Timpul.md

Modificările la Legea cetățeniei României, criticate de juriștii de peste Prut: „Ar aglomera foarte mult activitatea consulatelor”

Juriștii și societatea civilă din România critică noile modificări la Legea cu privire la cetățenie. Potrivit avocatului român Ruslan Deleanu, prin noile modificări se va majora până la aproximativ patru ani termenul de examinare a dosarelor de redobândire a cetățeniei. Mai mult, acest lucru ar contraveni Convenției europene pentru cetățeni. Precizările au fost făcute într-un interviu pentru ONE TV.

”Se dorește majorarea termenului de analizare a cererilor de redobândire a cetățeniei, în sensul mării ei la 3-4 ani. În prezent, termenul legal de analizare a unui dosar este de 5 luni. Se dorește mărirea termnului până la 2 ani, dar să se poată adăuga un termen rezonabil care poate varia între 2 și 3 ani. Acest lucru nu corespunde și nu respectă noțiunea de termen rezonabil recomandat atât de Convenția europeană a drepturilor omului cât și de Convenția europeană asupra cetățeniei, care obligă statele semnatare să analizeze un dosar de acordare a cetățeniei într-un termen rezonabil”, a spus avocatul Ruslan Deleanu, preşedintele Institutului pentru Drepturi Civile Europene.

În cadrul unor consultări publice organizate la București, secretarul de stat de la Ministerul român de Justiției, Nelu Ciobanu, a menționat că proiectul prevede un termen global de soluționare a cererii. ”Termenul actual de 5 luni are în vedere fixarea primului termen, iar proiectul prevede un termen global de soluționare a cererii. Sintagma „timpul necesar în mod rezonabil” pentru efectuarea de către Comisia pentru cetățenie a demersurilor ce se impun în vederea stabilirii autenticității unor înscrisuri ori a veridicității unor fapte atestate de actele depuse de către solicitant va fi analizată, în continuare, în procesul de definitivare a proiectului”.

O altă modificare criticată se referă la modalitatea și locul depunerii cererii de redobândire a cetățeniei.

”Obligă cetățenii moldoveni să depună cererile de redobândire a cetățenii la consulatele României din Republica Moldova. Acest lucru ar aglomera foarte mult activitatea consulatelor, care și așa abia fac față solicitărilor de servicii consulare. Aceste cereri vor fi procesate în termene lungi, ajungând un cetățean să poată depune o cerere de redobândire a cetățeniei în câteva luni sau mai mult. Nu mi se pare corect”, mai spune avocatul român.

Și prevederea care impune obligativitatea deținerii unui certificat de competență lingvistică pentru cei care vor să obțină cetățenia țării vecine nu este văzută cu ochi buni.

”Orice cetățean moldovean va trebui să prezinte un certificat de competență lingvistică pentru limba română. Nivelul B1 este un nivel care presupune cunoașterea limbii române la un nivel avansat scris și vorbit. Mă indoiesc că o persoană mai în vârstă, la 70 de ani, ar fi în stare să se deplaseze în România și să obțină un astfel de certificat”, a afirmat avocatul.

Ruslan Deleanu susține că societatea civilă din România militează pentru păstrarea legislației în forma actuală, iar cetățenii să fie liberi să depună cererea atât în România, cât și în Moldova.

Sursa ciată a solicitat un comentariu de la Ambasada României la Chișinău, dar deocamdată nu a primit un răspuns.

La începutul lunii februarie, Ministerul Justiției de la București a organizat dezbateri publice asupra proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române.

Ministra Justiției, Alina Gorghiu, a declarat atunci că proiectul este unul așteptat: „Revizuirea legii cetățeniei este un pas necesar pentru ca România să adere la Visa Waiver.  Prin această lege, urmărim  să eliminăm riscurile dobândirii în mod ilegal a cetățeniei române. Într-un  număr semnificativ de dosare de cetățenie, au fost depuse documente de stare civilă care s-au dovedit a nu fi autentice, de aceea,  prin noua lege am consolidat cerințele și procedurile pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei. România are nevoie, mai ales în această materia a cetățeniei, de un cadru normativ simplu, previzibil și stabil”.

Proiectul este inițiat de Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

glodeni.md

Sectorul construcțiilor din Moldova a scăzut cu 2,9% în primele nouă luni ale anului

În perioada ianuarie-septembrie 2026, volumul lucrărilor de construcții din Republica Moldova a scăzut cu 2,9% în prețuri comparabile, față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, în trimestrul al treilea, sectorul a înregistrat o creștere de 4%. Asta arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), publicate pe 20 noiembrie.

Scăderea înregistrată în perioada ianuarie-septembrie a fost determinată în principal de reducerea volumului lucrărilor de reparații curente și întreținere, cu 12,8%. De asemenea, lucrările de construcții noi au înregistrat un ușor declin, de 0,5%.

În schimb, volumul reparațiilor capitale a crescut cu 1,2%, iar cel al altor lucrări de construcții, categorie care include demolările și pregătirea terenurilor, a înregistrat un avans de 19,6%.

Datele BNS arată că, în primele nouă luni ale anului, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la construcția clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a sporit cu 8,6%. În cazul construcțiilor inginerești, creșterea a fost de 0,6%. La polul opus, lucrările la clădirile nerezidențiale s-au redus cu 17,1%.

În structura pieței construcțiilor, cea mai mare pondere o au construcțiile inginerești, care reprezintă 44% din total. Acestea sunt urmate de clădirile nerezidențiale, cu 27,7%, și cele rezidențiale, cu 25,4%.

În trimestrul al treilea, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de 4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția pozitivă a fost susținută de lucrările de construcții noi, care au crescut cu 5,6%, reparațiile capitale, cu 6%, și lucrările pregătitoare, cu 30,9%. În același timp, volumul reparațiilor curente a scăzut cu 2,6%.

În funcție de tipul construcțiilor, cea mai mare creștere a fost înregistrată în cazul clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a avansat cu 26,1%. Lucrările la construcțiile inginerești au crescut cu 5,2%, în timp ce cele la clădirile nerezidențiale au scăzut cu 14,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: