitarea CNSM.

„CNSM consideră că salariul minim care urmează a fi stabilit trebuie să corespundă costului real al vieții și standardele europene privind protecția socială. În cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective din 20 noiembrie, Ministerul Finanțelor a prezentat și opțiunea stabilirii unui salariu minim de 6500 de lei, iar costul în cazul dat s-ar fi majorat cu doar 130 milioane de lei pe an, din care circa 50% urmau să fie încasate în bugetul public național sub formă de impozit pe venit, prime medicale și contribuții sociale, ceea ce considerăm că este un cost neesențial pentru buget”, se arată în comunicatul sindicatelor.

Amintim că salariul minim pe țară reprezintă mărimea minimă a retribuţiei, în lei, stabilită de stat pentru o muncă simplă, necalificată, sub nivelul căreia angajatorul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră, îndeplinită de angajat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: