mitropolia.md

Mitropolia Moldovei anunță „întoarcerea” unui preot „după o perioadă de rătăcire”. Mitropolia Basarabiei reacționează

Mitropolia Moldovei a anunțat că preotul Maxim Sturza, „după o perioadă de rătăcire petrecută în structura nerecunoscută a Mitropoliei Basarabiei”, s-a întors la Mitropolia Moldovei. În „cuvântul de mulțumire”, preotul a afirmat că „după o vreme de grea durere”, în care a simțit „mustrarea nedreaptă”, revine „sub mâna părintească a unui arhiereu al păcii”. În reacție, Mitropolia Basarabiei a precizat că pe 17 martie preotul fusese demis din toate funcțiile deținute, „ca urmare a unor abateri grave”. Potrivit instituției, acestuia i s-a oferit posibilitatea de a fi „înfiat” de o altă „eparhie canonică din cadrul Patriarhiei Române”, însă a acceptat abia după expirarea termenului-limită. Mitropolia consideră că, acum, „înscrierea sa într-o altă eparhie este profund vătămătoare pentru ordinea bisericească”.

Declarația Mitropoliei Moldovei

Pe 19 aprilie, Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, a anunțat că „diaconul Maxim Sturza a primit decretul de întoarcere în sânul Bisericii canonice – Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, după o perioadă de rătăcire petrecută în structura nerecunoscută a Mitropoliei Basarabiei”.

Decretul prevede „reprimirea în comuniune deplină bisericească a diaconului Maxim Sturza”. Totodată, se menționează că „diaconul Maxim Sturza va fi reintegrat în slujirea liturgică după împlinirea unui timp de reinstruire canonică și duhovnicească, stabilit de către duhovnic, ca semn al maturizării duhovnicești și al întăririi în dreapta credință”.

    Mitropolia Moldovei a prezentat și „cuvântul de mulțumire” al diaconului Maxim Sturza.

    „După o vreme de grea durere și întunecare lăuntrică, în care am simțit prigoana și neiubirea, rătăcirea și mustrarea nedreaptă, m-am aflat ca un fiu rănit care nu mai găsea alinare. Și totuși, Pronia dumnezeiască nu m-a uitat. A lucrat prin bunătatea și înțelepciunea Înaltpreasfinției Voastre, iar acum, cu sufletul plecat și ochii umeziți de recunoștință, mă întorc – nu doar în sânul Bisericii, ci sub mâna părintească a unui arhiereu al păcii. Sunt încredințat că aici, sub acoperământul Mitropoliei Chișinăului și al Întregii Moldove, mi s-a dăruit nu doar o cale nouă, ci o înviere”, a declarat preotul Maxim Sturza.

    Reacția Mitropoliei Basarabiei

    Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, a declarat că „diaconul Maxim Sturza a fost demis din toate funcțiile deținute în administrația Arhiepiscopiei Chișinăului – inclusiv cea de consilier eparhial – și oprit de la săvârșirea celor sfinte începând cu data de 17 martie 2025, ca urmare a unor abateri grave de ordin disciplinar, administrativ și moral”.

    „Printre motivele acestei decizii se numără atitudinile sfidătoare față de autoritatea arhierească, instigarea la dezbinare, calomnierea clericilor și a instituției eparhiale, precum și încălcări repetate ale disciplinei și rânduielii bisericești. (…) Pe toată perioada anchetei, i-a fost interzis să exercite orice activitate liturgică sau pastorală, inclusiv în afara eparhiei”, au comunicat reprezentanții Mitropoliei.

    Se mai precizează că „dorind să evite aplicarea unei sancțiuni ecleziastice definitive, Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, a oferit diaconului posibilitatea ca, până la data de 18 aprilie 2025, să prezinte în scris un acord de principiu din partea unei alte eparhii canonice din cadrul Patriarhiei Române, în vederea posibilei sale înfieri”.

    „În mod regretabil, acest termen a fost ignorat. Nicio solicitare oficială nu a fost trimisă către vreo eparhie competentă în termenul acordat. Diaconul Maxim Sturza și-a exprimat intenția de a fi primit într-o altă eparhie abia în data de 18 aprilie 2025, când termenul-limită stabilit îi expirase, iar procedura de judecată canonică fusese deja reluată”, au adăugat reprezentanții Mitropoliei.

    Potrivit Mitropoliei Basarabiei, acum, „înscrierea sa într-o altă eparhie, în plin proces de cercetare disciplinară și în absența unei decizii canonice, este nestatutară, nevalidă și profund vătămătoare pentru ordinea bisericească”: „Ne exprimăm durerea că un membru al clerului a ales calea conflictului în locul pocăinței, calea dezbinării în locul ascultării și a rânduielii”.

    Mitropolia Moldovei și reprezentanții săi nu au reacționat deocamdată la cele declarate de Mitropolia Basarabiei.

    ***

    Menționăm că, la data de 4 martie curent, preotul Maxim Sturza se afla încă în cadrul Mitropoliei Basarabiei și era prezentat drept „părintele arhidiacon Maxim Sturza, consilier pentru Relații Bisericești, Externe și cu Instituțiile Statului” din cadrul acelei mitropolii. În acea zi, el l-a însoțit pe un preot al Mitropoliei Basarabiei în timpul unei vizite la Parlamentul Republicii Moldova, pentru o întrevedere cu președintele Legislativului, Igor Grosu. Conform postărilor online ale Mitropoliei Basarabiei, în anul 2017, preotul Maxim Sturza deja activa în această mitropolie.

    If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

    Știri similare

    0
    Sondaj standard

    Ți-a plăcut pluginul nostru?

    Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

    Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

    Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

    „Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

    Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

    „În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

    Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

    Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

    Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

    Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

    Nu mai sunt articole de afișat.
    0
    Sondaj standard

    Ți-a plăcut pluginul nostru?

    x
    x

    Spelling error report

    The following text will be sent to our editors: