Timpul.md

Modificările la Legea cetățeniei României, criticate de juriștii de peste Prut: „Ar aglomera foarte mult activitatea consulatelor”

Juriștii și societatea civilă din România critică noile modificări la Legea cu privire la cetățenie. Potrivit avocatului român Ruslan Deleanu, prin noile modificări se va majora până la aproximativ patru ani termenul de examinare a dosarelor de redobândire a cetățeniei. Mai mult, acest lucru ar contraveni Convenției europene pentru cetățeni. Precizările au fost făcute într-un interviu pentru ONE TV.

Se dorește majorarea termenului de analizare a cererilor de redobândire a cetățeniei, în sensul mării ei la 3-4 ani. În prezent, termenul legal de analizare a unui dosar este de 5 luni. Se dorește mărirea termnului până la 2 ani, dar să se poată adăuga un termen rezonabil care poate varia între 2 și 3 ani. Acest lucru nu corespunde și nu respectă noțiunea de termen rezonabil recomandat atât de Convenția europeană a drepturilor omului cât și de Convenția europeană asupra cetățeniei, care obligă statele semnatare să analizeze un dosar de acordare a cetățeniei într-un termen rezonabil”, a spus avocatul Ruslan Deleanu, preşedintele Institutului pentru Drepturi Civile Europene.

În cadrul unor consultări publice organizate la București, secretarul de stat de la Ministerul român de Justiției, Nelu Ciobanu, a menționat că proiectul prevede un termen global de soluționare a cererii. ”Termenul actual de 5 luni are în vedere fixarea primului termen, iar proiectul prevede un termen global de soluționare a cererii. Sintagma „timpul necesar în mod rezonabil” pentru efectuarea de către Comisia pentru cetățenie a demersurilor ce se impun în vederea stabilirii autenticității unor înscrisuri ori a veridicității unor fapte atestate de actele depuse de către solicitant va fi analizată, în continuare, în procesul de definitivare a proiectului.

O altă modificare criticată se referă la modalitatea și locul depunerii cererii de redobândire a cetățeniei.

Obligă cetățenii moldoveni să depună cererile de redobândire a cetățenii la consulatele României din Republica Moldova. Acest lucru ar aglomera foarte mult activitatea consulatelor, care și așa abia fac față solicitărilor de servicii consulare. Aceste cereri vor fi procesate în termene lungi, ajungând un cetățean să poată depune o cerere de redobândire a cetățeniei în câteva luni sau mai mult. Nu mi se pare corect”, mai spune avocatul român.

Și prevederea care impune obligativitatea deținerii unui certificat de competență lingvistică pentru cei care vor să obțină cetățenia țării vecine nu este văzută cu ochi buni.

Orice cetățean moldovean va trebui să prezinte un certificat de competență lingvistică pentru limba română. Nivelul B1 este un nivel care presupune cunoașterea limbii române la un nivel avansat scris și vorbit. Mă indoiesc că o persoană mai în vârstă, la 70 de ani, ar fi în stare să se deplaseze în România și să obțină un astfel de certificat”, a afirmat avocatul.

Ruslan Deleanu susține că societatea civilă din România militează pentru păstrarea legislației în forma actuală, iar cetățenii să fie liberi să depună cererea atât în România, cât și în Moldova.

Sursa ciată a solicitat un comentariu de la Ambasada României la Chișinău, dar deocamdată nu a primit un răspuns.

La începutul lunii februarie, Ministerul Justiției de la București a organizat dezbateri publice asupra proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române.

Ministra Justiției, Alina Gorghiu, a declarat atunci că proiectul este unul așteptat: „Revizuirea legii cetățeniei este un pas necesar pentru ca România să adere la Visa Waiver.  Prin această lege, urmărim  să eliminăm riscurile dobândirii în mod ilegal a cetățeniei române. Într-un  număr semnificativ de dosare de cetățenie, au fost depuse documente de stare civilă care s-au dovedit a nu fi autentice, de aceea,  prin noua lege am consolidat cerințele și procedurile pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei. România are nevoie, mai ales în această materia a cetățeniei, de un cadru normativ simplu, previzibil și stabil”.

Proiectul este inițiat de Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Baze de date din Moldova și Ucraina, acte false și avocați implicați: percheziții în România într-un dosar de obținere frauduloasă a cetățeniei

37 de percheziții domiciliare au avut loc pe 18 decembrie în România, într-o investigație care vizează dobândirea frauduloasă a cetățeniei române. Procurorii români investighează o grupare constituită de șapte cetățeni ucraineni, sprijinită inclusiv de mai mulți avocați români.

Perchezițiile au fost efectuate de procurorii Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România. Conform procurorilor, ancheta vizează modul de redobândire sau de acordare a cetățeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate.

Potrivit procurorilor, membrii unui grup infracțional organizat, constituit în 2022 de șapte cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România, aveau acces, direct sau prin intermediari, la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova sau Ucraina, „unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendențe din cetățeni români”.

Probele ar fi arătat că gruparea era sprijinită de mai mulți avocați din Baroul București, traducători și/sau notari publici. „Au existat situații când, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoțiți de aceeași avocați, în unele situații originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghișeu) având urme de tuș proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenței unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza mun. Bucureşti”, au comunicat procurorii români. Potrivit sursei citate, numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române ce au legătură cu activitatea grupului infracțional.

Conform procurorilor, „în paralel a fost dezvoltată o rețea de falsificatori de certificate de cetățenie, care au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetățeni ruși, cu ajutorul voit sau nu al unor funcționari publici, pentru a obține acte de stare civilă (certificate de naștere) și, ulterior, acte de identitate (în special pașapoarte) românești”. „Au fost identificate până în prezent cel puțin 89 de certificate de cetățenie false”, au declarat procurorii.

Procurorii au mai spus că, de cele mai multe ori, solicitanții nici nu figurau intrați legal pe teritoriul României. „Au fost aplicate ștampile suspectate a fi contrafăcute, denumite în continuare generic vize, care atestă în fals intrarea în țară prin următoarele PTF-uri, cu date diferite față de evidențele informatizate: București H.C., Albița, Stânca, Siret, Sculeni, Nădlac II și Ruse”, au comunicat procurorii.

„În urma investigațiilor derulate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 8 membri ai grupului infracțional organizat, 5 suspecți care au calitatea de avocați în Baroul București, 14 funcţionari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 și alți 107 suspecți implicați în activitățile infracționale”, au precizat procurorii români.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: