Colaj NM/ foto: TVRMoldova, mitropolia.md

Mitropolia Moldovei cere guvernării să oprească “tortura morală” asupra bisericii

Mitropolia Moldovei cere autorităților să oprească „tortura morală asupra Bisericii”, la mai bine de o săptămână după ce deputatul PAS Vasile Șoimaru a afirmat că Republica Moldova va renunța, la un moment dat, la Mitropolia Moldovei, aflată sub influența Rusiei, urmând exemplul Ucrainei. Într-o declarație publică, Mitropolia își exprimă îngrijorarea față de afirmațiile recente ale deputatului Șoimaru. Reacția Mitropoliei a fost pronunțată chiar dacă mai mulți reprezentanți ai PAS, inclusiv Igor Grosu, au declarat recent că statul nu se va implica sub nicio formă în activitatea Bisericii.

În adresarea publică, semnată pe 6 septembrie de mitropolitul Vladimir, se menționează că ideea desființării unui cult, după modelul ucrainean, reprezintă un act de intoleranță religioasă în spațiul public.

De asemenea, Mitropolia afirmă că o propunere de scoatere în afara legii a Mitropoliei Moldovei ar contraveni unei decizii a CEDO, instituție care a condamnat deja statul moldovean pentru nerecunoașterea dreptului unui cult de a exista. În acest context, Mitropolia susține că Parlamentul Republicii Moldova ar trebui să respingă propunerea din start, iar Curtea Constituțională a Republicii Moldova să o declare neconstituțională.

Articolul 15 al legii cultelor stipulează că acestea sunt autonome față de stat, sunt egale în fața legii și nu pot fi discriminate. De asemenea, statul este obligat să nu intervină în activitatea religioasă a unui cult. Alineatul 5 al aceluiași articol statuează clar: Statul recunoaște importanța deosebită și rolul primordial al religiei creștin-ortodoxe și, respectiv, al Bisericii Ortodoxe din Moldova în viața, istoria și cultura poporului Republicii Moldova. Propunerea de scoatere în afara legii a Bisericii Ortodoxe din Moldova contravine flagrant acestei recunoașteri legale a rolului Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova (BOM) în viața, istoria și cultura poporului ţării noastre” se menționează în comunicatul Mitropoliei.

În declarație se mai spune că preoții sunt vizitați la domiciliu de către reprezentanți ai organelor de drept și constrânși să semneze diferite declarații neclare.

Suntem profund indignați de atitudinea anumitor instituții ale statului implicate în intimidarea preoților. Unii ierarhi și slujitori au fost reținuți în puncte de trecere a frontierei și percheziționați minuțios fară temei. Astăzi, asupra Bisericii se resimt presiuni similare celor din perioada sovietică. Tot mai multe amenințări se aruncă asupra Bisericii și a slujitorilor ei”, mai scrie în comunicat.

Această reacție a fost făcută publică abia la aproape două săptămâni de la declarațiile deputatului PAS, Vasile Șoimaru, prin care acesta spusese că „va veni momentul când și Republica Moldova va renunța la Mitropolia Moldovei, aflată sub influența Rusiei, la fel cum a făcut Ucraina”.

Zilele trecute, mai mulți reprezentanți ai PAS, inclusiv, președintele Parlamentului, care este și liderul partidului, Igor Grosu, a declarat că atâta timp cât în Moldova sunt cetățeni care cred într-o confesiune sau alta „nu ai dreptul să vii peste, dar trebuie să-i respecți”. Detalii AICI.

Recent, și președinta Maia Sandu a îndemnat preoții din Moldova să nu se implice în politică sau în activități de destabilizare a țării. Ultimele, a comunicat Sandu, „sunt pedepsite conform legii”. În plus, șefa statului a îndemnat preoții „să se ocupe de promovarea moralei creștine și să contribuie la pacea în societatea noastră”. Precizările au fost făcute în contextul informațiilor din ultima perioadă că preoții Mitropoliei Moldovei, subordonată Patriarhiei Moscovei, efectuează pelerinaje în Rusia iar acestea ar avea ca scop mituirea preoților pentru a deturna alegerile prezidențiale și referendumul din toamnă. Detalii AICI.

Amintim, pe 24 august curent, de Ziua Independenței Ucrainei, președintele Vladimir Zelenski a promulgat legea care interzice activitatea Bisericii Ortodoxe Ucrainene legată de Moscova. Această decizie, criticată de Rusia, a fost aprobată de Parlament, apoi promulgată de Zelenski, la doi ani și jumătate de la debutul invaziei ruse în Ucraina. Detalii AICI.

Mai mulți preoți ai Mitropoliei Moldovei au fost surprinși în dimineața zilei de 20 august de reporterii TVR MOLDOVA pe Aeroportul Internațional Chișinău. Aceștia ar fi plecat în pelerinaj la Moscova, iar la întoarcere urmau să primească mai multe carduri eliberate de Promsviazbank, pe care li se promite că vor primi salarii și ajutoare pentru biserică. Aceste călătorii ar fi organizate de fugarul Ilan Șor și șefii săi de la Kremlin cu scopul de a mitui preoții să deturneze alegerile prezidențiale și referendumul din toamnă. Episcopul de Soroca, Ioan Moșneguțu, a confirmat pentru NewsMaker că acești preoți pleacă în pelerinaj, dar nu știe din ce bani sunt organizate aceste călătorii. Detalii AICI.

Peste o zi, Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Moscovei, a declarat că preoții care s-au întors deja din Rusia „au negat orice formă de ajutor financiar primit din partea celor care i-au găzduit”. Deși nu a comunicat detalii despre cei „care i-au găzduit”, Mitropolia a ținut să menționeze că nu s-a ocupat de organizarea pelerinajului și a atenționat preoții săi „asupra responsabilității lor de a rămâne neutri și de a nu se implica în acțiuni politice”. Detalii AICI.

Pe 4 septembrie, Mitropolia Moldovei a declarat deja că Patriarhia Rusă a organizat pelerinajele, pentru a vizita locurile sfinte din Federația Rusă. Între timp, redacția NordNews a intrat în posesia unor fotografii care demonstrează că preoții de la Episcopia de Ungheni și Nisporeni au încurcat locurile sfinte cu berăriile din Moscova. Detalii AICI.

NewsMaker a întrebat Serviciul de Informații și Securitate dacă urmărește aceste vizite și dacă pelerinajele au scopuri politice. Deocamdată nu avem un răspuns.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

mec.md

Peste 240 de milioane de lei pentru promovarea limbii române: ce prevede programul național de 3 ani pregătit de Moldova

Autoritățile de la Chișinău planifică să aloce, în următorii trei ani, peste 240 de milioane de lei pentru implementarea Programului național de studiere a limbii române. Ministerul Educației susține că investițiile vor contribuie la reducerea inegalităților sociale și educaționale și vor facilita integrarea minorităților naționale. NewsMaker explică ce prevede programul, cum vor fi cheltuiți banii și ce rezultate își propune statul să obțină.

Ce prevede programul

Proiectul Programului național de studiere a limbii române pentru anii 2026–2028 a fost elaborat de Ministerul Educației și supus consultărilor publice. Documentul este prezentat drept un instrument strategic de promovare a limbii române, având ca obiectiv consolidarea unei societăți în care limba română este principalul mijloc de comunicare, precum și facilitarea participării civice, a accesului egal la educație și a integrării sociale și profesionale.

La elaborarea programului, ministerul a analizat situația privind studierea limbii române și a identificat principalele probleme pe care intenționează să le soluționeze prin noul document, care reprezintă o continuare a programului pentru anii 2023–2025. Potrivit ministerului, aproximativ 15% dintre copiii din grădinițe sunt instruiți în limba rusă sau frecventează grupe multilingve, iar una dintre cele mai mari provocări ale educației timpurii rămâne lipsa unui sistem standardizat de evaluare a competențelor de comunicare în limba română. O altă problemă este deficitul de cadre didactice: în prezent, în grădinițe activează 216 profesori de limbă română, fiind necesari încă aproximativ 90 de pedagogi.

În școlile în care predarea nu se face în limba română învață aproximativ 62 de mii de elevi. Ministerul semnalează drept una dintre principalele probleme suprasolicitarea elevilor: volumul de studii în instituțiile cu predare în limbile minorităților naționale este cu circa 20% mai mare decât în școlile cu predare în limba română. Totodată, sunt evidențiate limitele actualului sistem de evaluare, inclusiv la examenul de bacalaureat, unde sunt testate preponderent competențele scrise, fără a fi evaluată exprimarea orală. La fel ca în grădinițe, persistă și deficitul de cadre didactice calificate.

Fiecare al cincilea student de la ciclul licență alege programe de studii în limba rusă, iar nivelul de cunoaștere a limbii române influențează direct accesul la cursuri, parcursul academic și integrarea profesională ulterioară. Ministerul avertizează că acest fapt menține riscul de inegalitate – până la izolare academică și profesională parțială.

Un accent separat este pus de Ministerul Educației pe copiii care revin din diasporă. În prezent, în Republica Moldova învață peste 8 mii de astfel de copii, iar nivelul lor de cunoaștere a limbii române diferă semnificativ. În străinătate activează centre educaționale unde copiii pot studia limba română, însă activitatea acestora este slab coordonată cu ministerul. Drept urmare, accesul la instruire depinde de resursele comunităților locale, iar integrarea copiilor în sistemul educațional din Moldova este adesea dificilă și inegală.

Numărul participanților la cursurile gratuite de limbă română a crescut, iar cererea s-a orientat treptat de la nivelurile A1–A2 către niveluri mai avansate, B1–B2. La solicitarea cursanților, durata instruirii a fost majorată aproape dublu. În continuare, ministerul intenționează să dezvolte acest domeniu prin actualizarea materialelor didactice, inclusiv a celor digitale, și să asigurare sustenabilitatea programelor.

Ce obiective și-a stabilit ministerul

Programul include patru obiective generale și 12 obiective specifice. Printre prioritățile generale se numără creșterea nivelului de cunoaștere a limbii române, dezvoltarea educației multilingve în instituțiile unde predarea se face în limbile minorităților naționale, extinderea programelor de studiere a limbii române pentru adulți și sprijinirea separată a studierii limbii în diasporă – atât peste hotare, cât și în Republica Moldova – pentru a facilita integrarea copiilor și adulților în mediul educațional și social.

Până în 2028, autoritățile își propun ca cel puțin 30% dintre copiii care urmează să intre în clasa I să cunoască limba română la nivel Pre-A1.3. Rata de promovare a examenului național la limba română în clasele a IV-a și a IX-a urmează să ajungă la cel puțin 90%. Totodată, în școlile cu predare în alte limbi decât româna, cel puțin 60% dintre cadrele didactice ar trebui să dețină un nivel avansat de cunoaștere a limbii române, C1.

Cursurile gratuite de limbă română pentru adulți vor fi extinse astfel încât, pe parcursul a trei ani, cel puțin 25 de mii de persoane să le parcurgă. Autoritățile estimează că aproximativ 10% dintre participanți vor atinge nivelul B2, 40% – nivelul B1, 40% – A2, iar 10% – A1. Potrivit ministerului, acest lucru ar trebui să contribuie la integrarea lingvistică și socioculturală.

În paralel, autoritățile intenționează să elaboreze și să lanseze programe de studiere a limbii române destinate persoanelor revenite din diasporă. Sunt prevăzute programe separate pentru copiii acestora, astfel încât să poată comunica liber în situații socioculturale cotidiene. De asemenea, limba română urmează să fie promovată prin proiecte și campanii educaționale, culturale și mediatice.

Cum va fi împărțit bugetul și pe ce vor fi cheltuiți banii

Cheltuielile pentru implementarea programului pe trei ani sunt estimate de autorități la 241,4 milioane de lei: 71,2 milioane sunt planificate pentru anul 2026, 83,6 milioane – pentru 2027 și 86,6 milioane – pentru 2028. Din această sumă, aproximativ 211,6 milioane de lei urmează să fie alocate din bugetul de stat, iar alte 29,8 milioane vor fi acoperite din asistență externă, cu sprijinul partenerilor. Ministerul precizează că finanțarea bugetară este deja prevăzută, astfel încât programul nu ar trebui să creeze o presiune suplimentară asupra bugetului de stat.

Cea mai mare parte a fondurilor – aproximativ 85,3 milioane de lei – este destinată principalului obiectiv: creșterea nivelului de cunoaștere a limbii române. Ministerul intenționează să actualizeze curriculumurile pentru copii și să lanseze programe de formare continuă pentru cadrele didactice. Printre noile abordări se numără utilizarea Cadrului european comun de referință pentru limbi (CECRL, nivelurile A – C2), pentru a măsura unitar progresul și rezultatele învățării, precum și implementarea modelului de învățare integrată a conținutului și limbii (CLIL) în universități.

Pentru elevi sunt planificate tabere de vară cu studiere intensivă a limbii române, pentru care este prevăzut un buget total de 4,5 milioane de lei. Alte 1,5 milioane de lei sunt alocate pentru renovarea școlilor cu predare în limba română din Găgăuzia, iar 3 milioane de lei – pentru școlile din Zona de securitate. Elaborarea noilor manuale de limbă română pentru școli va costa 5 milioane de lei, iar încă 1,5 milioane de lei sunt prevăzuți pentru completarea bibliotecilor școlare. În colegii și universități, unele discipline de specialitate urmează să fie predate obligatoriu în limba română, iar disciplina „Cultura comunicării” va deveni obligatorie și va fi predată în limba română.

Peste 5,7 milioane de lei sunt prevăzuți pentru instruirea a aproximativ 400 de cadre didactice din școlile alolingve până la nivelul C1 de cunoaștere a limbii române. O parte din cheltuieli sunt legate de burse și indemnizații. Pentru concursul „Profesorul anului” se propune introducerea a două noi nominalizări destinate cadrelor didactice din școlile alolingve: „Limba și literatura română” și „Discipline non-lingvistice predate în limba română”. Ministerul mai propune acordarea unor burse suplimentare studenților de la specialitatea „Limba și literatura română pentru alolingvi” și indemnizații pentru relocare destinate profesorilor de limba română care se vor muta în Găgăuzia.

Pentru extinderea programelor de studiere a limbii române destinate adulților sunt prevăzuți 66,1 milioane de lei. Fondurile vor fi utilizate pentru elaborarea curriculumului de nivel C1–C2, perfecționarea cadrelor didactice care predau la aceste cursuri și dezvoltarea unor noi materiale didactice. Cea mai mare parte a sumei – 55,2 milioane de lei – este destinată direct cursurilor de limbă română pentru adulți, de care ar urma să beneficieze 25 de mii de persoane pe parcursul a trei ani. De asemenea, ministerul intenționează să elaboreze programe și materiale separate pentru cetățenii străini și pentru persoanele revenite din diasporă, precum și să organizeze cursuri pentru persoanele de „vârsta a treia”, inclusiv din regiunea transnistreană.

Pentru promovarea limbii române prin proiecte educaționale, culturale și mediatice este prevăzută o finanțare separată în cadrul programului trienal. Organizarea Marelui Dicteu Național va costa 3,4 milioane de lei. Alte aproximativ 1,3 milioane de lei sunt alocate pentru campania Oriunde ai fi, citește românește, concursurile Limba Română, Tezaur Viu și Limba care ne unește, precum și pentru școli de vară cu programe tematice dedicate limbii române.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: