Timpul.md

Modificările la Legea cetățeniei României, criticate de juriștii de peste Prut: „Ar aglomera foarte mult activitatea consulatelor”

Juriștii și societatea civilă din România critică noile modificări la Legea cu privire la cetățenie. Potrivit avocatului român Ruslan Deleanu, prin noile modificări se va majora până la aproximativ patru ani termenul de examinare a dosarelor de redobândire a cetățeniei. Mai mult, acest lucru ar contraveni Convenției europene pentru cetățeni. Precizările au fost făcute într-un interviu pentru ONE TV.

Se dorește majorarea termenului de analizare a cererilor de redobândire a cetățeniei, în sensul mării ei la 3-4 ani. În prezent, termenul legal de analizare a unui dosar este de 5 luni. Se dorește mărirea termnului până la 2 ani, dar să se poată adăuga un termen rezonabil care poate varia între 2 și 3 ani. Acest lucru nu corespunde și nu respectă noțiunea de termen rezonabil recomandat atât de Convenția europeană a drepturilor omului cât și de Convenția europeană asupra cetățeniei, care obligă statele semnatare să analizeze un dosar de acordare a cetățeniei într-un termen rezonabil”, a spus avocatul Ruslan Deleanu, preşedintele Institutului pentru Drepturi Civile Europene.

În cadrul unor consultări publice organizate la București, secretarul de stat de la Ministerul român de Justiției, Nelu Ciobanu, a menționat că proiectul prevede un termen global de soluționare a cererii. ”Termenul actual de 5 luni are în vedere fixarea primului termen, iar proiectul prevede un termen global de soluționare a cererii. Sintagma „timpul necesar în mod rezonabil” pentru efectuarea de către Comisia pentru cetățenie a demersurilor ce se impun în vederea stabilirii autenticității unor înscrisuri ori a veridicității unor fapte atestate de actele depuse de către solicitant va fi analizată, în continuare, în procesul de definitivare a proiectului.

O altă modificare criticată se referă la modalitatea și locul depunerii cererii de redobândire a cetățeniei.

Obligă cetățenii moldoveni să depună cererile de redobândire a cetățenii la consulatele României din Republica Moldova. Acest lucru ar aglomera foarte mult activitatea consulatelor, care și așa abia fac față solicitărilor de servicii consulare. Aceste cereri vor fi procesate în termene lungi, ajungând un cetățean să poată depune o cerere de redobândire a cetățeniei în câteva luni sau mai mult. Nu mi se pare corect”, mai spune avocatul român.

Și prevederea care impune obligativitatea deținerii unui certificat de competență lingvistică pentru cei care vor să obțină cetățenia țării vecine nu este văzută cu ochi buni.

Orice cetățean moldovean va trebui să prezinte un certificat de competență lingvistică pentru limba română. Nivelul B1 este un nivel care presupune cunoașterea limbii române la un nivel avansat scris și vorbit. Mă indoiesc că o persoană mai în vârstă, la 70 de ani, ar fi în stare să se deplaseze în România și să obțină un astfel de certificat”, a afirmat avocatul.

Ruslan Deleanu susține că societatea civilă din România militează pentru păstrarea legislației în forma actuală, iar cetățenii să fie liberi să depună cererea atât în România, cât și în Moldova.

Sursa ciată a solicitat un comentariu de la Ambasada României la Chișinău, dar deocamdată nu a primit un răspuns.

La începutul lunii februarie, Ministerul Justiției de la București a organizat dezbateri publice asupra proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române.

Ministra Justiției, Alina Gorghiu, a declarat atunci că proiectul este unul așteptat: „Revizuirea legii cetățeniei este un pas necesar pentru ca România să adere la Visa Waiver.  Prin această lege, urmărim  să eliminăm riscurile dobândirii în mod ilegal a cetățeniei române. Într-un  număr semnificativ de dosare de cetățenie, au fost depuse documente de stare civilă care s-au dovedit a nu fi autentice, de aceea,  prin noua lege am consolidat cerințele și procedurile pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei. România are nevoie, mai ales în această materia a cetățeniei, de un cadru normativ simplu, previzibil și stabil”.

Proiectul este inițiat de Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: