Colaj NM

Minus o „republică” separatistă. Conducerea Nagorno-Karabah a semnat un decret prin care recunoaște reintegrarea cu Azerbaidjan

Conducerea Nagorno-Karabakh (Artsakh) Samvel Shahramanyan a semnat un decret care pune capăt existenței republicii nerecunoscute de la 1 ianuarie 2024, scrie Radio Svoboda. 

Potrivit decretului, până la 1 ianuarie 2024 „toate instituțiile și organizațiile de stat, aflate în subordinea departamentală, vor fi dizolvate, iar Republica Nagorno-Karabakh (Artsakh) va înceta să mai existe”. 

Populația din Nagorno-Karabakh este sfătuită „să se familiarizeze cu condițiile azere pentru reintegrare, pentru a decide davă va rămâne în regiune”. 

Potrivit guvernului armean, până în dimineața zilei de 28 septembrie, din Nagorno-Karabah în Armenia au plecat forțat peste 65 de mii de oameni – aproape jumătate din populația republicii nerecunoscute.

În decret se menționează că decizia de a înceta existența Republicii Nagorno-Karabah a fost luată „în legătură cu actuala situație militaro-politică, bazată pe prioritatea asigurării securității fizice și a intereselor vitale ale populației din Nagorno-Karabah”. 

Se mai declară că este asigurată „trecerea liberă, voluntară și nestingherită a locuitorilor din Nagorno-Karabah, inclusiv a personalului militar care și-a depus armele”. 

Un astfel de acord a fost luat, se arată în decret, urmare a înțelegerii forțelor de menținere a păcii ruși și a reprezentanților azeri. 

***

Așa-numita „Republică Nagorno-Karabakh”, este un stat de facto independent, dar nerecunoscut, creat în baza fostei Regiuni Autonome Karabahul de Munte care a făcut parte din componența RSS Azerbaidjan în cadrul URSS. Teritoriul este recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, care de facto nu mai deține controlul asupra regiunii din anul 1991. De la sfârșitul războiului din Karabahul de Munte în 1994, reprezentanții guvernelor din Armenia și Azerbaidjan au dus tratative de pace mediate de Grupul OSCE Minsk asupra statului regiunii disputate. Azerbaidjanul insistă să-și mențină integritatea teritorială, iar Armenia urmărește prezervarea unor teritorii cât mai întinse din teritoriul său istoric, teritorii încă locuite de armeni, insistând asupra principiului autodeterminării naționale.

Pe 19 septembrie 2023, o ofensivă fulger a trupelor azere i-a forţat pe separatiştii armeni să capituleze, scrie digi24. Azerbaidjan a lansat o operaţiune în această regiune secesionistă populată în principal de armeni, obţinând o victorie fulgerătoare. Separatiştii armeni au fost de acord pe 23 septembrie să predea armele.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Italia interzice burka și niqabul în școli. Meloni: „La școală trebuie să vii cu fața descoperită”

Guvernul Italiei a aprobat un set de măsuri care interzic purtarea burkăi și a niqabului în școli și limitează la 30% numărul elevilor care nu cunosc suficient limba italiană într-o clasă, relatează BBC. Premierul Giorgia Meloni a descris aceste decizii drept „măsuri de bun-simț”, susținând că ele contribuie la integrare, nu la divizare.

„La școală trebuie să mergi cu fața descoperită”, a declarat Meloni, prezentând duminică planurile executivului. Ea a afirmat că nimeni nu ar trebui să decidă în locul unei fete că trebuie să își ascundă fața în numele tradiției.

Ministrul Educației, Giuseppe Valditara, a precizat că plafonul de 30% nu are legătură cu cetățenia elevilor, ci cu nivelul lor de cunoaștere a limbii italiene. Potrivit acestuia, interzicerea niqabului și a burkăi urmărește, de asemenea, promovarea egalității între femei și bărbați.

Măsura vizează doar articolele vestimentare care acoperă fața. Astfel, niqabul – care lasă vizibilă doar zona ochilor – și burka – care acoperă complet corpul și fața, inclusiv printr-o plasă în dreptul ochilor – vor fi interzise. Hijabul, care nu acoperă fața, nu este vizat de noile reguli.

Datele centrului de cercetare Fondazione ISMU arată că elevii fără cetățenie italiană reprezintă 11,6% din totalul elevilor din Italia.

Aplicarea limitei de 30% va diferi în funcție de nivelul de învățământ. În școala primară, regula se va aplica copiilor fără cetățenie italiană care s-au născut în afara țării sau care nu au frecventat grădinița timp de cel puțin doi ani. În învățământul gimnazial și liceal, măsura îi va viza pe elevii fără cetățenie italiană care nu au studiat cu succes în sistemul educațional italian timp de minimum trei ani.

Autoritățile locale din domeniul educației vor avea obligația de a repartiza mai echilibrat între școlile din aceeași zonă elevii care întâmpină dificultăți în utilizarea limbii italiene. În situațiile în care acest lucru nu este posibil, vor putea fi aplicate excepții, iar elevii vor beneficia de cursuri suplimentare de limba italiană.

Valditara a declarat că scopul măsurii este prevenirea apariției așa-numitelor „clase-ghetou”.

Noile prevederi îi vizează și pe părinți. Potrivit agenției Ansa, instituțiile de învățământ vor trebui să informeze serviciile sociale atunci când barierele lingvistice persistente ale părinților sau ale altor persoane responsabile de creșterea copilului împiedică integrarea acestuia. În același timp, autoritățile vor oferi cursuri gratuite de limba italiană pentru adulți.

Opoziția susține că inițiativa are mai degrabă un scop politic decât unul educațional. Criticii acuză guvernul Meloni că încearcă să atragă electoratul lui Roberto Vannacci, general în rezervă și lider al partidului de extremă dreapta Futuro Nazionale („Viitorul Național”), considerat un potențial rival pentru dreapta aflată la guvernare.

Lidera Partidului Democrat (PD), Elly Schlein, a calificat proiectul drept o acțiune de propagandă și a afirmat că aplicarea lui este nerealistă. La rândul său, vicepreședinta Camerei Deputaților și deputată PD, Anna Ascani, a acuzat guvernul că folosește școala și elevii în scopuri politice.

Participând prin videoconferință la conferința de presă din New York, Valditara a respins aceste acuzații.

„Nu noi îl urmărim pe Vannacci, ci el ne urmărește pe noi”, a declarat ministrul.

Vannacci s-a declarat favorabil măsurilor, dar a susținut că acestea ar fi trebuit adoptate cu mult timp în urmă.

Între timp, liderul partidului Liga, Matteo Salvini, care a prezentat recent un pachet separat de măsuri împotriva așa-numitului „islam politic”, l-a criticat pe Vannacci, afirmând că acesta „votează constant împotriva guvernului”. Salvini și-a exprimat totodată speranța că partidul Futuro Nazionale va sprijini noile propuneri ale Ligii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: