Timpul.md

Modificările la Legea cetățeniei României, criticate de juriștii de peste Prut: „Ar aglomera foarte mult activitatea consulatelor”

Juriștii și societatea civilă din România critică noile modificări la Legea cu privire la cetățenie. Potrivit avocatului român Ruslan Deleanu, prin noile modificări se va majora până la aproximativ patru ani termenul de examinare a dosarelor de redobândire a cetățeniei. Mai mult, acest lucru ar contraveni Convenției europene pentru cetățeni. Precizările au fost făcute într-un interviu pentru ONE TV.

Se dorește majorarea termenului de analizare a cererilor de redobândire a cetățeniei, în sensul mării ei la 3-4 ani. În prezent, termenul legal de analizare a unui dosar este de 5 luni. Se dorește mărirea termnului până la 2 ani, dar să se poată adăuga un termen rezonabil care poate varia între 2 și 3 ani. Acest lucru nu corespunde și nu respectă noțiunea de termen rezonabil recomandat atât de Convenția europeană a drepturilor omului cât și de Convenția europeană asupra cetățeniei, care obligă statele semnatare să analizeze un dosar de acordare a cetățeniei într-un termen rezonabil”, a spus avocatul Ruslan Deleanu, preşedintele Institutului pentru Drepturi Civile Europene.

În cadrul unor consultări publice organizate la București, secretarul de stat de la Ministerul român de Justiției, Nelu Ciobanu, a menționat că proiectul prevede un termen global de soluționare a cererii. ”Termenul actual de 5 luni are în vedere fixarea primului termen, iar proiectul prevede un termen global de soluționare a cererii. Sintagma „timpul necesar în mod rezonabil” pentru efectuarea de către Comisia pentru cetățenie a demersurilor ce se impun în vederea stabilirii autenticității unor înscrisuri ori a veridicității unor fapte atestate de actele depuse de către solicitant va fi analizată, în continuare, în procesul de definitivare a proiectului.

O altă modificare criticată se referă la modalitatea și locul depunerii cererii de redobândire a cetățeniei.

Obligă cetățenii moldoveni să depună cererile de redobândire a cetățenii la consulatele României din Republica Moldova. Acest lucru ar aglomera foarte mult activitatea consulatelor, care și așa abia fac față solicitărilor de servicii consulare. Aceste cereri vor fi procesate în termene lungi, ajungând un cetățean să poată depune o cerere de redobândire a cetățeniei în câteva luni sau mai mult. Nu mi se pare corect”, mai spune avocatul român.

Și prevederea care impune obligativitatea deținerii unui certificat de competență lingvistică pentru cei care vor să obțină cetățenia țării vecine nu este văzută cu ochi buni.

Orice cetățean moldovean va trebui să prezinte un certificat de competență lingvistică pentru limba română. Nivelul B1 este un nivel care presupune cunoașterea limbii române la un nivel avansat scris și vorbit. Mă indoiesc că o persoană mai în vârstă, la 70 de ani, ar fi în stare să se deplaseze în România și să obțină un astfel de certificat”, a afirmat avocatul.

Ruslan Deleanu susține că societatea civilă din România militează pentru păstrarea legislației în forma actuală, iar cetățenii să fie liberi să depună cererea atât în România, cât și în Moldova.

Sursa ciată a solicitat un comentariu de la Ambasada României la Chișinău, dar deocamdată nu a primit un răspuns.

La începutul lunii februarie, Ministerul Justiției de la București a organizat dezbateri publice asupra proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române.

Ministra Justiției, Alina Gorghiu, a declarat atunci că proiectul este unul așteptat: „Revizuirea legii cetățeniei este un pas necesar pentru ca România să adere la Visa Waiver.  Prin această lege, urmărim  să eliminăm riscurile dobândirii în mod ilegal a cetățeniei române. Într-un  număr semnificativ de dosare de cetățenie, au fost depuse documente de stare civilă care s-au dovedit a nu fi autentice, de aceea,  prin noua lege am consolidat cerințele și procedurile pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei. România are nevoie, mai ales în această materia a cetățeniei, de un cadru normativ simplu, previzibil și stabil”.

Proiectul este inițiat de Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

pa/dpa

Ministrul german de Externe susține eliminarea principiului unanimității în deciziile de politică externă și apărare a UE

Ministrul Afacerilor Externe al Germaniei, Johann Wadephul, consideră că Uniunea Europeană ar trebui să renunțe la principiul unanimității în luarea deciziilor care vizează politica externă și apărarea și să treacă la sistemul de vot cu majoritate calificată. Diplomatul a argumentat că actualul mecanism permite blocarea hotărârilor importante și reduce capacitatea de reacție a blocului comunitar. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru grupul media Funke, pe 4 aprilie.

Ca să putem acționa cu adevărat pe scena internațională și să devenim un actor matur, UE trebuie să elimine principiul unanimității în politica externă și de apărare înainte de încheierea actualei legislaturi a Parlamentului European”, a declarat Johann Wadephul, relatează Deutsche Welle.

Diplomatul a precizat că pledează pentru trecerea UE la sistemul majorității calificate.

Experiența ultimelor săptămâni, inclusiv în privința ajutorului pentru Ucraina și a sancțiunilor împotriva Rusiei, arată că aceasta este soluția potrivită”, a adăugat ministrul german de Externe.

Poziția lui Wadephul vine în contextul în care Ungaria, condusă de premierul Viktor Orbán, blochează acordarea unui credit de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, care necesită vot unanim din partea tuturor statelor membre UE pentru debursare.

Wadephul a subliniat că incapacitatea UE de a lua rapid decizii în situații critice face blocul comunitar vulnerabil și afectează eficiența politicii sale externe.

Referindu-se la alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, oficialul german a spus: „Cetățenii maghiari vor decide democratic ce conducere își doresc. Noi vom fi obligați să colaborăm cu orice guvern care va fi ales”.

Johann Wadephul a precizat că reformarea mecanismului de vot din UE nu este îndreptată împotriva anumitor state, ci urmărește să crească eficiența UE în materie de securitate și politică externă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: