mitropolia.md

Mitropolia Moldovei anunță „întoarcerea” unui preot „după o perioadă de rătăcire”. Mitropolia Basarabiei reacționează

Mitropolia Moldovei a anunțat că preotul Maxim Sturza, „după o perioadă de rătăcire petrecută în structura nerecunoscută a Mitropoliei Basarabiei”, s-a întors la Mitropolia Moldovei. În „cuvântul de mulțumire”, preotul a afirmat că „după o vreme de grea durere”, în care a simțit „mustrarea nedreaptă”, revine „sub mâna părintească a unui arhiereu al păcii”. În reacție, Mitropolia Basarabiei a precizat că pe 17 martie preotul fusese demis din toate funcțiile deținute, „ca urmare a unor abateri grave”. Potrivit instituției, acestuia i s-a oferit posibilitatea de a fi „înfiat” de o altă „eparhie canonică din cadrul Patriarhiei Române”, însă a acceptat abia după expirarea termenului-limită. Mitropolia consideră că, acum, „înscrierea sa într-o altă eparhie este profund vătămătoare pentru ordinea bisericească”.

Declarația Mitropoliei Moldovei

Pe 19 aprilie, Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, a anunțat că „diaconul Maxim Sturza a primit decretul de întoarcere în sânul Bisericii canonice – Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, după o perioadă de rătăcire petrecută în structura nerecunoscută a Mitropoliei Basarabiei”.

Decretul prevede „reprimirea în comuniune deplină bisericească a diaconului Maxim Sturza”. Totodată, se menționează că „diaconul Maxim Sturza va fi reintegrat în slujirea liturgică după împlinirea unui timp de reinstruire canonică și duhovnicească, stabilit de către duhovnic, ca semn al maturizării duhovnicești și al întăririi în dreapta credință”.

    Mitropolia Moldovei a prezentat și „cuvântul de mulțumire” al diaconului Maxim Sturza.

    „După o vreme de grea durere și întunecare lăuntrică, în care am simțit prigoana și neiubirea, rătăcirea și mustrarea nedreaptă, m-am aflat ca un fiu rănit care nu mai găsea alinare. Și totuși, Pronia dumnezeiască nu m-a uitat. A lucrat prin bunătatea și înțelepciunea Înaltpreasfinției Voastre, iar acum, cu sufletul plecat și ochii umeziți de recunoștință, mă întorc – nu doar în sânul Bisericii, ci sub mâna părintească a unui arhiereu al păcii. Sunt încredințat că aici, sub acoperământul Mitropoliei Chișinăului și al Întregii Moldove, mi s-a dăruit nu doar o cale nouă, ci o înviere”, a declarat preotul Maxim Sturza.

    Reacția Mitropoliei Basarabiei

    Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, a declarat că „diaconul Maxim Sturza a fost demis din toate funcțiile deținute în administrația Arhiepiscopiei Chișinăului – inclusiv cea de consilier eparhial – și oprit de la săvârșirea celor sfinte începând cu data de 17 martie 2025, ca urmare a unor abateri grave de ordin disciplinar, administrativ și moral”.

    „Printre motivele acestei decizii se numără atitudinile sfidătoare față de autoritatea arhierească, instigarea la dezbinare, calomnierea clericilor și a instituției eparhiale, precum și încălcări repetate ale disciplinei și rânduielii bisericești. (…) Pe toată perioada anchetei, i-a fost interzis să exercite orice activitate liturgică sau pastorală, inclusiv în afara eparhiei”, au comunicat reprezentanții Mitropoliei.

    Se mai precizează că „dorind să evite aplicarea unei sancțiuni ecleziastice definitive, Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, a oferit diaconului posibilitatea ca, până la data de 18 aprilie 2025, să prezinte în scris un acord de principiu din partea unei alte eparhii canonice din cadrul Patriarhiei Române, în vederea posibilei sale înfieri”.

    „În mod regretabil, acest termen a fost ignorat. Nicio solicitare oficială nu a fost trimisă către vreo eparhie competentă în termenul acordat. Diaconul Maxim Sturza și-a exprimat intenția de a fi primit într-o altă eparhie abia în data de 18 aprilie 2025, când termenul-limită stabilit îi expirase, iar procedura de judecată canonică fusese deja reluată”, au adăugat reprezentanții Mitropoliei.

    Potrivit Mitropoliei Basarabiei, acum, „înscrierea sa într-o altă eparhie, în plin proces de cercetare disciplinară și în absența unei decizii canonice, este nestatutară, nevalidă și profund vătămătoare pentru ordinea bisericească”: „Ne exprimăm durerea că un membru al clerului a ales calea conflictului în locul pocăinței, calea dezbinării în locul ascultării și a rânduielii”.

    Mitropolia Moldovei și reprezentanții săi nu au reacționat deocamdată la cele declarate de Mitropolia Basarabiei.

    ***

    Menționăm că, la data de 4 martie curent, preotul Maxim Sturza se afla încă în cadrul Mitropoliei Basarabiei și era prezentat drept „părintele arhidiacon Maxim Sturza, consilier pentru Relații Bisericești, Externe și cu Instituțiile Statului” din cadrul acelei mitropolii. În acea zi, el l-a însoțit pe un preot al Mitropoliei Basarabiei în timpul unei vizite la Parlamentul Republicii Moldova, pentru o întrevedere cu președintele Legislativului, Igor Grosu. Conform postărilor online ale Mitropoliei Basarabiei, în anul 2017, preotul Maxim Sturza deja activa în această mitropolie.

    If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

    Știri similare

    0
    Sondaj standard

    Ți-a plăcut pluginul nostru?

    100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

    Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

    De la ce a pornit totul?

    Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

    În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

    „În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

    „100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

    „Exact”, a răspuns Dabija.

    Explicațiile Cancelariei de Stat

    Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

    – 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

    –  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

    Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

    „Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

    Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

    Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

    „Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

    Reacții

    Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

    „Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

    Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

    Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

    „100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

    ***

    NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


    Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



    Vreți să susțineți ceea ce facem?

    Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

    Susțineți NewsMaker!
    Nu mai sunt articole de afișat.
    0
    Sondaj standard

    Ți-a plăcut pluginul nostru?

    x
    x

    Spelling error report

    The following text will be sent to our editors: